Anul trecut s-au înregistrat cu 20% mai multe cazuri de îmbolnăviri cu boli ale aparatului circulator faţă de media anilor 2016 – 2023, arată un studiu realizat de InfoCons – Organizaţie Europeană pentru Protecţia Consumatorilor pe baza informaţiilor primite la Institutul Naţional de Sănătate Publică.

„În anii 2016 – 2023 au fost în total 7.038.394 de cazuri de îmbolnăviri cu diagnosticul boli aparat circulator. 879.799 reprezintă media cazurilor de îmbolnăvire cu diagnosticul boli aparat circulator aferentă celor 8 ani. (…) Cu 20% mai multe cazuri de îmbolnăviri în anul 2023 faţă de media anilor 2016 – 2023. Cele mai des întâlnite boli ale aparatului circulator sunt: angina pectorală, anemia feriprivă, aritmia, Boala lui Buerger, colesterol, flutter atrial, fibrilaţia atrială, hemofilie, hemoroizii, hipertensiunea, hipotensiune, hiperlipidemia ereditară, infarctul de miocard, insuficienţa cardiacă, palpitaţii, tromboza venoasă profundă, varicele”, arată sursa citată.

În urma studiilor realizate, în anul 2016 au fost înregistrate 860.203 cazuri de îmbolnăviri, reprezentând cu 2% mai puţine cazuri decât media anilor 2016 – 2023; în anul 2017 au fost 839.626 cazuri de îmbolnăviri cu diagnosticul boli ale aparatului circulator, reprezentând cu 5% mai puţine cazuri decât media anilor 2016 – 2023, în anul 2018 au fost 820.958 cazuri, reprezentând cu 7% mai puţine cazuri decât media anilor 2016 – 2023.

De asemenea, în anul 2019 au fost înregistrate 876.074 cazuri de îmbolnăviri cu diagnosticul boli aparat circulator, reprezentând cu 1% mai puţine cazuri decât media anilor 2016 – 2023, în 2020 au fost 788.793 cazuri reprezentând cu 10% mai puţine cazuri decât media anilor 2016 – 2023, în 2021 au fost 891.361 cazuri reprezentând cu 1% mai multe cazuri decât media anilor 2016 – 2023.

Potrivit studiului, în anul 2022 au fost 907.489 de cazuri de îmbolnăviri cu diagnosticul boli ale aparatului circulator reprezentând cu 3% mai multe cazuri decât media anilor 2016 – 2023, iar în 2023 au fost 1.053.890 de cazuri reprezentând cu 20% mai multe cazuri decât media anilor 2016 – 2023.

Tehnică revoluționară minim invazivă pentru evaluarea şi tratarea leziunilor din interiorul articulaţiilor, la Spitalul Universitar de Urgență București. Unitatea medicală a primit un artroscop de ultimă generație, de la o companie privată.

“Aparatură de înaltă performanță, cum este cazul acestui artroscop, înseamnă mai puține zile de spitalizare. Datorită artroscopiei se pot diagnostica și rezolva multiple probleme de la nivelul articulațiilor. Prin vizualizarea în cele mai mici detalii a articulației, avem posibilitatea de a stabili un diagnostic corect și de a trata corespunzător leziunile intraarticulare. Intervenția chirurgicală minim invazivă necesită spitalizare de scurtă durată și recuperare funcțională mult mai rapidă decât presupune chirurgia deschisă”, a declarat prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgență București.

Artroscopia reprezintă o intervenție chirurgicală ortopedică minim-invazivă cu un scop diagnostic, cât și terapeutic folosită în cadrul afecțiunilor articulare.

Această procedură înlocuiește cu succes în mare parte intervențiile invazive. Comparativ cu intervențiile clasice, deschise, artroscopia permite chirurgului ortoped o vizualizare mai detaliată a structurilor pe care le tratează, scăzând astfel durata de spitalizare, iar recuperarea este mai rapidă.

“Față de procedura clasică, artroscopia are multiple avantaje, cum ar fi: mai puțină durere după operație, accelerează recuperarea mobilității, durată redusă de spitalizare, deci un timp mai rapid de vindecare, un risc mai mic de infecție și de apariție a vreunei complicații, dar cel mai important este că pacientul poate reveni la activitățile normale într-un timp mult mai scurt”, a explicat dr. Adrian Cursaru, medic primar ortoped în echipa coordonată de prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu.

Schimbările climatice permit ţânţarilor să se răspândească mai mult şi mai rapid, conducând la o explozie a cazurilor de febră dengue şi alte afecţiuni provocate de arbovirusuri. Drept răspuns, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat un plan global de combatere a acestor boli, pentru a le ţine sub control.

„Răspândirea rapidă a dengue şi a altor boli provocate de arbovirusuri în ultimii ani este o tendinţă alarmantă care necesită un răspuns coordonat” între diferite sectoare şi dincolo de graniţe, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, , informează joi AFP, citată de Agerpres

Potrivit OMS, numărul cazurilor de dengue suficient de grave pentru a fi testate s-a dublat aproape în fiecare an din 2021.

În primele opt luni din 2024 au fost deja raportate peste 7.900 de decese, la peste 12,3 milioane de cazuri confirmate.

Este aproape dublul celor 6,5 milioane de cazuri semnalate pentru întregul an 2023.

Cazurile sunt probabil de ordinul sutelor de milioane, dar din cauza lipsei testelor sau a simptomelor, acestea nu sunt înregistrate.

Dengue poate provoca febră mare şi dureri musculare, dar majoritatea persoanelor nu prezintă simptome. OMS estimează că există între 100 şi 400 de milioane de infecţii anual.

Boala este cauzată de un arbovirus transmis de ţânţarii Aedes aegypti, care se răspândesc în noi zone geografice pe măsură ce planeta se încălzeşte.

Factori precum urbanizarea necontrolată şi igiena deficitară, precum şi creşterea numărului călătoriilor internaţionale au facilitat, de asemenea, răspândirea rapidă a bolii.

Dengue este deja endemică în peste 130 de ţări, a subliniat OMS.

Se estimează că patru miliarde de persoane din întreaga lume – jumătate din populaţia lumii – riscă să contracteze dengue şi alte arbovirusuri, precum chikungunya şi zika, cifra putând ajunge la cinci miliarde până în 2050, a avertizat organizaţia.

Planul OMS urmăreşte să favorizeze un răspuns global coordonat, inclusiv în ceea ce priveşte monitorizarea bolilor, activităţile de laborator, lupta împotriva vectorilor bolii, precum şi cercetarea şi dezvoltarea de tratamente mai bune şi de vaccinuri eficace.

OMS a indicat că va avea nevoie de o finanţare de 55 de milioane de dolari (50 de milioane de euro) pentru punerea în aplicare a planului în cursul anului viitor.

„De la menţinerea unui mediu curat la combaterea vectorilor, trecând prin cercetare şi furnizarea la timp a îngrijirilor medicale, fiecare are un rol de jucat în lupta împotriva dengue”, a subliniat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Acest plan este o foaie de parcurs pentru a inversa tendinţa acestei boli şi a altor boli provocate de arbovirusuri transmise de Aedes (aegypti) pentru a proteja populaţiile vulnerabile şi a deschide calea către un viitor mai sănătos”, a adăugat directorul general al OMS.

”Cercetarea rămâne unul dintre punctele vulnerabile ale sistemelor de sănătate din regiunea noastră și din România”, a declarat, joi, prof. univ. dr. Diana Loreta Păun, prodecan pentru Cercetare Științifică și Inovare al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, consilier prezidențial, Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale, subliniind, totodată, că ”succesul real nu poate fi obținut decât prin înțelegerea clară atât a costului, dar și a valorii pe care o furnizează inovația, nu numai în ceea ce privește sănătatea pacientului, ci și în ceea ce privește productivitatea la nivelul societății”.

”Sunt profund angajată în susținerea inițiativelor care unesc două domenii: cercetarea și medicină, două domenii esențiale. care, în contextul actual, au mai mult ca niciodată un destin comun. Inovația și medicina nu pot fi privite ca entități separate, interdependența dintre ele este evidentă și, mai important, extrem de necesară în progresul în cercetare, în practică clinică și în viața de zi cu zi ,tocmai prin transpunerea rezultatelor cercetării la patul bolnavului, pentru că, în ultima instanță, pacientul este beneficiarul tuturor eforturilor noastre. Astăzi, imi exprim mândria și bucuria că Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila este parte a acestui consorțiu, pentru că avem posibilitatea de a învăța unii de la alții și a contribui la rândul nostru România activ la rezultate pozitive pentru întregul sistem de sănătate din Europa de Est și Centrală”, a declarat prof. univ. dr. Diana Loreta Păun, la masa rotundă „Educaţia Medicală şi Cercetarea în Politicile de Cercetare din România: Îmbinarea Educației, Cercetării și Practicii Medicale”, organizată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în cadrul proiectului Alliance4Life Bridging the Research and Innovation Gaps in Life Sciences (A4L_BRIDGE).

Prof. univ. dr. Diana Loreta Păun a făcut apel la continuarea parteneriatelor între mediul academic și sectorul privat ”pentru a pregăti forța de muncă, care să fie nu doar competentă, ci și capabilă să-și valorifice la maximum potențialul”.

”Alliance for Life este un catalizator pentru schimbări instituționale pozitive. Consorțiul are capacitatea unică de a transforma culturile organizaționale ale universităților și institutelor care participă la această colaborare, în număr de 12, la crearea de rețele și la consolidarea de competențe. Proiectul A4L_BRIDGE susține această misiune prin implementarea reală a unei reforme care să stimuleze transpunerea rezultatelor cercetării în aplicații utile pentru societate. Astfel, putem contribui și ne dorim să contribuim la reducerea decalajelor evidente care există între Europa de Est și de Vest. Există progrese, dar nu trebuie să uităm că succesul pe termen lung depinde de calitatea resursei umane. Trebuie să ne asigurăm că personalul nostru este bine pregătit pentru a face față provocărilor pe care inovația tehnologică rapidă le aduce”, a mai precizat prof. univ. dr. Diana Loreta Păun.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a organizat, joi, masa rotundă „EDUCAȚIA MEDICALĂ ȘI CERCETAREA ÎN POLITICILE DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA: ÎMBINAREA EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI PRACTICII MEDICALE”, manifestare derulată în cadrul proiectului Alliance4Life Bridging the Research and Innovation Gaps in Life Sciences (A4L_BRIDGE).

Manifestarea a adus în prim plan barierele și dificultățile legate de interconectarea cercetării, predării și practicii medicale în instituțiile universitare din domeniul sănătății. De asemenea, evenimentul a subliniat necesitatea elaborării unor recomandări concrete pentru politici și practici atât la nivel instituțional, cât și național, precum și importanța colaborării și creării de rețele între participanți, pentru a facilita un dialog continuu și a construi parteneriate strategice în dezvoltarea cercetării, educației și practicii medicale la nivel universitar.

„Atunci când discutăm despre evoluție și progres în sănătate, vorbim și despre pilonii principali care stau la baza performanței academice și anume: resursa umană înalt calificată, tehnologii de top, proiecte avansate de cercetare științifică, digitalizare și, mai nou, aplicabilitatea inteligenței artificiale, centre medicale moderne sau ultramoderne, iar lista poate continua. Iar pentru îndeplinirea acestor criterii de performanță suntem condiționați întotdeauna de același subiect sensibil, cel legat de programele sustenabile de investiții pe termen mediu și lung și care să confere predictibilitate în dezvoltarea oricărui domeniu de activitate. Consider că acest capitol trebuie să se susțină și să se dezvolte de fiecare dată pe un singur principiu, acela al prioritizării. De aceea, reiterez că educația, cercetarea și mai ales sănătatea trebuie să reprezinte priorități reale în evoluția, progresul și nu în ultimul rând securitatea și siguranța oricărui popor”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București este partener al consorțiului Alliance for Life Sciences, care își dorește să reducă decalajele de inovare și cercetare dintre Europa de Est și cea de Vest.

Având în vedere că cercetarea clinică și translațională este, de obicei, organizată în spitalele universitare, unde se desfășoară atât activități medicale, cât și de predare într-un cadru clinic, evenimentul a pus accent pe subiecte de interes, structurate astfel:

• PANEL 1 – Timp dedicat pentru cercetare și educație medicală
• PANEL 2 – Integrarea instituțională a cercetării și învățământului în spitalele universitare
• PANEL 3 – Inovații în tehnologiile medicale și digitale

Pe lângă speakerii români – reprezentanți ai Universităților tradiționale de Medicină și Farmacie din România, ai spitalelor, precum și reprezentanți ai autorităților din domeniul sănătății și educației, prezenți la cel mai înalt nivel – de la nivel internațional, în cadrul Mesei Rotunde a participat prof. Jiří Nantl, minstru adjunct al Educației – Republica Cehă, fost director al Institutului Central European de Cercetare din cadrul Universității Masaryk și arhitect al Coaliției A4L, care a vorbit despre noile abordări ale politicilor europene în cercetare și educație. A fost unul dintre principalii autori ai Strategiei politicii educaționale a Republicii Cehe și a contribuit la pregătirea schimbărilor în legislația universitară și la punerea în aplicare a noilor modele de sprijin pentru calitatea în cercetare a universităților.

De asemenea, speaker internațional a fost și prof. dr. Nada Čikeš, de la Universitatea de Științe Medicale din Zagreb, care a prezentat rezultatele analizei realizate în cadrul proiectului anterior Alliance for Life Sciences (Alliance4Life_ACTION): Cartea Albă privind combinarea activităților de cercetare, predare și a practicii medicale.

Proiectul Alliance4Life Bridging the Research and Innovation Gaps in Life Sciences (A4L_BRIDGE) are ca obiectiv creșterea competitivității și a capacității de inovare, urmărind totodată implementarea reformelor instituționale necesare pentru a facilita transpunerea rezultatelor cercetării în domeniul sănătății în aplicații biomedicale utile societății.

Consorțiul Alliance for Life: O Inițiativă Strategică pentru Reducerea Decalajului în Cercetarea și Inovarea Europeană în Domeniul Sănătății

Consorțiul Alliance for Life reprezintă o inițiativă ce reunește 12 instituții și universități de top din 11 țări din Europa Centrală și de Est (Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația, Serbia, Polonia, Lituania, Estonia, Ungaria, Bulgaria și România), având ca obiectiv reducerea decalajului dintre Europa de Est și cea de Vest în ceea ce pirvește cercetarea și inovarea în domeniul sănătății.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a devenit parteneră în anul 2021, prin proiectul „Reducerea decalajului dintre cercetare și inovare în Uniunea Europeană”, proiect finalizat la începutul acestui an.

Instituțiile membre ale consorțiului Alliance for Life:

1. Masaryk University (CEITEC)
2. St Anne University Hospital – International Clinical Research Center (ICRC)
3. Biomedical Center of Slovak Academy Of Sciences (BMC SAS)
4. Medical University in Lodz (MUL)
5. University of Zagreb School of Medicine (UZSM)
6. University of Tartu (UT)
7. Vilnius University (VU)
8. Latvian Institute of Organic Synthesis (LIOS)
9. University of Ljubljana (UL)
10. Semmelweis University (SU)
11. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (UMFCD)
12. Medical University Sofia (MUS)

„Relaţiile dintre educaţie şi cercetarea medicală pentru sănătate trebuie să se regăsească printre preocupările noastre”, a declarat, joi, Ligia Deca, ministrul Educației, la masa rotundă „Educaţia Medicală şi Cercetarea în Politicile de Cercetare din România: Îmbinarea Educației, Cercetării și Practicii Medicale”, organizată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în cadrul proiectului Alliance4Life Bridging the Research and Innovation Gaps in Life Sciences (A4L_BRIDGE).

„Toţi cetăţenii europeni au dreptul la educaţie şi la sănătate. Susţinem multiplicarea activităţilor de cercetare şi colaborările internaţionale. Programele din noua arie de cercetare pot conduce la inovaţii în tratamente, diagnosticare şi tehnologie medicală. România participă activ la abordarea prin cercetare a provocărilor globale, aliniindu-se misiunilor şi parteneriatelor europene acolo unde are potenţialul de a contribui cu soluţii inovative, iar sistemul naţional de cercetare – inovare este integrat deja în aria europeană a cercetării”, a declarat Ligia Deca.

Deca a subliniat că Ministerul Educației susține eforturile universităților printr-o serie de inițiative, printre care creșterea numărului de absolvenți de studii doctorale raportat la numărul de absolvenţi de studii superioare, promovarea participării universităților românești în alianțe europene pentru a accesa fonduri de cercetare într-un mod mai competitiv, modernizarea infrastructurii universitare și digitalizarea acestora.

„Mă aştept de la studenţii medicinişti să fie printre primii care acceptă că tehnologiile moderne şi inteligenţa artificială pot îmbunătăţi şi chiar transforma actul medical. UMF ‘Carol Davila’ a înţeles că este nevoie să adaptăm oferta educaţională noilor cerinţe ale pieţei. (…) Universităţile au rol în crearea de cunoştinţe esenţiale pentru a face faţă provocărilor globale contemporane, iar sănătatea publică şi avansul tehnologic rămân catalizatori ai inovaţiei. Prin îmbunătăţirea colaborării cu piaţa muncii, cu societatea, cei din sistemul academic acţionează ca un catalizator pentru inovaţie, punând în practică descoperirile din cercetarea medicală”, a spus Ligia Deca.

Totodată, ministrul Educaţiei a anunţat că, în curând, va fi lansată a treia ediţie a apelului de burse pentru stagii universitare de masterat, doctorat şi pentru stagii de masterat, doctorat, postdoctorale şi de cercetare în străinătate.

„Am făcut câţiva paşi care vor sprijini şi încuraja tinerii să aleagă să continue studiile aici, acasă, spre o carieră de cercetare. Bursele studenţilor doctoranzi au crescut, din anul universitar trecut, la 3.200 lei lunar. Vom lansa în curând a treia ediţie a apelului de burse pentru stagii universitare de masterat şi de doctorat, pentru stagii postdoctorale şi de cercetare în străinătate. Acum bursele au un cuantum cuprins între 1.100 – 1.200 de euro pe lună în funcţie de ţara de destinaţie”, a mai precizat Ligia Deca.

Masa rotundă „Educaţia Medicală şi Cercetarea în Politicile de Cercetare din România: Îmbinarea Educației, Cercetării și Practicii Medicale” a vizat analizarea  barierelor și dificultăţilor legate de interconectarea cercetării, predării şi practicii medicale în instituţiile universitare din domeniul sănătăţii.

Institutul Regional de Oncologie (IRO) Iaşi efectuează mamografii gratuite, în baza biletului de trimitere, pe tot parcursul lunii octombrie, lună cunoscută sub denumirea „luna roz”, culoarea simbol de luptă împotriva cancerului mamar.

„Rozul este culoarea simbol prin care se urmăreşte creşterea gradului de conştientizare a femeilor care trebuie să ştie că, prin informare, prevenţie şi control medical anual, cancerul la sân poate fi învins. Data de 1 octombrie, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului Mamar, este, la nivel mondial, dedicată luptei împotriva cancerului la sân. Conform statisticilor, aproximativ 11.43% dintre cazurile de cancer de sân din Europa apar la femei cu vârsta sub 44 de ani, 54% apar la vârsta de 45-69 de ani, iar restul cazurilor la femeile peste această vârstă. În evidenţa Institutului Regional de Oncologie Iaşi se află în acest moment, 4023 de femei cu diagnostic de cancer mamar, 109 fiind cazuri noi, înregistrate în primele şase luni ale acestui an”, a declarat ec. Mirela Grosu, managerul IRO Iaşi.

Potrivit sursei citate, în anul 2023 s-au aflat în evidenţa IRO Iaşi 3.847 de femei cu această afecţiune.

„Anul trecut au fost depistate cu carcinom 380 de femei. Printr-un control medical realizat la timp, cancerul poate fi descoperit şi vindecat. Mamografia este cea mai importantă investigaţie medicală pentru screeningul de cancer mamar, iar medicii recomandă femeilor cu vârsta peste 40 de ani să efectueze o dată la doi ani o astfel de investigaţie. Pentru a beneficia de mamografii gratuite este nevoie de bilet de trimitere, buletin, card de asigurat, dovadă de asigurat, unde este cazul. Testările se fac la Centrul de Screening şi Diagnostic în Boli Oncologice din strada Sărăriei”, afirmă sursa citată.