Klaus Iohannis: În România nu suntem în faza de a relaxa măsurile de prevenire a răspândirii SARS-CoV-2

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat miercuri că măsurile impuse de autorităţi pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus trebuie respectate cu stricteţe pentru a se ajunge la o relaxare a acestora.

„Vremea este frumoasă, auzim la ştiri că sunt unele ţări unde se face un plan pentru relaxare. Oricât de rău îmi pare, trebuie să vă spun clar, pe faţă: noi, în România, nu suntem în această fază; la noi, în România, din păcate, numărul de cazuri creşte, numărul de persoane care sunt tratate în urgenţe creşte şi chiar dacă ne dorim cu toţii să se termine cât mai repede această criză, vă spun că la noi încă nu suntem în faza în care putem să ne relaxăm. (…) Depinde de noi cât mai durează până putem să venim cu un plan de relaxare a măsurilor, fiindcă această infecţie, acest virus merge de la om la om. Dacă respectăm, aş spune chiar cu sfinţenie, regulile impuse de autorităţi – să nu ne întâlnim cu autorităţi, să evităm contactul fizic, să ne izolăm, să ieşim din casă numai atunci când trebuie -, atunci cu siguranţă vom putea mai repede să ajungem la faza de relaxare, să ne reluăm aproape normal viaţa”, a afirmat Iohannis după ce a vizitat Centrul Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei.

El a spus că dacă va exista o relaxare prea rapidă, se poate ajunge „în faza în care aceste măsuri trebuie prelungite încă luni de zile şi nimeni nu-şi doreşte aşa ceva”.

„Măsurile trebuie respectate cu stricteţe în continuare pentru a ajunge şi noi la momentul potrivit, în situaţia să relaxăm unele dintre aceste măsuri”, a arătat şeful statului.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a îndemnat românii să stea acasă de Paşte şi a spus că el va celebra această sărbătoare creştină, duminică, alături de soţia sa, Carmen.

„O să stau acasă împreună cu soţia mea, Carmen. Vom fi doar noi doi”, a afirmat el miercuri.

El i-a îndemnat pe toţi românii să sărbătorească Paştele catolic sau Paştele ortodox în casă.

„Vom fi acasă, vom urmări liturghia la TV, vom aprinde o lumânare în casă şi ne vom ruga. Asta mă aştept, dragi români, să faceţi cu toţii”, a subliniat el.

MS: Coordonatori regionali pentru gestionarea situației legate de COVID-19

Situația legată de COVID-19 va fi gestionată, în fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare din România, de către un coordonator, potrivit unui ordin al ministrului Sănătății publicat în Monitorul Oficial.

Coordonatorii vor monitoriza cazurile de îmbolnăviri, situația ocupării paturilor din spitale, capacitatea de testare și vor putea dispune mutarea echipamentelor între județe.

 

Cine sunt cei opt coordonatori

 

  1. Indrei L. Lucian pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est, ce are în componență următoarele județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui; Lucian Indrei este șeful DIrecției de Sănătate Publică (DSP) Iași.
  2. Schipor Cristina pentru Regiunea de dezvoltare Sud-Est ce are în componență următoarele județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea; Cristina Schipor este șefa DSP Constanța.
  3. Găbița Neagu pentru Regiunea de dezvoltare Sud Muntenia ce are în componență următoarele județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman; Găbița Neagu este medic epidemiolog din cadrul DSP Dâmbovița.
  4. Constantin Miruna pentru Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia ce are în componență următoarele județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea; Miruna Constantin este șefa DSP Mehedinți.
  5. Timiș Horia pentru Regiunea de dezvoltare Vest cuprinzând următoarele județe: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș; Horia Timiș este noul șef al DSP Arad.
  6. Duma Rodica pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Vest ce are în componență următoarele județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj; Rodica Duma este șefa DSP Cluj.
  7. Blăguțiu Lucian pentru Regiunea de dezvoltare Centru ce are în componență următoarele județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu; Lucian Blăguțiu este inspector sanitar șef în cadrul DSP Sibiu.
  8. Smarandache Cătălin Gabriel pentru Regiunea de dezvoltare București-Ilfov ce cuprinde municipiul București și județul Ilfov. Cătălin Gabriel Smarandache este lector la UMF „Carol Davila”, membru în Consiliul Facultății de Medicină, Departamentul Chirurgie generală.

 

Atribuțiile coordonatorilor

 

  • asigurarea coordonării regionale în vederea punerii în aplicare în mod unitar atât a metodologiei emise de Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, cât și a documentelor militare;
  • reprezintă în raport cu comitetul județean pentru situații de urgență punctul de vedere al tuturor județelor din zona arondată și modul de aplicare a tuturor deciziilor în mod unitar;
  • pot dispune temporar în funcție de necesități (precum lipsuri, deficiențe) mutarea dintr-un județ în altul a resurselor materiale necesare;
  • vor avea la dispoziție paturile ocupate/disponibile zilnic, din județele arondate;
  • centralizarea zilnică la nivel regional a pacienților confirmați și a deceselor;
  • efectuează analiza necesarului de personal medical și propun relocarea lui în funcție de nevoi;
  • centralizează necesarul de echipamente medicale și medicamente, inclusiv echipamentele de protecție și de testare și informează Ministerul Sănătății;
  • analizează necesitatea de creștere a capacității de testare din regiune, analizează și dispun în funcție de situație (echipamente, procentul de personal infectat) măsurile care se impun și informează Ministerul Sănătății.

Conform ordinului, se vor pune de către județele arondate la dispoziția coordonatorului regional structurile tuturor unităților sanitare publice și private în vederea realizării unor eventuale transferuri de pacienți.

Medici militari la conducerea Spitalului Județean Deva

Medici militari au ajuns astăzi la Spitalul Județean Deva pentru a prelua conducerea. Potrivit ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, aceștia vor coordona unitatea timp de 3-4 săptămâni.

Ministrul a precizat că tot personalul spitalului va fi testat pentru noul coronavirus, iar cei care vor lucra în continuare în unitatea medicală vor fi cazați la hotel, nu vor mai putea să meargă acasă de la serviciu.

Nelu Tătaru a mai spus că nu erau respectate procedurile în cadrul spitalului.

Întrebat dacă direcția de sănătate publică nu și-a făcut treaba, ministrul a replicat: „Nu pot să spun că cineva și-a făcut treaba. Altfel, nu eram eu aici”.

După discuția de la Spitalul județean cu cadrele medicale, ministrul Sănătății se va deplasa la Cluj Napoca și mai apoi la Sibiu, a anunțat și Ministerul Sănătății.

Spitalul județean din Deva a fost pus în carantină la sfârșitul lunii martie, pentru că mai mulți medici și pacienți au fost depistați cu coronavirus. Sindicatul personalului medical a reclamat abuzuri și „muncă până la epuizare”, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătății, iar managerul interimar, numit în urmă cu o săptămână, a demisionat.

Spitalul Județean din Deva este al doilea care a trecut sub conducere militară, după cel din Suceava.

344 de cazuri de infectare cu noul coronavirus în România

Un număr de 344 de cazuri noi de îmbolnăvire de COVID-19 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore în România.

Astfel, pe teritoriul României au fost confirmate până în prezent 4.761 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 528 au fost declarate vindecate și externate.

Totodată, până acum, au decedat 209 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj și Mehedinți.

La ATI, în acest moment, sunt internați 162 de pacienți.

 

Peste 47.000 de teste prelucrate

 

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 25.556 de persoane. Alte 89.976 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 47.207 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate  631 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 2.505 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

 

Amenzi și dosare penale întocmite

 

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 335 de dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Polițiștii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 6.690 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestor persoane le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 14.923.477 de lei.

 

Situația cetățenilor români din alte țări

 

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, până în prezent, 651 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 412 în Italia, 195 în Spania, 15 în Franța, 8 în Germania, 11 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia și câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia, Suedia și SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 37 de cetățeni români aflați în străinătate, 11 în Italia, 7 în Franța, 11 în Marea Britanie, 6 în Spania, unul în Germania și unul în Suedia, au decedat.

”Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20”, transmite Grupul de Comunicare Strategică.

Încă două decese provocate de noul coronavirus; totalul a ajuns la 209

Alte două persoane infectate cu noul tip de coronavirus au murit în România, numărul celor decedaţi ajungând la 209, informează, miercuri, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).
Este vorba despre o femeie de 61 de ani din judeţul Hunedoara şi un bărbat de 64 de ani din acelaşi judeţ.

* Bărbatul de 64 de ani a fost internat pe data de 4 aprilie în Spitalul Municipal Hunedoara – Secţia ATI. A murit pe 5 aprilie. Bărbatul a fost confirmat pe 7 aprilie la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj. Avea condiţii medicale preexistente: BPOC, cardiomiopatie dilatativă, hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă NIHA III/IV, obezitate.

* Femeia de 61 de ani a fost internată în Spitalul Municipal Orăştie pe 2 aprilie cu ciroza hepatică toxică, hipersplenism, ascită, encefalopatie hepatică grad II, pleurezie, litiază biliară. A murit pe 2 aprilie şi a fost confirmată pe 7 aprilie.

VIDEO NATO împotriva COVID-19: Interviu cu directorul pentru Operațiuni Media, Divizia Diplomație Publică

[front_live]248451222800477857352390-2020-04-08_11:07[end_live]

NATO în lupta împotriva COVID-19: Directorul pentru Operațiuni Media, Divizia Diplomație Publică, Alina Coca, vorbește, în direct la Sănătatea.TV și Ro Health Review despre rolul alianței politico-militare în criza declanșată de pandemia de COVID-19.

Peste 140.000 de cutii de Euthyrox au fost aduse în România; alte peste 130.000 vor veni săptămâna viitoare

Compania producătoare a medicamentului Euthyrox a anunțat că, în data de 31 martie 2020, un număr de 140 122 cutii de Euthyrox 100 mcg au fost aduse în depozitele din România. Dintre acestea, 54 240 cutii au fost deja distribuite.

În 13-14 aprilie 2020 vor fi livrate alte 77 499 cutii de Euthyrox 50 mcg și 59 315 cutii de Euthyrox 25 mcg, loturi care deja au fost eliberate din Germania.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Sănătății.

”Având în vedere disponibilitatea scăzută a medicamentului Euthyrox pe piața din România, la solicitarea ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, reprezentanții Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România au avut întâlniri cu reprezentanții companiei producătoare, cu distribuitorii en-gros și reprezentanții Colegiului Național al Farmaciștilor (…). Ministerul Sănătății face un apel către pacienți pentru a nu face stocuri de medicamente și a nu le utiliza fără acordul medicului curant. Mai mult, Ministerul Sănătății mulțumește Colegiului Farmaciștilor din România pentru colaborare și adresează rugămintea către farmacii de a elibera aceste produse numai pe baza prezentării documentelor medicale”, transmite ministerul într-un comunicat de presă.

Euthyrox este un medicament utilizat de pacienții cu afecțiuni tiroidiene.

DSU achiziționează prima secție de terapie intensivă mobilă din România

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă prin Fundaţia pentru SMURD achiziţionează prima secţie de terapie intensivă mobilă din România, în valoare de 264.930 de dolari, care va putea prelua pacienţii în stare critică, urmare a infecţiei cu SARS-CoV-2.
Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a DSU, această secţie mobilă de terapie intensivă pe structura unui TIR poate fi deplasată rapid oriunde în ţară, crescând capacitatea celor mai aglomerate spitale de a oferi îngrijire pacienţilor la cele mai înalte standarde.
Secţia va fi amplasată în curtea unui spital supraaglomerat de primă linie, putând fi racordată atât la reţeaua electrică, cât şi la cea de oxigen a spitalului şi va putea prelua un număr de 12 pacienţi cu indicaţie de îngrijire în terapie intensivă.
„Această unitate de terapie intensivă este unică în România, folosirea ei dându-ne posibilitatea să îmbunătăţim semnificativ evoluţia pacienţilor cel mai grav afectaţi de infecţia cu SARS-CoV-2. Având în vedere experienţa altor ţări europene care s-au confruntat deja cu o lipsă a locurilor în secţiile de terapie intensivă, precum şi dinamica rapidă într-un astfel de context la nivel naţional, un număr de 4 astfel de unităţi mobile ar creşte semnificativ capacitatea României de a gestiona pacienţii critici în perioada ce va urma, exact acolo unde este cea mai mare nevoie”, afirmă şeful DSU, Raed Arafat.
Acest tip de unitate mobilă va fi inclusă în dotarea României de răspuns la dezastre şi va putea fi folosită în orice situaţie de catastrofă care generează victime multiple, cum ar fi în cazul unui cutremur, precizează DSU.
După încheierea acestei crize, unitatea de terapie intensivă mobilă va putea funcţiona inclusiv ca un centru mobil de simulare pentru medicii rezidenţi în ATI şi medicină urgenţă.

Etapele implicării spitalelor în asigurarea asistenței medicale pentru pacienții infectați cu SARS-CoV-2

Un ordin de ministru publicat în Monitorul Oficial, care abrogă un ordin precedent, din 31 martie, prevede implicarea etapizată a spitalelor în asigurarea asistenței medicale pentru pacienţii testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2.
Astfel, în prima fază, pacienţii pot fi izolaţi în spitalele de boli infecţioase cu secţii de terapie intensivă, care sunt organizate tot pe model pavilionar. Scopul este prevenirea răspândirii infecţiei cu COVID-19 şi asigurarea accesului la tratament imediat în condiţii de izolare considerând modelul pavilionar al infrastructurii spitaliceşti, scrie Agerpres.
”Ţinând cont de calea de transmitere preponderent aerogenă (alături de cea prin mâini contaminate), este esenţială izolarea în spaţiu a pacienţilor confirmaţi COVID-19 sau suspecţi de restul pacienţilor non-COVID-19, pentru a scădea la minimum riscul de contaminare”, se arată în ordin.
În cazul în care pacienţii confirmaţi COVID-19 necesită deplasare justificată în alte servicii medicale pentru investigaţii medicale sau tratamente particulare (pacienţi cu dializă, investigaţii radiologice, intervenţii chirurgicale etc.), transportul se va realiza într-un mod organizat şi controlat (pacient protejat cu mască, mănuşi, pe circuit stabilit din timp, cu personal echipat complet conform ghidurilor în vigoare şi respectarea riguroasă a regulilor de igienă, dezinfecţia riguroasă a spaţiilor după încheierea actului medical al pacientului cu COVID-19).

Aceste spitale de faza I sunt:

* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Braşov

* Institutul Naţional de Boli Infecţioase ‘Prof. Dr. Matei Balş’ Bucureşti

* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase ‘Dr. Victor Babeş’ Bucureşti

* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca

* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa

* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie ‘Victor Babeş’ Craiova

* Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi

* Spitalul Judeţean de Urgenţă ‘Sfântul Ioan cel Nou’ Suceava

* Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie ‘Victor Babeş’ Timişoara

Faza a doua se aplică atunci când spitalele de boli infecţioase sunt depăşite din punctul de vedere al numărului de pacienţi internaţi şi izolaţi. Se bazează pe sistemul pavilionar disponibil în majoritatea spitalelor de pneumologie.
Scopul îl reprezintă prevenirea răspândirii infecţiei cu COVID-19, prin izolarea pacienţilor într-o singură unitate medicală şi acces la tratament imediat, cu posibilitatea izolării de restul bolnavilor cu alte afecţiuni, considerând modelul pavilionar al infrastructurii spitaliceşti, sub supravegherea medicilor pneumologi şi ATI, precizează sursa citată.

Aceste spitale de faza a II-a sunt:

* Institutul ‘Marius Nasta’ Bucureşti

* Spitalul ‘Leon Daniello’ de Pneumologie Cluj

* Secţia Exterioară Agigea a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa

* Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa

* Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi

* Spitalul de Pneumoftiziologie Galaţi

* Spitalul Clinic Judeţean Târgu Mureş

* Spitalul de Pneumoftiziologie Satu Mare

 

Spitalele de suport

 

Tot în ordin se stabileşte o reţea de suport pentru spitalul de boli infecţioase printr-un protocol de colaborare sub coordonarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.
Într-o primă etapă se recomandă ca spitalele de suport să nu fie reprezentate de spitalele importante de urgenţă din zonă, care pot asigura asistenţa medicală pentru celelalte urgenţe medico-chirurgicale. Pot fi incluse în reţeaua de spitale de suport spitale municipale/orăşeneşti şi spitale din alte judeţe, preponderent cele cu secţii de boli infecţioase, precum şi spitalele din alte reţele decât ale Ministerului Sănătăţii (Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naţionale, unităţi sanitare private).
În Bucureşti, spitalele suport pentru pacienţii cu COVID-19 sunt Spitalul Clinic Colentina şi Centrul Medical Policlinico di Monza – punct de lucru „Monza Metropolitan Hospital”.
Gravidele pozitive sau suspecte de coronavirus vor putea fi tratate la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” – Maternitatea Bucur. La acesta se adaugă Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandru-Rusescu” – Unitatea de asistenţă materno-fetală de excelenţă (Polizu).
Pentru dializaţi, spitale suport sunt: toate centrele de dializă – tura 4 suplimentară distinctă; SC Diaverum România SRL – punct de lucru Sema Parc – pentru pacienţii COVID-19 pozitivi; punctul de lucru Răcari – pentru pacienţi suspecţi testaţi COVID-19 negativi; Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila” – pentru pacienţi COVID-19 pozitivi – cazuri grave şi critice.

Încă două persoane infectate cu noul tip de coronavirus au murit în România; totalul 205

Încă două persoane infectate cu noul tip de coronavirus au murit în România, numărul celor decedaţi ajungând la 205, informează miercuri Grupul de Comunicare Strategică.

Este vorba despre un bărbat de 90 de ani din judeţul Alba şi o femeie de 67 de ani din judeţul Botoşani.

* Deces 204 – Bărbat, 90 de ani, din judeţul Alba. Debut pe data de 6 aprilie cu febră, dispnee, insuficienţă respiratorie. Bărbatul a fost internat pe data de 6 aprilie la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, în Secţia ATI cu: sepsis cu punct de plecare pulmonar, bronhopneumonie, insuficienţă respiratorie acută, tromboza venoasă profundă, COVID-19 „în observaţie”. Confirmat pe data de 7 aprilie în laboratorul DSP Alba, a murit în aceeaşi zi.

* Deces 205 – Femeie, 67 de ani, din judeţul Botoşani internată în perioada 18/03-31/03/2020 în Spitalul Judeţean de Urgenţă Botoşani – Secţia Cardiologie. Reinternată pe data de 4 aprilie în Spitalul de Boli infecţioase Botoşani. Confirmată pe data de 7 aprilie în laboratorul SCBI Iaşi. Femeia a murit pe 5 aprilie.

Avea condiţii medicale pre-existente: diabet zaharat tip II insulino-necesitant, cardiomiopatie dilatativă, bloc de ramură major, insuficienţă aortică, mitrală şi tricuspidiană, insuficienţă cardiacă nivel III NIHA.