Amploarea măsurilor referitoare la distanţarea socială a populaţiei poate fi redusă prin creşterea rapidă a resurselor sistemului sanitar, concluzionează un studiu publicat miercuri de Federaţia „Solidaritatea Sanitară”, sindicat al cadrelor medicale.

În analiza semnată de preşedintele Federaţiei „Solidaritatea Sanitară”, Viorel Rotilă, se susţine că ideea esenţială este că „resursele sistemului sanitar trebuie să crească rapid, pentru a ridica punctul de întâlnire posibil cu numărul de cazuri reale. Cu cât curba resurselor va lua valori mai mari, cu atât va scădea numărul deceselor potenţiale şi efectele sociale negative ale acestei pandemii. Suntem prea săraci pentru o stare de urgenţă prelungită. Suplimentar, mobilizarea maximă pe termen lung scade semnificativ capacitatea sistemului sanitar de a răspunde adecvat”.

Autorul apreciază că revenirea în ţară a unui număr foarte mare de cetăţeni români influenţează răspândirea virusului, şi nu multiplicarea acestuia la nivel comunitar.

„Controlul pandemiei depinde foarte mult de politica adoptată de alte state, inclusiv de măsurile sociale. La ora actuală suntem afectaţi de fapt nu de răspândirea pe un model comunitar normal al COVID-19, ci de reîntoarcerea unui număr foarte mare de cetăţeni români ca urmare a impactului social pe care-l au măsurile de combatere a epidemiei COVID-19 în alte state. În mod neintenţionat (sperăm), statele occidentale ‘exportă’ cetăţeni cu COVID-19. Redimensionarea sistemului pe măsura impactului estimat costă mai puţin decât cvasi-imobilizarea economiei întregii ţări”, se menţionează în analiza realizată de Federaţia „Solidaritatea Sanitară”.

Documentul nu contestă utilitatea şi necesitatea abordărilor preventive bazate pe distanţare socială, ci ia în considerare posibilitatea reducerii amplorii ei în condiţiile unei pregătiri mai eficiente a sistemului.

„Această abordare se raportează la o caracteristică esenţială a modelului: stabilitatea numărului total de persoane infectate, singura variabilă fiind timpul. Cu alte cuvinte, dacă modelul ‘flattening the curve’ asumă faptul că procentul persoanelor infectate va fi acelaşi indiferent de măsurile luate, considerând că singura variabilă vizată este dispersarea numărului pacienţilor contaminaţi (şi, în consecinţă, a numărului pacienţilor cu risc de forme grave ale bolilor şi chiar de mortalitate) pe o perioadă mai mare de timp, atunci creşterea rapidă a resurselor sistemului ar putea reduce perioada de izolare socială vizată. Abordarea bazată pe creşterea resurselor sistemului de a lupta cu consecinţele infectării în masă cu COVID-19 constituie o bună strategie de risc pentru varianta în care controlul epidemiologic eşuează, curba infectărilor/îmbolnăvirilor grave neputând fi redusă până la nivelul resurselor actuale ale sistemului sanitar”, se precizează în analiză.

Documentul recomandă creşterea resurselor umane şi materiale ale sistemului sanitar.

„Creşterea rapidă a resurselor sistemului sanitar trebuie orientată în doua direcţii. Resursele umane sunt necesare măsuri de menţinerea şi chiar creşterea capacităţii resursei umane iar principalele resurse umane ce trebuie avute în vedere într-o astfel de abordare sunt asistentele medicale şi medicii. Ele pot fi mobilizate: din cadrul personalului deja existent, în special prin pregătirea personalului pentru serviciile esenţiale în această luptă; prin angajare. Există un disponibil semnificativ pe piaţa muncii, indicat de numărul absolvenţilor din ultimii ani raportat la numărul celor angajaţi. Resursele materiale – pot fi asigurate într-o perioadă utilă de timp prin orientarea rapidă a întreprinderilor către producţia: a) aparatelor de ventilaţie artificială; (…) b) echipamente individuale de protecţie. Estimăm că posibilităţile de reorientare a unor unităţi productive în această direcţie sunt semnificative”, se menţionează în analiza realizată de Federaţia „Solidaritatea Sanitară”.