În urma evaluării DSP, este posibil ca unele secții ale Spitalului Universitar să fie închise – Nelu Tătaru

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că, în urma evaluării realizate de Direcţia de Sănătate din Bucureşti, este posibil ca mai multe secţii ale Spitalului Universitar să fie închise.

„Este anchetă şi la Spitalul Universitar. Direcţia de Sănătate Publică din Bucureşti va face o evaluare şi ne va prezenta şi raportul. Deocamdată se refac circuitele şi sunt blocate, carantinate anumite secţii până la reevaluare”, a spus ministrul Sănătăţii, la un. post de televiziune.

Întrebat dacă există riscul închiderii Spitalului Universitar, el a afirmat că în acest moment nu există acest risc. „În urma evaluării ne putem gândi şi la închiderea mai multor secţii”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

În declaraţia de presă susţinută marţi după-amiază la Braşov, ministrul Tătaru a precizat că, în acest moment, nu se pune problema unui management militarizat la Spitalul Universitar din Capitală.

România a depășit pragul de 200 de decese provocate de COVID-19

Numărul deceselor provocate de COVID-19 în România a depășit 200, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică, care a anunțat în această dimineață încă șase decese. cu vârste cuprinse între 38 și 90 de ani.

* Deces 198 – bărbat, de 53 ani din judeţul Suceava. Era ambulanţier la SAJ Suceava. A decedat pe 7.04.2020.

* Deces 199 – femeie, de 61 ani din judeţul Mureş. Debut pe data de 1.4.2020, cu dureri precordiale şi retrosternale, dispnee severă. A fost internată pe data de 4.04.2020 la Spitalul Municipal Târnăveni – Secţia ATI, apoi transferată pe data de 6.04.2020 la SCJU Târgu Mureş – Secţia ATI. Data decesului: 7/04/2020. Pacienta avea condiţii medicale preexistente: insuficienţă mitrală, BPOC, boală hepatică cronică.

* Deces 200 – femeie, de 38 ani, din judeţul Constanţa. Debut pe data de 23.03.2020, internată în SCBI CT – Secţia ATI pe data de 31.03.2020 şi confirmată pe 1.04.2020 în SCBI Constanţa. Fără posibilă expunere identificată, fără condiţii medicale.

* Deces 201 – femeie, de 90 de ani din municipiul Bucureşti. Debut pe data de 4.04.2020, cu febră şi alterarea stării generale, confirmată pe 7.04.2020 la INCDMM Cantacuzino. A fost transferată din Spitalul „Floreasca” Bucureşti la INBI „Prof. Dr. Matei Balş” pe data de 6.04.2020. A decedat pe data de 7.04.2020. Condiţii medicale preexistente: HTA

* Deces 202 – bărbat, de 57 de ani din municipiul Bucureşti. Confirmat pe data de 26.03.2020 la INCDMM Cantacuzino. Transferat pe 4.04.2020 din Spitalul Elias la Spitalul Colentina şi raportat la DSP Bucureşti în 7.04.2020. A decedat pe data 7.04.2020. Avea condiţii medicale preexistente: HTA şi diabet zaharat.

* Deces 203 – femeie, de 76 de ani din municipiul Bucureşti. Internată pe data de 7.04.2020 în Spitalul Pantelimon cu insuficienţă respiratorie acută, bronhopneumonie; a necesitat ventilaţie mecanică. Confirmată pe data de 7.04.2020 la INCDMM Cantacuzino. A decedat pe 7.04.2020. Condiţii medicale preexistente: obezitate, diabet zaharat tip II, polineuropatie, boală renală cronică stadiul III.

COVID-19: Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti respinge stigmatizarea celor care lucrează în spital

Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB) solicită autorităţilor asigurarea cazării pentru personalul medical implicat în tratarea pacienţilor cu COVID-19 şi apreciază drept imorală stigmatizarea unei persoane pentru că lucrează într-un spital.
În urma unui material de presă apărut în mass media care făcea referire la cazul unui tânăr medic rezident care a fost dat afară din locuinţa în care stătea cu chirie deoarece lucra într-un spital în acest context epidemiologic, CMMB precizează că dezaprobă un astfel de comportament şi consideră că „este incorect, inadecvat, imoral dar şi lipsit de fundament să stigmatizezi o persoană pentru că lucrează într-un spital”.
„Medicii şi cei care lucrează în sistemul medical sunt cei care asigură sănătatea. Considerăm că oamenii trebuie să aprecieze dedicarea personalului medical şi în niciun caz să-i stigmatizeze! Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti face un apel către autorităţi să sprijine corpul medical în această perioadă şi să asigure cazarea la hotel a personalului medical implicat în îngrijirea pacienţilor cu COVID-19, când solicită acest lucru. Nu trebuie uitat că personalul medical este principala resursă în lupta împotriva noului tip de coronavirus”, se subliniază în comunicat.
În opinia CMMB, este important că aceste informaţii ajung în spaţiul public prin intermediul mass media şi astfel se pot identifica măsuri şi soluţii pentru a preîntâmpina astfel de situaţii.

Cele mai puternice supercomputere sunt utilizate în lupta contra SARS-CoV-2

Supercomputerele joacă un rol în procesul urgent de cercetare a noului coronavirus, ceea ce ar putea contribui la accelerarea dezvoltării tratamentelor.

Supercomputerele sunt capabile să proceseze cantităţi uriaşe de date în doar câteva zile, în comparaţie cu câteva luni necesare în cazul unui computer obişnuit. Acest lucru înseamnă că aceste maşinării puternice pot analiza biblioteci cu potenţiale medicamente antivirale, inclusiv cele care au fost deja autorizate în tratarea altor boli, relatează Agerpres.

„Folosim imensa putere a supercomputerelor pentru a căuta rapid un număr mare de compuşi potenţiali, care ar putea inhiba noul coronavirus, utilizând din nou aceleaşi computere, dar cu algoritmi diferiţi, pentru a perfecţiona acea listă de compuşi cu cea mai bună afinitate de legare”, a declarat profesor Peter Coveney de la University College London (UCL).

„În acest fel, identificăm compuşii cei mai promiţători înainte de investigaţiile ulterioare, efectuate într-un laborator tradiţional, pentru a găsi cel mai eficient tratament sau vaccin anti COVID-19”, a explicat cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă de la UCL au acces la unele dintre cele mai puternice supercomputere din lume datorită unui consorţiu ce cuprinde peste o sută de cercetători din Statele Unite şi Europa.

Cel mai rapid supercomputer din lume, Summit, de la Laboratorul Naţional Oak Ridge din Statele Unite, şi al nouălea cel mai rapid supercomputer, SuperMUC-NG din Germania, sunt incluse în acest proiect, acestea putând analiza biblioteci cu compuşi medicamentoşi pentru a-i identifica pe cei capabili să se lege de vârfurile de pe suprafaţa coronavirusului de care virusul se foloseşte pentru a invada celulele, astfel încât să-l împiedice să infecteze celulele umane.

Aceste maşinării pot avea un rol important în acest proces prin identificarea proteinelor virale, sau a părţilor unor proteine, care stimulează imunitatea în vederea dezvoltării unui vaccin.

De asemenea, supercomputerele pot studia răspândirea virusului în cadrul comunităţilor şi pot analiza originea şi structura acestuia, dar şi modul în care interacţionează cu celulele umane, notează Press Association.

„Acesta este un mod mult mai rapid de identificare a tratamentelor adecvate în comparaţie cu procesul obişnuit de dezvoltare a medicamentelor”, a precizat Coveney.

„În mod normal, (procesul) dintre descoperirea unui medicament şi comercializarea lui reprezintă pentru companiile farmaceutice o pierdere de timp de 12 ani şi un cost de 2 miliarde de dolari, însă noi rescriem regulile utilizând computere puternice pentru a găsi un ac într-un car cu fân într-o fracţiune din acel timp şi cost”, a adăugat specialistul.

Bilanț AFP: Peste 4 miliarde de persoane, obligate sau sfătuite să rămână acasă

0

Peste patru miliarde de persoane din aproape 100 de ţări sau teritorii sunt obligate sau sfătuite de autorităţi să rămână izolate în casele lor pentru a lupta împotriva răspândirii noului coronavirus, potrivit unui bilanţ realizat marţi pe baza datelor AFP.

Această cifră reprezintă mai mult de jumătate (circa 52%) din populaţia lumii, estimată de ONU la 7,79 miliarde de persoane în 2020, relatează Agerpres.

Provincia chineză Hubei şi capitala sa Wuhan, de unde a pornit epidemia de coronavirus, au fost primele care au instituit astfel de măsuri la sfârşitul lunii ianuarie. Pe măsură ce aceste teritorii revin treptat la modul de viaţă obişnuit, măsurile de izolare la domiciliu au fost adoptate peste tot în lume de la mijlocul lunii martie.

Peste 500 de milioane de persoane erau afectate de izolarea la domiciliu la data de 18 martie, mai mult de un miliard la 23 martie, peste două miliarde la 24 martie şi peste trei miliarde la 25 martie. Marţea aceasta, cel puţin 4,06 miliarde de persoane, din cel puţin 97 de ţări şi teritorii, sunt chemate să rămână acasă.

Majoritatea – cel puţin 2,86 miliarde de locuitori din 53 de ţări şi teritorii – trebuie să se supună unui ordin de izolare la domiciliu obligatoriu.

Nicio regiune a lumii nu face excepţie: Europa (Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania), Asia (India, Nepal, Sri Lanka), Orientul Mijlociu (Irak, Arabia Saudită, Iordania, Liban, Israel), Africa (Africa de Sud, Maroc, Zimbabwe, Rwanda), America (o mare parte a Statelor Unite, Columbia, Argentina, Peru, Bolivia) sau Oceania (Noua Zeelandă).

În majoritatea cazurilor, este încă posibil ca locuitorii să-şi părăsească locuinţele pentru a merge la muncă, pentru a cumpăra produse de primă necesitate sau pentru a primi îngrijiri medicale.

Alte teritorii (cel puţin 13 cu 669 de milioane de locuitori) solicită populaţiei să rămână acasă, fără a lua totuşi măsuri coercitive. Acesta este cazul Mexicului, a principalelor state braziliene, a Iranului, Turciei, Germaniei, Ugandei sau Canadei.

Şapte regiuni japoneze, inclusiv Tokyo şi suburbiile sale, s-au alăturat marţi acestei liste.

Cel puţin 24 de ţări sau teritorii (circa 495 de milioane de locuitori) au interzis circulaţia seara şi în timpul nopţii. Această măsură este foarte răspândită în Africa (Egipt, Kenya, Cote d’Ivoire, Burkina Faso, Mali, Senegal, Guineea, Togo, Sierra Leone, Mauritania, Gabon) şi în America Latină (Chile, Guatemala, Ecuador, Republica Dominicană, Panama, Puerto Rico).

Thailanda, Siria, Serbia şi Kuweit au instituit şi ele astfel de măsuri.

În cele din urmă, în cel puţin şapte ţări, oraşe principale, cu o populaţie totală de peste 30 de milioane de locuitori, au fost plasate în carantină, cu interdicţii de intrare şi ieşire. Este cazul, între altele, al capitalelor Kinshasa (RDCongo), Helsinki (Finlanda) sau Baku (Azerbaidjan).

COVID-19: Primul deces în rândul personalului medical – un ambulanțier din Suceava

Ministerul Sănătății confirmă primul deces în urma infectării cu noul coronavirus în rândul personalului medical, anunță Grupul de Comunicare Strategică

Este vorba despre un ambulanțier în vârstă de 53 de ani din cadrul Serviciului de Ambulanță Județean Suceava.

Bărbatul a prezentat simptomatologie COVID-19 în data de 24 martie 2020. A fost testat și a primit rezultatul pozitiv în data de 30 martie 2020. Acesta a fost internat la domiciliu și nu a acceptat internarea. A decedat la domiciliu astazi, 7 aprilie 2020.

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru își exprimă regretul față de această pierdere și transmite condoleanțe familiei. Ministrul Sănătății este alaturi de personalul medical din cadrul SAJ Suceava, mai precizează sursa citată.

În prezent, conform raportărilor din teritoriu la INSP, un număr de 699 cadre medicale sunt infectate cu noul coronavirus.

Turkes Ablachim: De-a lungul istoriei, asistentele au reprezentat linia întâi împotriva bolilor

Dr. Turkes Ablachim, director medical Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) a participat la Conferința-dezbatere „Ziua Mondială a Sănătății în mijlocul pandemiei de COVID-19”, organizată de Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România – filiala București și de Sănătatea Press Group,  prin platformele media Ro Health Review și Sănătatea.TV.

„Planeta trece printr-o criză nemaiîntâlnită în epoca modernă, care a afectat întreaga omenire. Iar în această perioadă s-au evidențiat mulți eroi, din multe categorii profesionale, care au înțeles că este momentul ca lumea să ia atitudine și să facă front comun în fața acestui inamic invizibil. Dintre aceștia s-au remarcat supereroii, personalul medical din spitale, care de la început au fost în prima linie. Asistentele medicale reprezintă mai mult de jumătate din personalul medical, asigurând servicii esențiale pentru pacienți și, de-a lungul istoriei până în prezent, ele au fost cele care au reprezentat linia întâi în lupta împotriva bolilor. Aș putea să spun fără să exagerez că nicicând mai mult ca în aceste zile, calitățile de care acestea dau dovadă – curajul, compasiunea, spiritul de sacrificiu – nu au fost mai apreciate. Ziua Mondială a Sănătății din acest an o sărbătorim într-un scenariu care arată care este valoarea adevărată a sănătății, a actului medical, a oamenilor care lucrează în acest domeniu vital pentru omenire astfel încât putem să le apreciem sacrificiul pe care sunt dispuși să-l facă pentru semenii lor”, a declarat Turkes Ablachim.

Urmărește înregistrarea conferinței AICI.

Laszlo Attila: Depinde foarte mult cum ne facem treaba în zilele următoare

Dr. Laszlo Attila, președintele Comisiei pentru Sănătate Publică, Senatul României a participat la Conferința-dezbatere „Ziua Mondială a Sănătății în mijlocul pandemiei de COVID-19”, organizată de Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România – filiala București și de Sănătatea Press Group,  prin platformele media Ro Health Review și Sănătatea.TV.

„Cred că asistăm la un moment de cotitură în societatea noastră. Pe de o parte putem vedea că este o reevaluare a diferitelor activități din societatea noastră și aici un punct foarte important este evaluarea acestei categorii și aici ma refer la cadrele medii din sistemul sanitar. Depinde foarte mult cum ne facem treaba în zilele următoare și în perioada următoare. Pe de altă parte, asistăm și la un alt fenomen. În sfârșit, și o spun cu maximă sinceritate, în sfârșit am ajuns acolo că autoritățile locale au conștientizat importanța implicării sistemului sanitar în actul de administrare. Și mă bucur de această activitate și acest efort pe care îl depun autoritățile locale, împreună cu cele centrale. Suntem pe calea cea bună de a face un pas important în evoluția societății noastre și cred că acesta este cel mai important lucru”, a declarat Laszlo Attila.

Urmărește înregistrarea conferinței AICI.

Primarul general al Capitalei: Am o imensă prețuire pentru asistenți

Gabriela Firea, primarul general al Municipiului București a participat la Conferința-dezbatere „Ziua Mondială a Sănătății în mijlocul pandemiei de COVID-19”, organizată de Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România – filiala București și de Sănătatea Press Group,  prin platformele media Ro Health Review și Sănătatea.TV.

„Și din punct de vedere personal am o imensă prețuire pentru asistenți. Ei sunt cei care, alături de echipa de medici, pun până la urmă pacientul pe picioare, îl redau familiei. […] După o intervenție chirurgicală rămâi pe mâna asistenților, rămâi pe mâna asistentelor. Și atunci își arată imensa valoare, imensa ocrotire, pregătirea profesională. De aceea trebuie să îi susținem cu toată puterea noastră. Atât din punct de vedere al legilor pe care le promovăm, din punct de vedere al bugetelor pe care le alocăm, din punct de vedere al procedurilor care pot fi la dispoziție pentru spitale, de asemenea pentru cabinetele de medicină de familie sau cabinetele de medicină școlară”, a declarat primarul general.

Urmărește înregistrarea conferinței AICI.

Miljana Grbic: Pandemia scoate în evidență necesitatea de a întări forța de muncă din domeniul sănătății

Dr. Miljana Grbic, șefa biroului OMS din România a participat la Conferința-dezbatere „Ziua Mondială a Sănătății în mijlocul pandemiei de COVID-19”, organizată de Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România – filiala București și de Sănătatea Press Group,  prin platformele media Ro Health Review și Sănătatea.TV.

„Pandemia de COVID-19 scoate în evidență necesitatea urgentă de a întări forța de muncă din domeniul sănătății. Există un nou raport – A state of the world’s nursing 2020. A fost dat publicității cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății. Iar acest raport oferă un tablou detaliat al celei mai mari componente a forței de muncă din domeniul sănătății. Mesajul raportului este foarte clar: guvernele trebuie să învestească pentru a accelera pregătirea asistenților, să creeze noi posturi de asistent medical și să încurajeze leadership-ul în rândul acestei meserii. Asistenții medicali alcătuiesc peste jumătate din lucrătorii din domeniul sănătății și furnizează servicii vitale în întreg sistemul de sănătate dar și pe parcursul întregii vieți a persoanei, de la naștere până la deces”, a declarat reprezentanta OMS.

Urmărește înregistrarea conferinței AICI.