Taxa clawback pe primul trimestru al acestui an, plafonată la 27,65%

Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, plafonarea taxei clawback pe primul trimestru al acestui an la nivelul trimestrului IV din 2019, respectiv la 27,65%, a anunţat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă.

„A fost adoptată o ordonanţă de urgenţă privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii (…). Potrivit acestei ordonanţe, se reglementează plafonarea valorii procentului aferent taxei de clawback, a taxei trimestriale pentru trimestrul I al acestui an la nivelul trimestrului IV al anului trecut, respectiv 27,65%. Reglementarea are ca scop plafonarea acestei contribuţii, pentru că într-o altfel de situaţie, creşterea acestei contribuţii la un nivel care nu ar putea fi susţinut ar provoca discontinuităţi în asigurarea tratamentului pacienţilor şi în asigurarea medicamentaţiei necesare”, a declarat Ionel Dancă, vineri, la Palatul Victoria, unde a anunţat parte din măsurile adoptate de Guvern în şedinţa de joi.

Orban: În spitalele din prima linie a bătăliei cu coronavirus nu au apărut cazuri de îmbolnăviri

Premierul Ludovic Orban a afirmat vineri că problemele legate de infectare cu noul coronavirus au apărut în spitale aflate în subordinea autorităţilor locale, nu în cele din prima linie – fie din cauza managerilor, fie a cadrelor medicale, fie din cauza mijloacelor de protecţie precare.

„Spitalele sunt de mai multe subordonări. În spitalele care sunt în prima linie a bătăliei cu noul coronavirus nu au apărut cazuri de îmbolnăviri şi în spitalele care erau prevăzute în linia a doua şi care vor fi stabilite clar astăzi prin ordin, astfel încât să primească pacienţi, de asemenea nu sunt cazuri. Au apărut cazuri mai ales de subordonare locală, nu vreau să dau vina pe autorităţile locale, aici trebuie să fim oneşti, uneori managerii au fost de vină, în alte cazuri au fost cadrele medicale de vină. De asemenea, un factor care a contribuit la infectarea cadrelor medicale a fost şi precaritatea mijloacelor de protejare a medicilor”, a susţinut Orban, întrebat în legătură cu măsurile pe care le va lua ca epidemia să nu ajungă în spitale, potrivit Agerpres.

El a adăugat că există proceduri, dar, din păcate, nu au fost respectate.

„Procedurile există. În momentul de faţă, am luat măsuri: triajul. Am stabilit în multe spitale şi am pus la dispoziţie corturi în afara unităţilor de primiri urgenţe. (…) Din păcate, nu s-au respectat”, a spus Orban, dând exemplu cazul de la Spitalul Universitar, unde prima persoană decedată prezenta simptome, dar s-a întârziat 48 de ore cu diagnosticarea şi nu s-a luat nicio măsură specială de protejare.

Alte 263 de cazuri noi de îmbolnăvire de coronavirus în România

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că au fost înregistrate alte 263 de noi cazuri de îmbolnăvire de coronavirus, numărul celor confirmate ajungând la 1.292 de persoane.

Pacienții nou confirmați au vârsta cuprinsă între zero și 94 de ani.

Dintre cele 1.292 de persoane confirmate pozitiv, 115 au fost declarate vindecate și externate (53 la Timișoara, 41 la București, 7 la Iași, 6 la Craiova, 6 la Constanța și 2 la Cluj).

Până astăzi, 24 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 și cu boli cronice preexistente, internate în spitale din Craiova, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Cluj, Timișoara și Neamț, au decedat.

La ATI, în acest moment, sunt internați 32 de pacienți, din care 24 în stare gravă. Starea de sănătate a celorlalți pacienți este bună, staționară.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 7.219 persoane. Alte 124.320 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 17.453 de teste, din care 1.006 în unități medicale private.

Totodată, de la intrarea în vigoare a Ordonanței Militare nr. 2 și până în prezent, au fost plasate în carantină instituționalizată 645 de persoane care nu au respectat perioada de autoizolare. De asemenea, 21 persoane aflate în carantină au părăsit locația în care au fost plasate, pentru acestea fiind dispusă măsura carantinării pentru o nouă perioadă de 14 zile.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.127 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 6.553 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Până în prezent, prin structurile abilitate ale MAI au fost întocmite 199 de dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal. Totodată, Poliția și Jandarmeria au aplicat 2.866 de sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea măsurilor de izolare/carantină.

De la intrarea în vigoare a Ordonanței Militare nr. 3, polițiștii au depistat 13.611 persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 17.256.424 de lei.

De asemenea, cu ocazia formalităților de intrare în țară, Poliția de Frontieră a întocmit 4 dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații, faptă prevăzută și pedepsită de art. 326 Cod Penal.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 59 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 44 în Italia, 4 în Spania, 2 în Namibia, 2 în Indonezia, 3 în Franța și câte unul în Tunisia, Irlanda, Marea Britanie și Luxemburg. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 11 cetățeni români aflați în străinătate, 8 în Italia, 2 în Franța și unul în Marea Britanie, au decedat.

Cine este Dragoș Garofil, noul secretar de stat în Ministerul Sănătății

Nicolae Dragos Garofil, numit în funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății, în locul lui Nelu Tătaru, a deținut funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, pe care o ocupa din noiembrie 2019.

Dragoş Garofil este medic primar chirurgie generală, fiind doctor în medicină din 2014.

De asemenea, din octombrie anul trecut este angajat ca medic primar Chirurgie Generală la Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr Carol Davila”, după cum reiese din CV-ul său.

Totodată, din octombrie 2015 este asistent universitar în cadrul UMF Carol Davila, Facultatea de Medicina, Clinica de Chirurgie, Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”, București.

Noul secretar de stat și-a făcut rezidențiatul în specialitatea chirurgie generală, Clinica de Chirurgie a  Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon”, UMF „Carol Davila”, București.

Nicolae Dragos Garofil a urmat Școala Doctorală din cadrul UMF „Carol Davila”.

De asemenea, a făcut stagii de practică chirurgicală la Clinica de Chirurgie Generală Oncologică și minim-invaziva, Grande Ospedale Metropolitano Niguarda din Milano și departamentului de Medicină al Spitalului Chicago Advocate Christ din cadrul Universitatii din Illinois, SUA.

Potrivit CV-ului, din octombrie 2017, Dragos Garofil este vicepresedinte al Comisiei Naționale de Sănătate a Partidului Național Liberal și a participat la elaborarea Programului de guvernare al PNL pe domeniul Sănătății 2019-2020 .

Sondaj: Majoritatea germanilor este mulţumită de modul în care guvernul gestionează criza coronavirusului

Majoritatea germanilor sunt mulţumiţi de modul în care guvernul ţării lor gestionează criza coronavirusului, arată un sondaj de opinie, la două luni după ce Germania a raportat primul său caz de contaminare, informează vineri dpa, potrivit Agerpres.

Potrivit sondajului, realizat pentru agenţia de presă germană de YouGov, 54% dintre cei peste 2.000 de respondenţi au mai degrabă o părere pozitivă despre acţiunile întreprinse de guvernul condus de Angela Merkel.

De asemenea, 14% dintre participanţii la sondaj s-au declarat foarte mulţumiţi de aceste acţiuni şi doar 38% au spus că sunt mai degrabă nemulţumiţi, în timp ce 8% nu au dat un răspuns.

Ministerul Sănătăţii al landului Bavaria a confirmat primul său caz de contaminare cu noul tip de coronavirus pe 27 ianuarie. La ora actuală, în Germania se înregistrează mai mult de 43.000 de infectări şi peste 260 de decese cauzate de COVID-19.

Guvernul german a implementat măsuri fără precedent pentru a stăvili propagarea virusului, printre care limitarea contactelor dintre cetăţenii săi.

Bundesrat, camera superioară a Parlamentului german, urmează să voteze vineri asupra bugetului de urgenţă pentru finanţarea pachetului de ajutor menit să-i susţină pe cetăţenii şi oamenii de afaceri din Germania în timpul crizei coronavirusului.

Aceasta este ultima aprobare necesară pentru acest pachet în valoare de 156 de miliarde de euro, care a trecut deja de camera inferioară, miercuri.

Pachetul include ajutor pentru serviciile de sănătate şi business, precum şi fonduri care să acopere anticipata scădere a veniturilor din taxe, în condiţiile în care pandemia a afectat foarte tare cea mai mare economie a Europei.

A fost redeschisă UPU a Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava

Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava s-a redeschis după decontaminare, în prezenţa şefului UPU-SMURD Iaşi, Carmen Diana Cimpoeşu, şi a coordonatorul crizei COVID-19 pe Moldova, Lucian Indrei.

”Departamentul de Urgenţă din Suceava – redeschis pe viaţă după decontaminare în timpul crizei coronavirusului”, a transmis Carmen Diana Cimpoeşu.

UPU Suceava va funcţiona în regim de evaluare iniţială a pacienţilor şi, ulterior, de dirijare spre alte centre medicale.

„Este o activitate care doreşte să facă un screening a pacienţilor cu probleme medicale. Ulterior, decizia de a fi trimişi înapoi acasă sau direcţionaţi spre spitale de referinţă este luată de colectivul din UPU”, a anunţat noul manager al SJU Suceava, Florin Filip, potrivit Agerpres.

SJU Suceava a fost închis, la începutul săptămânii, pentru dezinfecţie totală, după ce au fost înregistrate numeroase cazuri de infecţie cu noul coronavirus, în special în rândul cadrelor medicale.

Potrivit strategiei stabilite de Ministerul Sănătăţii pentru SJU Suceava, prima secţie care urma să fie deschisă era UPU, unde să ajungă pacienţii care pentru a fi diagnosticaţi şi apoi direcţionaţi spre spitalele suport din Rădăuţi şi Fălticeni, iar cele mai grave cazuri, spre spitale din Iaşi.

Tătaru: La nivel local trebuie reiniţiate procedurile în contextul noului coronavirus

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat vineri că la nivel local trebuie „reiniţiate” procedurile pe care atât personalul medical cât şi direcţiile de sănătate publică, managerii spitalelor şi autorităţile locale trebuie să le pună în practică şi să le respecte, în contextul noului coronavirus.

„Focarul Suceva nu schimbă cu nimic atitudinea pe care am avut-o, doar că la nivel local trebuie schimbate multe lucruri. La nivel local trebuie reiniţiate proceduri pe care atât personalul medical cât şi DSP-urile, managementul spitalului dar şi autorităţile locale trebuie să le pună în practică, trebuie să le respecte”, a afirmat Tătaru, la finalul unei întâlniri de lucru avute cu premierul Ludovic Orban, la Ministerul Sănătăţii.

Potrivit ministrului Sănătăţii, personalul medical va avea prioritate la testare.

„La nivelul unităţilor sanitare din faza 1, faza 2 şi ulterior faza 3 vom asigura acel necesar de aparatură, de materiale sanitare şi de echipamente sanitare de protecţie, precum şi acel număr de teste pe care toţi cei ce, conform unei anchete epidemiologice, intră într-un protocol de testare. Menţionez – personalul medical va avea prioritate la această testare. Avem grijă de personalul nostru, trebuie să avem grijă de personalul nostru. Vor veni săptămâni şi mai grele, vor fi şi cazuri severe, vor fi şi cazuri critice, dar vom trece peste această perioadă şi vom ieşi mai întăriţi”, a susţinut ministrul, potrivit Agerpres.

Nelu Tătaru a spus că testarea trebuie făcută conform anchetelor epidemiologice, dar acestea trebuie să fie realizate „corect şi să fie ample”.

„O testare care trebuie făcută conform anchetelor epidemiologice, dacă aceste anchete epidemiologice vor fi corecte şi ample. Ce am putut observa – am văzut anchete terminate la jumătate sau incomplete, care nu urmăresc cazurile în sine, nu urmăresc contacţii în sine şi care se pierd la un moment dat. Un management local al unităţilor sanitare care trebuie schimbat şi adaptat în relaţia cu personalul medical. Nu mă încălzeşte cu nimic să văd că sunt stocuri de echipamente dar nu sunt acolo unde trebuie. Trebuie reaşezată ca primă linie UPU, ATI, boli infecţioase, iar apoi celelalte. (…) Cum avem Suceava – în care tot DSP-ul este în carantină în acest moment, o parte sunt în izolare, o parte sunt pozitivi şi a trebuit să aducem echipe din centrele universitare Iaşi, inclusiv directori, ca să putem începe anchetele în acele zone – vă daţi seama unde ne găsim”, a arătat ministrul.

El a spus că în prezent există protocoale care prevăd că persoanele ce vin în spitale cu infecţie respiratorie şi au teste negative la gripă să fie testate pentru coronavirus. „În condiţiile în care vom regândi ca cei care sunt cu simptomatologie uşoară şi medie să fie trataţi acasă sub supraveghere medicală, în mare parte şi de voluntari, iar cei care sunt cadre medicale cu această simptomatologie uşoară vor merge chiar în spitale şi vor îngriji bolnavii”, a mai spus Tătaru.

Orban: România nu a fost pregătită iniţial şi a avut o capacitate de diagnosticare limitată

Premierul Ludovic Orban a declarat vineri că România a luat încă din primul moment măsuri extrem de serioase de combatere a epidemiei cu noul coronavirus, admiţând însă că ţara noastră nu a fost pregătită iniţial şi a avut o capacitate de diagnosticare limitată.

„Pe 25 sau 26 februarie, în România era un caz, în Spania erau două cazuri, în Franţa erau câteva cazuri. Uitaţi-vă la numărul de cazuri din România, un pic peste o mie. Dacă luăm în calcul şi vindecaţii, avem sub o mie de pacienţi bolnavi de COVID, în timp ce în celelalte ţări numărul de persoane infectate este de ordinul zecilor de mii. România, încă din primul moment, a luat măsuri extrem de serioase. După Anul Nou chinezesc, în care au venit în România mii de cetăţeni din China, nu a existat nicio îmbolnăvire. De asemenea, România a mai avut o specificitate care nu a existat în alte ţări europene. În România s-au întors peste două sute de mii de români, cei mai mulţi din ţări grav afectate de epidemie. Dacă nu am fi luat măsuri severe de carantinare, fie de carantină instituţionalizată, fie de izolare la domiciliu, răspândirea ar fi fost foarte mare în România”, a afirmat Orban după o şedinţă la Ministerul Sănătăţii cu noul ministru Nelu Tătaru.

El a adăugat că România a luat măsuri care au dat rezultate, cum sunt închiderea şcolilor şi protejarea persoanelor în vârstă.

„Noi am introdus obligarea derulării anchetelor epidemiologice rapide în jurul fiecărui caz diagnosticat, măsură care a limitat răspândirea virusului, am luat aproape toate măsurile înaintea altor ţări care erau mai afectate de epidemia de coronavirus”, a afirmat Orban, potrivit Agerpres.

Referindu-se la cazurile de coronavirus, premierul a arătat că România nu a fost pregătită iniţial, iar capacitatea de diagnosticare a fost limitată.

„Nu mă refer la cazuistică. Suntem la un număr de decese relativ mic, sunt sub nivelul de mortalitate din alte ţări. De regulă, cei care au decedat au şi alte afecţiuni, lucru care s-a manifestat şi la alte ţări. Capacitatea de diagnosticare a fost limitată. România nu a fost pregătită. Noi am pornit de la un Real Timp PCR, am extins încetul cu încetul. Cred că la începutul săptămânii viitoare vom avea capacitatea să creştem numărul de teste la 2.000”, a mai declarat Orban.

El i-a solicitat ministrului Sănătăţii să distribuie de urgenţă cantităţile de kituri de testare achiziţionate din Coreea de Sud, pentru a creşte capacitatea de testare.

Orban a reiterat că nu pot fi testate persoane în mod aleatoriu.

„Nu putem stabili persoanele care sunt diagnosticate în mod aleatoriu. Poveştile care circulă că ne apucăm noi să selectăm 10 mii de oameni să-i testăm sunt poveşti. Există o procedură, există criterii de prioritizare, există o ordine a priorităţilor în ceea ce priveşte testarea persoanelor, care este determinată de modul în care evoluează cazurile şi de capacitatea noastră de diagnosticare”, a mai spus premierul.

 

Un nou tip de dezinfectant eficient împotriva COVID-19, inventat de cercetătorii UPB

Rectorul Mihnea Costoiu a anunțat că cercetătorii Universităţii Politehnica din Bucureşti (UPB) au inventat un nou tip de dezinfectant eficient împotriva COVID-19.

„Soluţia este bazată pe produsul BLUE, dezvoltat în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, Marine Research Bucureşti şi Biotehnos Bucureşti. Noul dezinfectant poate fi produs rapid în cantităţi mari şi are impact redus asupra mediului – calităţi pe care majoritatea produselor comerciale încă nu le-au dezvoltat”, a explicat Costoiu, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Potrivit acestuia, produsul inovator a fost creat de o echipă din cadrul Facultăţii de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor, formată din prof. dr. ing. Daniela Simina Ştefan, conf. dr. ing. Daniela Istrati, conf. dr. ing. Adina Ionuţa Gavrilă, conf. dr. ing. Ioana Lacătuşu, conf. dr. ing. Matei Raicopol, as. Ioana Asofiei, tehn. Doina Bărbascu, tehn. Lidia Baciu, tehn. Camelia Curteanu.

VIDEO Orban: Obiectivul fundamental este de a reduce răspândirea corovirusului

Premierul Ludovic Orban a declarat că vor fi păstrate aceleaşi direcţii de acţiune în lupta împotriva noului coronavirus, obiectivul fundamental fiind acela de a apăra sănătatea şi viaţa cetăţenilor, de a reduce răspândirea virusului şi de a creşte capacitatea de diagnosticare.

„Am vrut să fiu personal prezent la instalarea în funcţie a ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru. Am discutat priorităţile pentru Ministerul Sănătăţii în perioada următoare, sigur că păstrăm aceleaşi direcţii de acţiune. Obiectivul nostru fundamental este acela de a apăra sănătatea şi viaţa cetăţenilor români, de a reduce răspândirea virusului, de a creşte capacitatea de diagnosticare de direcţiile de sănătate publică pentru a face faţă misiunii fundamentale pe care o au în lupta contra coronavirusului, de asemenea, de a pregăti spitalele pentru a primi pacienţi cu coronavirus”, a afirmat Orban, potrivit Agerpres.

El a mai spus că au fost discutate măsuri privind personalul medical.

„Am discutat despre urgenţa achiziţionării de echipamente de protecţie care să-i protejeze pe toţi aceia din sistemul de sănătate publică, care sunt implicaţi în lupta contra coronavirus şi, de asemenea, să protejeze cadrele medicale şi nemedicale din spitale, să protejeze pe reprezentanţii Direcţiilor de Sănătate Publică”, a adăugat Orban.

Premierul a menţionat că i-a transmis personal ministrului Nelu Tătaru solicitarea să distribuie echipamente de protecţie, dezinfectanţi şi către reţeaua de medici de familie şi către medicii din ambulatoriu.