EMA recomandă restrângerea utilizării medicamentelor care conțin fosfomicină

Agenția Europeană a Medicamentului recomandă ca medicamentele care conțin fosfomicină cu administrare prin perfuzie (prin picurare în venă) să fie utilizate numai pentru tratarea infecțiilor grave și în situația în care nu se pot folosi alte tratamente cu antibiotice.

“Medicamentele care conțin fosfomicină indicate pentru administrare pe cale orală se pot utiliza în continuare pentru tratarea infecțiilor fără complicații ale vezicii urinare la femei și adolescente. Totodată, acestea se pot folosi și pentru prevenirea infecțiilor la bărbații supuși unei proceduri de prelevare a unei probe de țesut din prostată (biopsie). În continuare EMA recomandă și sistarea utilizării medicamentelor care conțin fosfomicină cu administrare orală la copii (sub 12 ani) precum și a formulărilor pentru administrare intramusculară (medicamente cu fosfomicină pentru injectare în mușchi), din cauza lipsei de date suficiente care să confirme beneficiile acestora pentru pacienți”, se arată într-un comunicat al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Aceste recomandări urmează unei reevaluari cu privire la siguranța și eficacitatea acestor antibiotice, întreprinse de Comitetul EMA pentru medicamente de uz uman.

“Antibioticele pe bază de fosfomicină au fost puse la dispoziție pentru prima dată în anii ’60, utilizarea acestora reducându-se rapid în favoarea altor antibiotice, asociate cu posibilitatea unor mai puține reacții adverse. În parte datorită utilizării lor limitate, medicamentele antibiotice care conțin fosfomicină și-au păstrat capacitatea de acțiune împotriva unei serii de bacterii care au dezvoltat rezistență la alte antibiotice frecvent utilizate, ceea ce a determinat în ultimii ani o creștere a gradului de utilizare a fosfomicinei la pacienții cu alternative terapeutice limitate. Reevaluarea întreprinsă a urmărit stabilirea, pe baza celor mai recente dovezi existente, a locului ocupat de fosfomicină în rândul tratamentelor contra infecțiilor. Astfel, s-a concluzionat cu privire la următoarele: • în prezent, fosfomicina cu administrare intravenoasă trebuie utilizată numai pentru tratarea anumitor infecții grave, precum cele care afectează inima, plămânii, sângele și creierul sau cele dificil de tratat, precum infecțiile 2/4 abdominale, ale tractului urinar sau cutanate și ale țesuturilor moi, însoțite de complicații. • fosfomicina pentru administrare orală poate fi utilizată în continuare pentru tratarea cistitei neînsoțite de complicații la femei și adolescente”, se arată în același comunicat.

Fosfomicina sub formă de granule (care conțin fosfomicină trometamol) poate fi utilizată în continuare la bărbații supuși biopsiei de prostată.

EMA a solicitat companiilor date suplimentare prin care să se justifice utilizarea în continuare a medicamentelor cu administrare orală și care conțin fosfomicină trometamol și fosfomicină calciu.

 

EMA: Nu există dovezi care să stabilească o legătură între inhibitorii ACE sau ARB și agravarea COVID-19

Agenţia Europeană a Medicamentului a anunțat că în prezent, nu există dovezi reieșite din studii clinice sau epidemiologice care să stabilească o legătură între inhibitorii ACE sau ARB și agravarea COVID-19.

„EMA a luat cunoștință de comunicările recente apărute referitoare la posibilitatea ca unele medicamente, ca, de exemplu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) și blocanții receptorilor de angiotensină (ARB, sau medicamentele din clasa sartanilor) să agraveze infecția cu coronavirus (COVID-19)”, se arată în comunicatul  Agenţiei Europeană a Medicamentului.

Medicamentele care conțin inhibitori ACE și ARB sunt cele mai frecvent folosite pentru tratarea pacienților cu hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă sau boli renale.

Este important ca pacienții să nu își întrerupă tratamentul cu inhibitori ACE sau ARB și să nu fie necesară trecerea la tratament cu alte medicamente, atenționează reprezentanții EMA.

Pe măsură ce criza de sănătate publică se extinde rapid la nivelul întregii lumi, s-au inițiat și se află în curs de desfășurare cercetări științifice care să elucideze modalitatea de reproducere în organism a coronavirusului  care produce sindrom respirator acut sever (SARS-CoV-2), modul de interacțiune a acestuia cu sistemul imunitar și de producere a bolii precum și posibilitatea ca utilizarea în continuare a unor medicamente precum inhibitorii ACE și a celor ARB să afecteze prognosticul COVID-19.

“Speculațiile conform cărora medicamentele care conțin inhibitori ACE sau ARB a putea duce la agravarea infecției în contextul COVID-19 nu sunt susținute cu dovezi clinice. Aceste medicamente acționează asupra sistemului renină-angiotensină-aldosteronă (RAAS). Deoarece, pentru a pătrunde în celulele umane, virusul are drept țintă și se folosește de enzima cunoscută sub denumirea de enzima 2 de conversie a angiotensinei (ACE2), care face parte din acest sistem, iar medicamentele în cauză pot mări nivelul de ACE2, una dintre variatele teorii sugerează că astfel aceste medicamente ar putea intensifica și activitatea virusului. Cu toate acestea, interacțiunile dintre virus și RAAS al organismului sunt complexe și incomplet elucidate”, se arată în comunicatul EMA.

.

Majoritatea pacienților diagnosticați cu noul coronavirus în România au între 19 și 50 de ani

Majoritatea pacienților diagnosticați cu noul coronavirus în România au între 19 și 50 de ani, arată o statistică publicată de Grupul de Comunicare Strategică.

Astfel, dintre cele 1.952 de persoane diagnosticate cu noul coronavirus, pacienţii cu vârste cuprinse între 19 şi 50 de ani reprezintă 54% din cazuri, cei cu vârste cuprinse între 51 – 69 de ani reprezintă 29%, iar cei cu vârste de peste 70 de ani 8%.

De asemenea, 3% sunt minori, iar pentru 6% dintre situaţii datele sunt în curs de colectare. 55% sunt femei, iar 41% sunt bărbaţi.

Vârsta medie a pacienţilor este de 46 de ani.
– 30 de pacienţi (2%) au între 0 – 9 ani;
– 47 de pacienţi (2%) au între 10 – 19 ani;
– 165 de pacienţi (8%) au între 20 – 29 de ani;
– 337 de pacienţi (17%) au între 30 – 39 de ani;
– 501 pacienţi (26%) au între 40 – 49 de ani;
– 373 de pacienţi (19%) au între 50 – 59 de ani;
– 228 de pacienţi (12%) au între 60 – 69 de ani;
– 126 pacienţi (6%) au între 70 – 79 de ani;
– 29 de pacienţi (2%) au peste 80 de ani.

46 de decese provocate de COVID-19 în România

Numărul deceselor provocate de noul coronavirus în România a ajuns la 46.

Un bărbat în vârstă de 57 de ani, din județul Timiș, a încetat din viață ieri, la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara.

În data de 27.03.2020 i s-au recoltat probe biologice pentru COVID 19 care au fost testate la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Timișoara. Rezultatul testării din data de 28.03.2020 a confirmat că pacientul este pozitiv.

Potrivit Grupului de Comunicare Strategică, bărbatul suferea de cardiopatie, tuberculoză și diabet zaharat tip II

El ar fi intrat în contact cu o familie din Germania.

Tot la Spitalul de Boli Infecțioase, și tot ieri, a încetat din viață un bărbat de 70 de ani.  În data de 27.03.2020 i s-au recoltat probe biologice pentru COVID 19 care au fost testate la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Timișoara. Rezultatul testării din data de 28.03.2020 a confirmat că pacientul este pozitiv.

El suferea de cardiopatie și diabet zaharat tip II și a avut contact cu un alt caz confirmat de COVID-19.

Klaus Iohannis, un nou apel către români să urmeze indicațiile autorităților

Președintele României, Klaus Iohannis, a lansat un nou apel către români să urmeze indicaţiile autorităţilor, în contextul în care România are aproape 2.000 de cazuri de infectare cu coronavirus.

„Din păcate, astăzi în România avem aproape 2.000 de cazuri de persoane infectate cu COVID-19. Dragi români, este mult şi trebuie împreună să ne străduim mai mult, mai bine. Este nevoie să respectăm mai mult mai bine indicaţiile autorităţilor”, a spus şeful statului la Palatul Cotroceni, după şedinţa cu premierul Ludovic Orban şi mai mulţi miniştri.

”Trebuie să reuşim împreună să îngrădim răspândirea coronavirus”, a precizat preşedintele, afirmând că ”autorităţile şi-au făcut treaba”.

Iohannis a cerut ca intervalul 11 – 13 alocat deplasărilor vârstnicilor să le fie lăsat exclusiv acestora pentru a-şi face cumpărături.

”Am discutat cu premierul și ceilalți miniștri despre materiale de protecție. E o problemă reală în toată lumea. Am început să identificăm producători români. Primele rezultate nu au întârziat să apară. Deja există producători care s-au reprofilat și vor produce măști, halate de protecție, alții ventilatoare pentru secțiile de urgență”, a spus șeful statului.

Preşedintele le-a cerut antreprenorilor să vină cu idei către guvernanţi.

”Suntem interesaţi să promovăm produse româneşti în această perioadă, cu precădere”, a declarat Iohannis.

Șeful statului a avut astăzi, la Palatul Cotroceni, o şedinţă de evaluare şi prezentare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19 cu prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul Finanţelor Publice, Vasile Cîţu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, şi ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, a informat Administraţia Prezidenţială.

Monitorul Oficial a publicat noile prevederi privind modul de acordare a concediilor medicale

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti au obligaţia ca, la ieşirea din carantina instituţionalizată, să elibereze persoanelor ce s-au aflat în această situaţie un aviz epidemiologic de ieşire din carantină, care se poate transmite şi prin mijloace electronice de transmitere la distanță, a anunțat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin intermediul unui comunicat.

De asemenea, persoanele izolate la domiciliu care au nevoie de concediu medical vor completa o declarație pe proprie răspundere.

Aceste documente necesare pentru obținerea concediului medical pot fi transmise în format electronic către medicul de familie.

„De asemenea, adeverinţa privind dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii poate fi eliberată de către angajatori şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă”, se arată în comunicatul CNAS.

Potrivit aceleiași surse, certificatele de concediu medical acordate pentru risc maternal, în perioada stării de urgenţă, se eliberează şi se plătesc fără avizul medicului de medicina muncii.

Certificatele de concediu medical eliberate în perioada stării de urgenţă de către alți medici decât cei de familie se depun direct la plătitorii de indemnizaţii de asigurări, fără viza medicului de familie.

Certificatele de concediu medical, eliberate în perioada stării de urgenţă, se pot transmite şi prin mijloace electronice  de transmitere la distanţă, de către medicii curanţi către persoanele asigurate, de către persoanele asigurate către plătitorii de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate (angajatori, CAS-uri).

Formularele originale ale certificatelor de concediu medical, respectiv exemplarele 1 (alb) şi 2 (roz), se depun de către persoana asigurată la plătitorii de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, în termen de 60 de zile calendaristice de la data eliberării acestora.

Certificatele de concediu medical se pot acorda şi la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data încetării perioadei stării de urgenţă instituită prin Decretul nr. 195/2020, în următoarele situaţii:

  • în caz de sarcină şi lăuzie (numai concediu medical pentru maternitate);
  • pentru perioada de internare în spital;
  • pentru imobilizare în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor, numai de către medicul ortoped/chirurg;
  • situaţii pentru care este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale peste 90 de zile;
  • în caz de carantină;
  • pentru risc maternal;
  • pentru îngrijirea copilului bolnav;
  • pentru asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă, care au urmat un tratament în străinătate pentru afecţiuni care nu pot fi tratate în ţară, precum şi pentru cei care îşi pierd capacitatea de muncă în timp ce se află în altă ţară în interes de serviciu sau în interes personal;
  • pentru asiguraţii cu afecţiuni cardiovasculare, SIDA/neoplazii/tuberculoză;
  • pentru alte situații decât cele menționate mai sus, ce necesită prelungirea concediului medical de către medicii de specialitate, alții decât cei de familie;
  • pentru consultațiile medicale la distanță acordate în perioada stării de urgență, potrivit prevederilor legale, în cazurile care necesită concediu medical.

Prevederile au fost publicate în Monitorul Oficial și cuprinse în Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 502/417 pentru modificarea şi completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1311/2017.

Ordinul comun MS – CNAS apărut astăzi (în Monitorul Oficial nr. 253) mai cuprinde o serie de reglementări pe termen lung, printre care și eliberarea certificatelor pentru concedii medicale persoanelor neasigurate pe teritoriul României, dar care intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale sau a acordurilor, înţelegerilor, convenţiilor sau protocoalelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, care atestă incapacitatea de muncă şi durata probabilă a acesteia. Certificatele constituie document justificativ pentru instituţiile competente ale statului de asigurare în vederea acordării prestaţiilor în conformitate cu legislaţia pe care acesta o aplică.

 

 

Austriecii, obligați să poarte măști când sunt la cumpărături

Toţi austriecii vor trebui să poarte măşti când sunt la cumpărături, a anunţat luni guvernul austriac, în cadrul celor mai recente măsuri destinate luptei împotriva noului coronavirus, informează DPA şi Reuters.

Odată ce lanţurile de supermarketuri vor primi măştile, fiecărui cumpărător i se va înmâna una la intrarea în magazin. Potrivit Reuters, măştile vor fi înmânate populaţiei probabil începând de miercuri.

Pe termen mediu, purtarea măştilor va deveni obligatorie în situaţiile în care oamenii intră în contact strâns, a declarat cancelarul Sebastian Kurz într-o conferinţă de presă.

„Nu face parte din cultura noastră şi va fi un compromis mare pentru noi, însă este necesar să facem acest pas pentru a reduce în continuare transmiterea” coronavirusului, a precizat el, potrivit Agerpres.

Austria este una dintre ţările europene care au luat cele mai timpurii şi mai dure măsuri împotriva noului coronavirus.

Numărul cazurilor de COVID-19 a urcat luni în Austria la peste 9.000, în timp ce cel al deceselor a depăşit 100.

Alte 192 de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus, în România

Pe teritoriul României, au fost confirmate, până luni, 1.952 de cazuri de persoane infectate cu coronavirus. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 192 noi cazuri de îmbolnăvire, potrivit Grupului de Comunicare Strategică.

Pacienții nou confirmați au vârsta cuprinsă între 1 și 90 de ani.

Dintre cele 1.952 de persoane confirmate pozitiv, 180 au fost declarate vindecate și externate, respectiv 55 la Timișoara, 85 la București, 19 la Iași, 7 la Craiova, 11 la Constanța și 3 la Cluj.decedati coronavirus

Totodată, până acum, 44 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Craiova, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timișoara, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Ialomița și Satu Mare, au decedat.

La ATI, în acest moment, sunt internați 53 de pacienți, dintre care 33 în stare gravă. Starea de sănătate a celorlalți pacienți este bună, staționară.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 9.464 de persoane. Alte 124.235 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 23.103 de teste, din care peste 1.500 în unități medicale private.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.009 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 3.912 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

De asemenea, în ultimele 24 de ore, prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite 12 de dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Totodată, Poliția și Jandarmeria au aplicat, în același interval de timp, 1.273 de sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea măsurilor de izolare/carantină.

Polițiștii au depistat, în ultimele 24 de ore, 10.092 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestora le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 16.048.902 lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 86 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 52 în Italia, 12 în Franța, 6 în Germania, 6 în Spania, 2 în Namibia, 2 în Indonezia, și câte unul în Tunisia, Irlanda, Marea Britanie, Luxemburg, Belgia și SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 16 cetățeni români aflați în străinătate, 9 în Italia, 4 în Franța, unul în Germania, unul în Spania și unul în Marea Britanie, au decedat.

 

 

Medic cardiolog: Cei care contractează COVID-19 sunt expuși riscului de afecţiuni cardiace

Persoanele sănătoase care contractează COVID-19 sunt expuse riscului de afecţiuni cardiace, iar pacienţii cu afecţiuni cardiace subiacente sunt mai predispuşi să experimenteze leziuni miocardice sau cardiace în timpul infecţiilor cu COVID-19, afirmă medicul cardiolog Ştefan Busnatu, şef de Lucrări al Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”.

„Din datele preliminare, unele din China şi altele din Italia, se poate afirma că, într-adevăr, COVID-19 poate provoca leziuni ale muşchiului cardiac. Mortalitatea pentru pacienţii cu COVID-19 cu boală cardiacă în China continentală a fost de 10,5% între 30 decembrie şi 11 februarie, potrivit cercetărilor efectuate de Centrul Chinez de Control şi Prevenire a Bolilor. Aceasta pentru că pacienţii cu afecţiuni cardiace subiacente sunt mai predispuşi să experimenteze leziuni miocardice sau cardiace în timpul infecţiilor cu COVID-19”, susţine medicul, citat într-un comunicat de presă al UMF „Carol Davila”.

El afirmă că o cercetare arată că şi persoanele sănătoase care contractează COVID-19 sunt expuse riscului de afecţiuni cardiace.

„O nouă cercetare, publicată vineri în jurnalul JAMA Cardiology, a concluzionat că virusul COVID-19, la fel ca şi celelalte virusuri respiratorii, ar putea afecta sistemul cardiovascular al pacientului. Studiul a arătat că şi persoanele sănătoase care contractează COVID-19 sunt expuse riscului de injurie cardiacă. Atunci când acest lucru se întâmplă, se produce o inflamaţie sau o infecţie a muşchiului cardiac în sine, numită miocardită. De asemenea, se pare că, la persoanele care au decedat, cauza morţii a fost o aritmie fatală şi nu este clar în întregime de ce se întâmplă acest lucru, dar este o observaţie care a fost făcută de specialişti şi se încearcă o mai bună înţelegere a acestui fenomen”, explică medicul.

El precizează că persoanele cu boli de inimă trebuie să continue să îşi ia medicamentele prescrise.

„Dacă sunteţi o persoană cu boli de inimă şi sunteţi pe tratament medicamentos, este foarte important să continuaţi să luaţi medicamentele. Dacă nu luaţi medicamente, riscaţi alte lucruri rele. O serie de grupuri de experţi care au revizuit informaţiile ştiinţifice actuale au ajuns la un acord cum că lipsesc dovezile concrete care să sprijine speculaţiile conform cărora medicamente utilizate în bolile cardiovasculare, precum inhibitorii enzimei de conversie şi blocanţii receptorilor de angiotensină, cresc şansele de infecţii severe cu COVID-19”, spune cardiologul.

Potrivit acestuia, oprirea medicamentelor poate fi periculoasă şi poate duce la înrăutăţirea stării pacientului.

Medicul cardiolog susţine că vaccinul antigripal nu oferă nicio protecţie împotriva COVID-19.

„Pe baza informaţiilor actuale, se pare că persoanele vârstnice cu boală cardiacă ischemică, diabet zaharat, hipertensiune arterială sau cu un cumul de factori de risc cardiovasculari sunt mai susceptibile de a dezvolta simptome mai severe. Dacă aveţi peste 65 de ani sau aveţi condiţii de sănătate subiacente, ar trebui să vă luaţi şi mai multe măsuri de precauţie şi să rămâneţi cât mai mult acasă”, a mai arătat Ştefan Busnatu.

Șapte angajați ai Ambasadei României la Paris, depistați cu COVID-19  

Şapte persoane care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ambasadei României la Paris au fost testate pozitiv cu COVID-19.

”Şapte persoane care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ambasadei României la Paris au fost testate pozitiv cu COVID-19. Au fost dispuse măsurile care se impun în relaţia cu autorităţile din statul de reşedinţă, respectiv măsuri de protecţie pentru restul colectivului misiunii diplomatice şi familiile acestora. Starea celor şapte persoane este bună”, anunţă Ministerul Afacerilor Externe.

MAE menţionează că, în acest context, activitatea Ambasadei României în Republica Franceză va fi restrânsă, având în vedere necesitatea ca personalul misiunii să intre în autoizolare.

Totodată, MAE precizează că activitatea secţiei consulare este suspendată temporar, fiind preluate doar cazurile urgente.