MApN a început pregătirile pentru spitalul de campanie de pe stadionul CFR din Timişoara

Ministerul Apărării Naţionale a început pregătirile pentru instalarea şi operaţionalizarea unui spital de campanie de izolare şi tratament în incinta stadionului CFR din Timişoara, care va avea o capacitate de 56 de paturi pe partea de tratament şi cu alte 120 de locuri pentru carantinare şi izolare, a anunţat, miercuri, viceprimarul timişorean Dan Diaconu.

„Sistemul este alcătuit dintr-o zonă medicală, cu o capacitate de 56 de locuri, din care patru pentru ATI, şi este compus, printre altele, din unităţi de triaj, radiologie, sterilizare, laborator şi zonă de decontaminare. În locaţie va fi instalat şi un modul (tabără) de carantinare şi izolare, cu o capacitate de 120 de locuri”, a afirmat Dan Diaconu.

Viceprimarul a precizat, pe pagina de Facebook, că municipalitatea timişoreană sprijină demersul MApN prin amplasare, participare la amenajarea terenului, racordarea la utilităţi, dar şi „toate elementele de care va fi nevoie şi care vor apărea pe parcurs”.

Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, formaţiunea medicală va funcţiona ca secţie de Boli infecţioase a Spitalului Clinic Militar de Urgenţă „Dr. Victor Popescu” Timişoara, pentru tratarea cazurilor uşoare şi medii de infectare cu virusul SARS-CoV-2.

Instalarea şi operaţionalizarea SMMIT Timişoara este realizată de Direcţia Medicală, Statul Major al Forţelor Terestre, Comandamentul Logistic Întrunit, Direcţia Logistică şi Comandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii.

România a ajuns la 9.710 cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus

Un număr de 9.710 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus au fost confirmate în România, de la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, fiind  înregistrate alte 468 de cazuri de îmbolnăvire.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 2.406 au fost declarate vindecate și externate.

La ATI, în acest moment, sunt internați 288 de pacienți.

Totodată, până acum, 508 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj și Prahova, au decedat.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 12.809 de persoane. Alte 40.774 persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 106.357 de teste.

De la intrarea în vigoare a Ordonanței Militare nr. 2 și până în prezent, au fost plasate în carantină instituționalizată 2.172 de persoane care nu au respectat perioada de autoizolare. De asemenea, 135 de persoane aflate în carantină au părăsit locația în care au fost plasate, pentru acestea  fiind dispusă măsura carantinării pentru o nouă perioadă de 14 zile.

Prin structurile abilitate ale M.A.I. au fost întocmite, până în prezent, 457 de dosare penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 alin. 1 Cod Penal.

Polițiștii și jandarmii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 4.950 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestor persoane le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 11.406.813 lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, 953 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 636 în Italia, 196 în Spania, 26 în Franța, 14 în Germania, 59 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 64 de cetățeni români aflați în  străinătate, 16 în Italia, 15 în Franța, 19 în Marea Britanie, 7 în Spania, 3 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia și unul în Elveția, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 11 au fost declarați vindecați: 7 în Franța, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

 

Sistem de monitorizare a disponibilității medicamentelor pentru tratarea COVID-19, lansat de EMA

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA), împreună cu industria farmaceutică și statele membre ale UE, a lansat sistemul consolidat de monitorizare rapidă în sprijinul prevenirii și diminuării problemelor de aprovizionare cu medicamente esențiale utilizate pentru tratarea pacienților cu infecția COVID-19.

Conform prevederilor acestui sistem, fiecare companie farmaceutică stabilește un punct unic de contact (punct unic de contact la nivel de industrie – i-SPOC) care va raporta către EMA și autoritățile competente naționale toate situațiile actuale și anticipate de deficit de medicamente utilizate la pacienții cu infecția COVID-19, cu privire la medicamentele autorizate prin procedură atât centralizată, cât și națională.

Noul mecanism va permite o mai bună supraveghere a problemelor curente de aprovizionare precum și un schimb mai rapid de informații între autoritățile de reglementare din UE și industria farmaceutică, în scopul atenuării și prevenirii deficitelor de medicamente utilizate pe perioada situației de urgență de sănătate COVID-19, se arată într-un comunicat EMA.

Sistemul a fost înființat de către Grupul de Coordonare Executivă a UE pe probleme de deficit de medicamente cauzat de evenimente majore, care asigură conducere strategică pentru acțiuni urgente și coordonate privind lipsa de medicamente în UE în contextul pandemic actual provocat de infecția COVID-19.

“EMA îi revine rolul de coordonare a informațiilor primite de la companiile farmaceutice cu privire la situațiile de deficit de aprovizionare și de comunicare a acestora către Grupul de Coordonare Executivă a UE, care va decide asupra acțiunilor coordonate la nivel de

UE prevăzute pentru soluționarea optimă a acestora”, se arată în comunicatul EMA.

Mecanismul este similar celui bazat pe rețeaua de puncte unice de contact care funcționează în cadrul autorităților naționale competente (rețeaua SPOC a UE) utilizată deja din luna aprilie 2019 de către EMA, autoritățile naționale competente din statele membre ale UE și Comisia Europeană pentru schimb de informații cu privire la deficit și probleme de disponibilitate pe piață a medicamentelor autorizate.

Dat fiind numărul mare de companii implicate, sistemul i-SPOC se lansează în două etape.

În prima etapă, demarată la 17 aprilie 2020, domeniul de raportare de către industria farmaceutică se va concentra pe situațiile actuale sau anticipate de deficit privitor la o subcategorie de medicamente, autorizate și comercializate în SEE/UE, utilizate în tratamentul infecției COVID-19 la pacienții spitalizați în unitățile de terapie intensivă (UTI), și anume anestezice, antibiotice, medicamente pentru resuscitare și relaxante musculare, cele mai solicitate în prezent.

Cea de-a doua etapă se va concentra pe raportarea situațiilor de deficit care implică o gamă mai largă de medicamente utilizate în tratamentul pacienților cu COVID-19.

În momentul de față, EMA a contactat direct câteva sute de companii farmaceutice, cărora li s-a furnizat un formular de raportare a deficitului actual sau anticipat și de propunere a unor măsuri de minimizare a riscului.

La data de 16 aprilie 2020 a avut loc un webinar dedicat furnizării de explicații către companii cu privire la modul de utilizare a noului sistem și clarificării altor aspecte privitoare la raportare.

Companiilor farmaceutice li se reamintește totodată ferm obligația de continuare a raportării în paralel a situațiilor de deficit către autoritățile naționale competente în cauză, în conformitate cu legislația națională aplicabilă.

Avocatul Poporului solicită Germaniei informaţii despre siguranţa sanitară a muncitorilor români sezonieri

Avocatul Poporului a solicitat autorităţilor germane informaţii despre siguranţa sanitară a muncitorilor români sezonieri.

„În contextul dezvăluirilor din presă privind condiţiile în care sunt cazaţi şi lucrează muncitorii plecaţi din România pentru activităţi sezoniere în agricultură în Germania, Avocatul Poporului a trimis o scrisoare ministrului federal al Muncii din Germania, Hubertus Heil, precum şi preşedintelui Comisiei pentru petiţii din Parlamentul german, Marian Wendt, solicitând lămuriri privind situaţia muncitorilor români sezonieri”, informează un comunicat.

Conform sursei citate, Avocatul Poporului a solicitat autorităţilor germane să precizeze dacă angajatorilor germani li s-a permis aducerea muncitorilor sezonieri după ce au făcut dovada respectării, în locurile de cazare şi cele de muncă, a standardelor de igienă fireşti în această perioadă, ce s-a întâmplat şi ce se va întâmpla cu muncitorii sezonieri depistaţi cu coronavirus, dacă există posibilitatea instituirii izolării sau a carantinei, cu posibilitatea de a munci pentru muncitorii nou sosiţi, care trebuie să lucreze separat de ceilalţi angajaţi timp de 14 zile şi nu au voie să părăsească sediul companiei, ce se întâmplă cu muncitorii sezonieri care se îmbolnăvesc şi au nevoie de asistenţă medicală, cine le pune la dispoziţie medicamente şi în ce condiţii au acces la asistenţă medicală specializată în spital.

Avocatul Poporului menţionează că Germania nu are un omolog al Avocatului Poporului/ Ombudsman la nivel federal.

Un vaccin împotriva coronavirusului ar putea fi administrat populației din octombrie, în Elveția

Imunizarea în masă a populaţiei elveţiene cu ajutorul unui vaccin creat împotriva noului coronavirus ce provoacă maladia respiratorie COVID-19 ar putea să înceapă în această ţară în luna octombrie, a anunţat imunologul Martin Bachmann, citat de DPA.

Agenţia Elveţiană pentru Produse Terapeutice, Swissmedic, a confirmat că poartă discuţii în acest sens cu mai mulţi oameni de ştiinţă, inclusiv cu Martin Bachmann, care lucrează la Spitalul Universitar din Berna.

„Acest calendar este extrem de optimist, dar nu este complet exagerat”, a declarat Lukas Jaggi, purtător de cuvânt al Swissmedic, în această săptămână, potrivit Agerpres.

„Ţinând cont de urgenţa cauzată de pandemia de coronavirus, vorbim despre câteva săptămâni, nu de câteva luni, în ceea ce priveşte procedurile de avizare”, a adăugat el.

Dacă noul vaccin va îndeplini criteriile cerute, decizia de aprobare a sa ar putea fi luată înainte de încheierea acestui an, a precizat acelaşi purtător de cuvânt.

Martin Bachmann a declarat în faţa jurnaliştilor elveţieni că a realizat deja cu succes mai multe teste pe şoareci.

Cercetătorul elveţian a folosit secvenţa genetică a virusului SARS-CoV-2, pe care experţii din China au publicat-o în luna ianuarie, pentru a izola anumite proteine ce permit virusului să se ataşeze de celulele umane.

Apoi, el a folosit acea secvenţă genetică pentru a construi un tip de virus „fals”, care nu îi îmbolnăveşte pe oameni, dar care declanşează o reacţie imunitară ce îi permite organismului uman să se apere de adevăratul virus (SARS-CoV-2).

Parteneri din China şi Letonia sunt implicaţi în dezvoltarea acestui vaccin.

Medici rezidenţi de la Târgu Mureş vor lucra la ATI din Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc

Zece medici rezidenţi de la Târgu Mureş au fost detaşaţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, pe perioada stării de urgenţă, şi vor lucra în secţiile de Urgenţă şi Terapie Intensivă, dar şi la cortul de triaj, a informat conducerea unităţii sanitare, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, ordinul de detaşare a fost semnat de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, şi vizează nouă rezidenţi de anul IV şi unul de anul III, care au venit de la Târgu Mureş şi au început să lucreze la Miercurea Ciuc.

„Cinci dintre tinerii medici sunt angajaţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc, cinci ai Spitalului Clinic de Urgenţă Târgu Mureş şi toţi şi-au desfăşurat pregătirea în Târgu Mureş, în specialităţile de Medicină de urgenţă, Pediatrie, Neonatologie, Urologie, Oftalmologie, Neurologie şi Gastroenterologie. Doi medici sunt în concediu de creştere a copilului, iar ceilalţi vor lucra în Unitatea de Primiri Urgenţe a spitalului, la Secţia de Terapie Intensivă şi la cortul de tiraj al Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc. Toţi cei detaşaţi sunt originari din zonă sau ar dori să lucreze în spitalul din Miercurea Ciuc după terminarea studiilor, aşa cum au comunicat conducerii spitalului”, se precizează în comunicatul menţionat.

Conform sursei citate, Consiliul Judeţeană încearcă să asigure cazare medicilor rezidenţi detaşaţi, care au nevoie de acest lucru.

Primul medic român, mort din cauza noului coronavirus

Ministerul Sănătății a confirmat decesul unui medic din Constanța, care a fost infectat cu noul coronavirus.

Bărbatul, în vârstă de 62 de ani a fost medic cu specialitatea medicina interna până în data de 6 aprilie 2020 în cadrul Spitalului Județean de Urgență Constanța, când a demisionat.

Pe data de 7 aprilie a debutat simptomatologia COVID 19, iar în data de 8 aprilie 2020 a fost internat în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța, acolo unde a și fost confirmat pozitiv în aceeași zi.

În 11 aprilie 2020, după ce starea de sănătate s-a agravat, a fost transferat la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș unde a decedat în data de 21 aprilie 2020.

Numărul deceselor cauzate de coronavirus în România a ajuns la 507

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat, miercuri, încă nouă decese din cauza coronavirus. Pacienţii aveau vârste cuprinse între 32 şi 83 de ani. Bilanţul a ajuns la 507.

Deces 499

Femeie, 78 ani din București.

Data internării: 04.04.2020 – Spital Militar Central București – ATI.
Dată recoltare: 06.04.2020.
Dată rezultat: 07.04.2020.
Dată deces: 20.04.2020.
Comorbidități: boală cardiovasculară, HTA, obezitate, boala pulmonara cronică

Deces 500

Femeie, 73 ani din București.

Data recoltare: 20.04.2020.
Dată rezultat: 21.04.2020.
Dată internare: 20.04.2020 ATI Spitalul Marius Nasta din București – febra, tuse, dispnee.
Dată deces: 21.04.2020.
Comorbidități: HTA, obezitate.

Deces 501

Bărbat, 81 ani din căminul de bătrâni Galați.

Dată recoltare: 04.04.2020.
Dată rezultat: 05.04.2020.
Data internării: 06.04.2020 – Spitalul de Boli Infecțioase Galați – tuse productiva, agitat, necooperant.
Dată deces:21.04.2020.
Comorbidități: HTA, dementa Altzheimer

Deces 502

Bărbat, 65 ani din județul Timiș.

Dată debut: 30.03.2020 cu tuse, dispnee.
Internare: 30.03-10.04.2020 în Secția de diabet și nutriție a Spitalului Județean de Urgență Timișoara – se diagnostichează un neoplasm bronhopulmonar de lob superior drept.
10-14.04.2020 este transferat în secția de chirurgie toracică Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara pentru biopsie.
14-17.04.2020 – revine în Spitalul Județean de Urgență Timișoara Secția de diabet și nutritiție.
Dată recoltare: 16.04.2020.
Dată rezultat: 17.04.2020.
Se transferă în data de 18.04.2020 la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Timișoara.
Dată deces: 20.04.2020.
Comorbidități: neoplasm bronhopulmonar lob superior drept, HTA gr II, anemie, BPOC sever, astm bronsic.

Deces 503

Femeie, 32 ani din județul Mureș.

Data internării: 04.04.2020 Spitalul Clinic Județean Mureș clinica Pneumologie; transferată în ATI pe 11.04.2020.
Dată recoltare: 05.04.2020.
Dată rezultat: 06.04.2020.
Dată deces: 20.04.2020.
Comorbidități: obezitate.
Face parte din focarul de la Crăciunești, Mureș.

Deces 504

Femeie, 83 ani din județul Timiș.

Dată debut: 20.04.2020- suna la 112 pentru afecțiunea cardiaca de baza.
Dată recoltate: 20.04.2020.
Dată rezultat: 21.04.2020.
Dată deces: 20.04.2020.
Comorbidități: HTA, cardiopatie, insuficienta circulator cerebrala.
Contact cu caz confirmat (soțul).

Deces 505

Femeie, 66 ani din județul Hunedoara.

Data internării: 14.04.2020 – in comă pe Secția ATI a Spitalului Municipal Hunedoara.
Dată recoltare: 15.04.2020.
Dată confirmare: 15.04.2020.
Dată deces: 21.04.2020.
Comorbidități: HTA, obezitate, AVC (posibila cauza a decesului).
Contact cu caz confirmat (soțul).

Deces 506

Femeie, 70 ani din județul Alba.

Contact cu caz confirmat, dializat.
Data confirmării: 18.04.2020.
Dată debut: 17.04.2020 cu subfebră, dispnee.
Dată internare: 18.04.2020 – spital Blaj.
Dată deces: 21.04.2020.
Comorbidități: cardiopatie ischiemica cr, HTA, DZ tip II insulino-dependent, neuropatie diabetica, boala cronica de rinichi.

Deces 507

Bărbat, 59 ani din județul Botoșani.

Contact cu caz confirmat în spital.
Dată internare: 03.04.2020 Spitalul Județean de Urgență Mavromati- Botoșani.
Dată recoltare: 09.04.2020.
Dată rezultat: 10.04.2020.
Dată deces: 21.04.2020.
Comorbidități: encefalopatie portohepatică, ciroză hepatic decompensate, sechele TBC.

Studiu: Cât de eficientă este hidroxiclorochina în tratarea bolnavilor de COVID-19

Hidroxiclorochina nu pare să amelioreze starea de sănătate a bolnavilor americani de COVID-19, potrivit unui studiu relativ amplu şi desfăşurat a posteriori, ce a vizat acest medicament administrat deja în lumea întreagă, dar a cărui eficacitate rămâne să fie confirmată sau infirmată prin alte cercetări mai riguroase, informează AFP.

Studiul preliminar, publicat marţi de autorii săi înainte de a fi fost evaluat de comitetul de lectură al unei reviste medicale, a fost realizat pe un grup de 368 de pacienţi din reţeaua de spitale publice dedicate foştilor militari americani şi care, fie au decedat, fie au fost externaţi până la 11 aprilie, potrivit Agerpres.

Autorii studiului au analizat, a posteriori, dosarele medicale ale acestor pacienţi, pe care le-au grupat în trei categorii pentru a putea să le compare între ele: cei trataţi doar cu hidroxiclorochină (HC), cei care au primit un cocktail hidroxiclorochină-azitromicină (un antibiotic), promovat în special de medicul francez Didier Raoult, şi cei cărora medicii nu le-au administrat niciodată hidroxiclorochină.

Procentul pacienţilor decedaţi a fost mai mare în grupul pacienţilor trataţi doar cu hidroxiclorochină (28%), în comparaţie cu grupul cocktail (22%) şi cu grupul fără HC (11%). Însă această concluzie poate fi înşelătoare, deoarece pacienţii care au primit doar hidroxiclorochină aveau şi alte afecţiuni şi riscuri medicale mai grave decât cei din celelalte două grupuri: grupul lor cuprindea fumători şi persoane cu diabet sau cu antecedente cardiovasculare şi pulmonare.

Autorii cercetării au corectat cu metode statistice acest dezechilibru iniţial şi au observat că „riscul crescut de mortalitate în grupul celor care au primit doar hidroxiclorochină a persistat”.

Specificul pacienţilor trataţi trebuie, în plus, să îndemne la prudenţă în privinţa generalizării acestor concluzii la nivelul unei populaţii întregi. Pacienţii studiaţi erau cu toţii bărbaţi, în majoritate de culoare, o populaţie mai grav afectată de epidemia de coronavirus din Statele Unite. Vârsta medie a bolnavilor era avansată: peste 65 de ani.

Hidroxiclorochina este unul dintre tratamentele folosite în multe ţări în regim de urgenţă în cazurile grave de COVID-19, însă există o anumită controversă asupra impactului său. Ideal ar fi, din punct de vedere ştiinţific, să se realizeze un studiu clinic aleatoriu, în care grupele de bolnavi comparate să primească tratamente diferite, într-o manieră aleatorie. Astfel de studii pe scală amplă sunt în curs de desfăşurare, printre care se evidenţiază mai ales studiul european Discovery, însă rezultatele lor nu sunt deocamdată cunoscute.

În aşteptarea lor, medicii experimentează diverse molecule şi tratamente. Oamenii de ştiinţă pot analiza a posteriori anumite rezultate, dar, în absenţa unor protocoale armonizate privind durata, dozajul, momentul de administrare şi gradul iniţial de severitate a bolii, este dificil să se formuleze concluzii fiabile.

Coronavirus: Al doilea val de infectări din SUA, din iarnă, ar putea fi mai grav decât primul

Un al doilea val de infectări cu noul coronavirus, aşteptat să lovească Statele Unite iarna următoare, cel mai probabil la începutul sezonului de gripă, ar putea fi mai grav decât primul, a avertizat marţi directorul Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite (CDC), potrivit Reuters.

„Există posibilitatea ca ofensiva virusului pe teritoriul ţării noastre iarna viitoare să fie în realitate mai dificilă decât cea pe care tocmai am traversat-o”, a declarat directorul CDC, Robert Redfield, într-un interviu pentru cotidianul The Washington Post, potrivit Agerpres.

Pe măsură ce valul curent de îmbolnăviri continuă să se reducă, aşa cum o arată scăderea recentă a ratelor de spitalizare împreună cu alţi indicatori, autorităţile trebuie să se pregătească pentru o posibilă recrudescenţă în lunile care vor urma.

„Vom avea epidemia de gripă şi pe cea de coronavirus concomitent”, a spus acesta, iar asocierea celor două va pune şi mai multă presiune pe sistemul de sănătate decât primul val de îmbolnăviri.

Robert Redfield şi alte autorităţi din domeniul sanitar au susţinut implementarea unor măsuri drastice de izolare la domiciliu şi închiderea a numeroase activităţi comerciale pe teritoriul ţării pentru a combate transmiterea virusului. În acelaşi timp, restricţiile au avut efecte negative asupra comerţului din Statele Unite, unde cel puţin 22 de milioane de persoane au rămas fără un loc de muncă în ultimele patru săptămâni.

Chiar dacă restricţiile vor fi ridicate gradual, Robert Redfield a subliniat importanţa continuării practicării distanţării sociale.

În acelaşi timp, a mai spus oficialul american, autorităţile din domeniul sănătăţii publice trebuie să implementeze pe scară largă un sistem de testare pentru identificarea persoanelor infectate şi identificarea interacţiunilor apropiate ale acestora prin localizarea persoanelor cu care au intrat în contact.

Până în prezent, în Statele Unite, aproape 810.000 de persoane au fost testate pozitiv cu noul coronavirus, în această ţară înregistrându-se peste 45.000 de decese.