Un primar din Republica Moldova a oferit bani medicilor români trimiși în misiune umanitară

Personalul medical român repartizat la Bălți a primit din partea primarului orașului, Renato Usatîi, câte un cadou drept mulțumire, în care se aflau și sume de bani, a anunțat Ambasada României în Republica Moldova.

Sumele de bani, identificate ulterior întâlnirii dintre medicii români și primarul orașului Bălți, au fost returnate integral la 1 mai 2020, în prezența presei locale.

“Ambasada reiterează faptul că misiunea personalului medical român în Republica Moldova pentru combaterea pandemiei de COVID-19 este una strict umanitară, România suportând integral costurile legate de desfășurarea acesteia”, se arată într-un comunicat al  Ambasadei României în Republica Moldova.

O echipă de opt medici din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila” (SUUMC) participă la misiunea umanitară de luptă împotriva COVID-19, în Republica Moldova.

Rolul echipei medicale este acela a asigura sprijinul autorităților sanitare ale Republicii Moldova privind gestionarea situației și împiedicarea răspândirii virusului SARS CoV-2.

Timp de 15 zile, personalul medico-militar român va executa activitățile specifice de acordare a asistenţei medicale şi de îngrijire a pacienților diagnosticați cu COVID-19, precum și misiuni de instruire a personalului medical.

Echipa SUUMC este constituită din col. medic dr. Ioniță Cătălin – Razvan, medic primar Pneumologie, Secția Pneumologie; Lt. col. dr. Negoiță Daniel – Dorin, medic specialist Medicină de urgență, Unitatea Primire Urgență; Cpt. dr. Cercel Silviu – Paul, medic specialist ATI, Secția ATI II; Lt. dr. Mihai Ancuța, medic specialist Medicină internă, Secția Medicală 2; Sg. Andonie Mircea – Constantin, Unitatea Primire Urgență; Plt. adj. Fărcășanu Eugen, Unitate Primire Urgență; Plt. Ene Gheorghe, Compartiment Terapie Intensivă Coronarieni și Plt. Nica Ionuț – Iulian, Secția Gastroenterologie.

 

Substanțe dăunătoare din măștile de protecție : Ce probleme creează la nivelul feței

Cpt. medic dr. Georgescu Mihaela, medic specialist dermatovenerologie, în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila”  semnalează că există oameni care acuză diverse probleme la nivelul feței după purtarea unei măști.

“Principala cauză o reprezintă natura ocluzivă, spațiul închis, protector, care duce la un mediu umed, cald, unde se acumulează transpirația și sebumul. Astfel se explică apariția inflamației (roșeață, durere, căldură). Persoanele cu leziuni acneice pot observa o înrăutățire a bolii. Există persoane care afirmă că au o alergie la măștile de protecție”, a explicat medic dr. Georgescu Mihaela.

Pe de altă parte, același medic susține că dermatita acută de contact la măștile chirurgicale este foarte rar raportată, iar majoritatea persoanelor care sunt alergice la componentele măștilor au un teren alergic cunoscut, respectiv știu că au alergii.

Medicul specialist a arătat că printre substanțele raportate drept cauza unei dermatite de contact, conținute se măștile de protecție se numără substanțe ca thiuram (prezent în elasticul cu care se fixează masca de urechi), dibromodicyanobutan (C6H6Br2N) (bromină, larg folosită în diverse ramuri ale industriei), cocospropylenediamin-guanidinium-diacetat (folosit la dezinfecția instrumentarului și aparatelor medicale, cum ar fi masca folosită în anestezie) sau formaldehidă (prezentă în componentele unui lot de măști N95).

În aceste condiții, același medic specialist vine cu câteva sfaturi, respectiv excluderea machiajului, inclusiv a balsamului de buze sau rujul, fără consumarea gumei de mestecat, pentru că mentolul poate dăuna.

Un alt sfat este acela de a spăla fața înainte și după purtarea măștii și aplicarea unei creme hidratantă adaptată tipului de ten.

Totodată, același medic recomandă evitarea oricărui mediu umed, cu aburi.

Medicul specialist dermatovenerologie a spus că în cazul personalului medical, chiar dinaintea pandemiei actuale, s-au raportat numeroase reacții adverse ale purtării unei măști chirurgicale.

“Între 2002 și 2004 (pandemia SARS) datorită măștilor N95 numeroase cadre medicale au manifestat reacții cutanate: acnee, prurit facial (=mâncărime), exantem, urticarie de contact, dermatită de contact acută”, a spus medicul.

 

 

Echipa militară de conducere a Spitalului Judeţean din Suceava şi-a încheiat misiunea

Ministerul Apărării Naţionale a anunţat, vineri, că echipa militară de conducere a Spitalului Judeţean ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava şi-a încheiat misiunea, ministrul Nicolae Ciucă transmiţându-le mulţumiri cadrelor medicale civile pentru modul în care au colaborat.

„Civilii şi militarii au luptat umăr la umăr cu un inamic nevăzut, dar redutabil. În astfel de momente, în condiţii, practic, de război se consolidează echipe. Doar împreună vom ieşi mai puternici din această luptă cu COVID-19”, a declarat Nicolae Ciucă, potrivit unui comunicat al MApN.

Echipa militară a predat joi conducerea spitalului unei echipe manageriale civile, aleasă de consiliul medical al unităţii sanitare.

„În prezent, spitalul este funcţional şi poate oferi servicii medicale pentru pacienţii bolnavi de COVID-19 şi poate asigura rezolvarea unora dintre urgenţele medico-chirurgicale pentru pacienţi neinfectaţi cu acest virus. Circuitele realizate vor permite asigurarea rezolvării tuturor urgenţelor non-COVID în viitorul apropiat, pe măsură ce personalul medical va reveni la serviciu”, precizează MApN.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Ionel Oprea, a spus că misiunea de la Suceava a fost îndeplinită, chiar dacă în localitate există încă un focar de coronavirus.

„Lumea a înţeles ce trebuie să facă şi acum spitalul funcţionează la 55-60% din capacitate. Lucrurile sunt sub control. Acum sunt internaţi în spital doar 507 pacienţi infectaţi şi alţi 605 pacienţi non-COVID-19. La secţia ATI, care are deja 42 de ventilatoare, mai sunt doar şapte bolnavi asistaţi”, a afirmat Oprea, potrivit comunicatului.

Secretarul de stat a menţionat că a fost întocmit un plan de acţiune „bine pus la punct” până la 31 decembrie, care cuprinde şi modul de lucru pentru situaţii de criză, în cazul în care epidemia va reveni în toamnă.

MApN precizează că, în perioada deţinerii conducerii militare, echipa condusă de colonelul medic Daniel Derioiu a repus în funcţiune spitalul în condiţii de siguranţă pentru pacienţi şi personal, medicii epidemiolgi realizând circuite funcţionale separate pentru pacienţii COVID şi non-COVID şi zone tampon de carantinare pentru cei suspecţi că ar fi infectaţi cu virusul.

„La preluarea conducerii unităţii medicale, pe 2 aprilie, doar 10-15 procente din personalul medical al spitalului era apt de muncă, restul fiind bolnav de COVID-19 sau se afla în carantină. Din acest motiv, una dintre primele măsuri care au fost luate a fost testarea angajaţilor unităţii sanitare, pentru ca cei declaraţi vindecaţi să se poată întoarce la lucru. În prezent, pentru aproximativ 68% din personalul spitalului rezultatul testelor este negativ”, se mai arată în comunicat.

Conform sursei citate, la nivelul unităţii sanitare au fost restabilite atât lanţul de comandă, cât şi conducerea, prin consiliul medical şi comitetul director, conform legii de funcţionare a spitalelor publice. Au fost întocmite şi adoptate protocoale şi proceduri specifice COVID-19 şi a fost stabilită înfiinţarea sectorului ATI separat pentru pavilionul de boli infecţioase, fiind crescută, astfel, capacitatea de alimentare cu oxigen medicinal a spitalului.

De asemenea, personalul medical a fost instruit pentru folosirea echipamentelor de protecţie şi a fost realizat un plan de construire a unui vestiar filtru de intrare în sectorul COVID-19.

OMS: Miliarde de persoane trăiesc cu herpes oral și genital

Aproximativ o jumătate de miliard de persoane din întreaga lume trăiesc cu herpes genital, iar câteva miliarde de persoane au o infecție cu herpes oral, arată noile estimări, subliniind necesitatea îmbunătățirii conștientizării și extinderii serviciilor pentru prevenirea și tratarea herpesului, se arată într-un comunicat al Organizației Mondiale a Sănătății.

Aproximativ 13% din populația lumii între 15 și 49 de ani trăia cu infecția cu virusul herpes simplex tip 2 (HSV-2) în 2016, ultimul an pentru care sunt disponibile date. HSV-2 se transmite aproape exclusiv sexual, provocând herpes genital.

În cazul a o treime dintre persoanele infectate, infecția poate duce la dureri genitale recurente.

În ceea ce privește virusul Herpes simplex tip 1 (HSV-1), acesta se transmite în principal prin contact oral, provocând infecții cu herpes oral și ducând uneori la răni în jurul gurii, se arată în comunicatul OMS.

Aproximativ 67% din populația lumii între 0 și 49 de ani a avut infecție cu HSV-1 în 2016, echivalentul a aproximativ 3,7 miliarde de persoane.

Majoritatea acestor infecții au fost pe cale orală. Cu toate acestea, s-a estimat că între 122 milioane și 192 milioane de persoane au avut infecție genitală cu HSV-1, potrivit OMS.

“Herpesul genital este o preocupare substanțială a sănătății la nivel mondial – dincolo de durerea și disconfortul potențial suferit de persoanele care trăiesc cu infecția, consecințele sociale asociate pot avea un efect profund asupra sănătății sexuale și reproductive ”, a spus dr. Ian Askew, director în cadrul OMS.

De asemenea, potrivit OMS, persoanele cu infecție cu HSV-2 au cel puțin trei ori mai multe șanse să se infecteze cu HIV, dacă sunt expuse.
Astfel, HSV-2 joacă probabil un rol substanțial în răspândirea HIV la nivel global. Femeile sunt mai sensibile atât la HSV-2 cât și la HIV. Femeile care trăiesc în Regiunea OMS Africa au cea mai mare prevalență HSV-2 și expunere la HIV, ceea ce le prezintă cel mai mare risc de infecție cu HIV.

Și asta în condițiile în care nu există tratament pentru herpes. Medicamentele antivirale, cum ar fi aciclovirul, famciclovirul și valaciclovirul pot ajuta la reducerea severității și frecvenței simptomelor, dar nu pot vindeca infecția.

O mai bună conștientizare, accesul îmbunătățit la medicamente antivirale și eforturile sporite de prevenire a HIV pentru cei cu simptome genitale HSV sunt necesare la nivel global. În plus, este necesară dezvoltarea unor intervenții de tratament și prevenire mai bune, în special a vaccinurilor, se arată în comunicatul OMS.

 

VIDEO Dr. Bogdan Tănase, directorul medical al IOB, despre provocările din această perioadă

[front_live]248451222800477857352390-2020-05-01_13:01[end_live]
VIDEO Dr. Bogdan Tănase, noul director medical al Institutului Oncologic București, vorbește despre provocările cu care se confruntă unitatea medicală în această perioadă și despre prioritățile sale la conducerea IOB.

GCS: Alte 327 de cazuri noi de îmbolnăvire cu noul coronavirus

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că până la 1 mai, pe teritoriul României, au fost confirmate 12.567 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, cu 327 de noi cazuri de îmbolnăvire, de la ultima informare.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 4.328 au fost declarate vindecate și externate.

Totodată, până acum, 726 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea și Călărași, au decedat.

La ATI, în acest moment, sunt internați 249 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 12.060 de  persoane. Alte 20.886 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 183.688 teste.

Polițiștii și jandarmii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 3.957 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestor persoane le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 7.066.342 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, 2.348 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.387 în Italia, 560 în Spania, 29 în Franța, 271 în Germania, 71 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 91 de cetățeni români aflați în  străinătate, 29 în Italia, 19 în Franța, 26 în Marea Britanie, 8 în Spania, 4 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția și unul în SUA, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 21 au fost declarați vindecați: 9 în Germania, 8 în Franța, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

 

Mesajul medicului Virgil Musta, de 1 Mai: Ce le recomandă românilor

Medicul Virgil Musta, coordonatorul Secţiei COVID din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, a afirmat că până acum, pandemia este ținută sub control la noi, datorită în special responsabilității și eforturilor oamenilor, pentru că marea majoritate a înțeles cât de importante sunt recomandările pentru sănătatea și chiar viața tuturor.

Într-un mesaj de 1 Mai,  Virgil Musta îi atenționează pe români să nu se strângă în grupuri, să nu frecventeze zonele publice aglomerate și să protejeze, în continuare, persoanele cu risc.

Medicul Virgil Musta face un apel la respectarea măsurilor și de 1 Mai, pentru “a consolida ce am câștigat prin responsabilitatea dovedită la sărbătorirea Paștelui”.

Iată întregul mesaj al medicului Virgil Musta:

“Atenție vă rog la respectarea măsurilor și de 1 Mai, pentru a consolida ce am câștigat prin responsabilitatea dovedită la sărbătorirea Paștelui!

În primul rând, vreau să vă spun că m-a bucurat mult responsabilitatea dovedită de majoritatea oamenilor pe perioada Sărbătorilor Pascale și mulțumesc tuturor pentru înțelegere, efort și răbdare.

Acum ne bucurăm cu toții de venirea primăverii și de zilele libere de 1 Mai. Anul acesta trebuie însă să fim mai precauți, pentru a nu avea motive de întristare ulterior.

Putem sărbători 1 Mai, cum crede fiecare, chiar cu mici și grătare cum ne-a intrat deja în obicei, dar în familie, iar cu prietenii putem vorbi la telefon sau să ne vedem online.

Pandemia nu a trecut! Nu vă adunați în grupuri. Nu frecventați zonele publice aglomerate. Protejați în continuare persoanele cu risc și respectați vă rog toate recomandările pe care deja le cunoaștem.

Până acum, pandemia este ținută sub control la noi și aceasta datorită în special responsabilității și eforturilor voastre, pentru că marea majoritate a înțeles cât de importante sunt recomandările noastre pentru sănătatea și chiar viața tuturor.

Sigur că trecem încă printr-un moment greu, dar trebuie să mai rezistăm, pentru a ne bucura mai târziu în “echipă completă”. E necesar să mai avem răbdare. Fiți înțelepți și responsabili!

Dacă trecem cu bine și peste această perioadă, vor începe să apară cu siguranță și vești mai bune. Îmi doresc și eu acest lucru și bineînțeles că vi le voi comunica și eu la momentul potrivit.

Vă mulțumesc anticipat pentru efortul fiecăruia dintre voi!

Ținem aproape, deși păstrăm distanța!

Numai împreună vom reuși!”

 

Cum curățăm baia pentru a ne apăra de COVID-19?

În condițiile în care majoritatea copiilor nu merg la școală, iar multe persoane lucrează de acasă, casele sunt mai aglomerate în această perioadă decât de obicei. Iar băile sunt poate unul dintre cele mai importante puncte prin care toți oamenii – și implicit toți microbii – trec. Deci, în contextul pandemiei actuale, păstrarea toaletelor, chiuvetelor și căzilor pe cât dezinfectate posibil ar putea reprezenta o cheie pentru o familie sănătoasă, notează CNN, care prezintă o serie de sfaturi în acest sens.

Noul coronavirus SARS-CoV-2 supraviețuiește pe unele suprafețe timp de mai multe zile, potrivit datelor publicate în New England Journal of Medicine.

Asigurați-vă că urmați pașii corecți

Când vă pregătiți să curățați baia, începeți prin a vă asigura că vă spălați pe mâini. Dacă folosiți dezinfectanți, asigurați-vă că sunt de bună calitate. Pe site-ul US Environmental Protection Agency se află o listă cu produse care distrug virusurile relativ rezistente.

Este important să ne concentrăm pe zone pe care le atingem des, precum întrerupătoarele, clanțele și zona chiuvetei. Nu trebuie să uităm, însă, nici de zone mai puțin evidente însă pe care le ating toți din casă, precum dușuri, perdele de duș sau toaleta.

Tot ceea ce ating oamenii trebuie curățat, inclusiv uscătoarele de păr, periuțele de dinți, aparatele de ras, etc. Este important ca atunci când curățăm aceste aparate să nu uităm să le scoatem din priză.

 

Cât lăsăm detergenții să acționeze?

 

Aceasta este una dintre situațiile în care merită să fim extrem de atenți, deoarece picături capabile să răspândească virusul pot ajunge oriunde în baie. De exemplu, un studiu publicat în Journal of Applied Microbiology a arătat că particulele și picăturile pot ajunge până la o distanță de aproape doi metri atunci când tragem apa cu capacul de la toaletă ridicat.

”Nu trebuie să intri în panică”, a subliniat Brian Sansoni, purtător de cuvânt la American Cleaning Institute, adăugând că este important, însă, să te asiguri că faci curățenie corect.

După ștergerea suprafețelor dure, precum chiuvete sau blaturi, trebuie să te asiguri că acestea rămân ude 3-5 minute. American Cleaning Institute recomandă să lași suprafețele să se usuce singure de detergent, după care să le limpezești cu apă. Astfel, produsele de curățenie au timp să acționeze și să omoare virusurile sau bacteriile.

De asemenea, este important să urmăm întocmai instrucțiunile de pe produse.

 

 

Ce facem dacă un membru al familiei este bolnav?

 

 

Dacă un membru al familiei sau un coleg de apartament prezintă simptome de COVID-19, este important să aibă baia sa, separată. Dacă acest lucru nu este posibil, asigurați-vă că persoana cu simptome curăță atent toate suprafețele pe care le-a atins după ce folosește baia, potrivit CDC.

Dacă persoana simptomatică se simte prea rău să curețe, o persoană sănătoasă trebuie să facă acest lucru. Așteptați, însă, cât puteți de mult înainte de a intra în baie după o persoană care prezintă simptome de COVID-19 și purtați mască ș mănuși atunci când faceți curat. Dacă masca este de unică folosință, aruncați-o, împreună cu mănușile, imediat ce terminați curățenia. Dacă nu, spălați-o. De asemenea, spălați hainele imediat după curățenie.

Din păcate, aceasta ar putea să nu fie o opțiune dacă persoana simptomatică are nevoie de ajutor atunci când folosește baia. ”Este posibil să trebuiască să ajutați persoana bolnavă să folosească baia. Puteți desemna o singură persoană din familie care să facă acest lucru și să stabiliți o rutină”, a explicat Dr. William Schaffner, specialist în boli infecțioase la

Vanderbilt University Medical Center.

Dacă stați în preajma unei persoane care prezintă simptome de COVID-19, trebuie neapărat să vă protejați, cel puțin cu o mască, a adăugat el.

 

Protejați-vă dacă ajutați un membru bolnav al familiei

 

Pe lângă mască, Schaffner a recomandat purtarea mănușilor și a unui halat sau un articol de îmbrăcăminte similar peste haine, atunci când ajutați o persoană bolnavă să ajungă la baie.

”Urmăriți persoana, vedeți ce atinge și dezinfectați”, a adăugat el, subliniind că o atenție deosebită trebuie acordată toaletei.

Ca măsură suplimentară de precauție, Schaffner a recomandat aruncarea șervețelelor sau cârpelor cu care dezinfectăm într-o pungă de plastic închisă, înainte de a le arunca la gunoi.

Este important ca după curățenie sau după ce ajutăm un membru bolnav al familiei să ne schimbăm.

Dacă stăm cu cineva care prezintă simptome de COVID-19, trebuie să le spălăm prosoapele sau hainele separate.

În cazul prosoapelor, perdelelor de duș și altor materiale textile din baie, autoritatea americană pentru controlul bolilor transmisibile, CDC, recomandă spălarea lor respectând instrucțiunile producătorului, însă cu cea mai caldă apă posibil.

 

Săpunul poate funcționa mai bine decât produsele dezinfectante

 

”Deja știm cu toții că virusurile, inclusiv noul coronavirus, poate supraviețui un timp pe suprafețe – ore sau chiar zile – ceea ce înseamnă că trebuie să facem curat tot timpul”, a afirmat dr. Sanjay Gupta, corespondent CNN pe probleme medicale. Acest lucru devine complicat în condițiile în care aceste produse nu se găsesc în cantități suficiente în magazine. Însă cu toții avem săpun acasă sau, când se termină, se găsește mai ușor la supermarket. Iar vestea bună? ”Muți oameni de știință spun că este o alternative mai bună”, a explicat dr. Gupta.

Și există dovezi științifice care arată acest lucru: Noul coronavirus este protejat de o membrană lipidică, grasă, care e cumva similară spumei care se formează atunci când ne spălăm pe mâini cu apă și săpun. Pentru că legăturile chimice ale membranei care înconjoară virusul nu sunt atât de puternice, ele pot fi distruse de substanțele din săpun, care au și efect degresant. Altfel spus, săpunul descompune membrana virusului și, astfel, acesta nu poate supraviețui.

 

Terminați curățenia corect

 

Terminarea corectă a curățeniei este crucială. Dr. Gupta a explicat că nu este obligatoriu să folosești mănuși la curățenie, însă, dacă o faci, trebuie să le îndepărtezi fără a le atinge partea exterioară. După ce le arunci, trebuie să te speli din nou pe mâini cu apă și săpun.

Pacienţii aparent vindecaţi ar putea păstra coronavirusul în plămâni

Noul coronavirus ar putea rămâne în plămânii pacienţilor aparent vindecaţi şi care nu mai prezintă simptome, fără ca acest lucru să poată fi depistat prin testele convenţionale, potrivit unui studiu realizat de un grup de cercetători chinezi şi publicat de revista ştiinţifică Cell Research, consemnează joi agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Studiul, elaborat de medici de la Universitatea de Medicină Militară din oraşul chinez Chongqing, descrie cazul unei femei în vârstă de 78 de ani care la jumătatea lunii februarie a murit în mod neaşteptat după ce aparent se vindecase de COVID-19 şi a avut rezultat negativ la trei probe de SARS-CoV-2. Autopsia nu a relevat prezenţa virusului în ficat, inimă, intestine, piele sau măduva osoasă, în schimb acesta a fost descoperit în ţesutul pulmonar care, în pofida faptului că pacienta nu mai avusese simptome, prezenta daunele specifice unei infecţii virale.

Autorii studiului, care subliniază că ”există o necesitate urgenţă să înţelegem patogeneza infecţiei cu SARS-CoV-2”, propun efectuarea de lavaje bronhoalveolare (LBA), respectiv spălarea arborelui respirator, înaintea externării pacienţilor pentru a se depista virusurile ascunse, deşi este o procedură complexă şi costisitoare.

Posibilitatea ca virusul SARS-CoV-2 să nu fie eliminat complet din organism după ce un pacient se vindecă de COVID-19 şi incertitudinea cu privire la dezvoltarea unor anticorpi suficienţi pentru garantarea imunităţii în faţa unei posibile noi infecţii sunt două dintre problemele care preocupă în mod deosebit comunitatea medicală în pandemia provocată de noul coronavirus.

Acordarea stimulentului pentru risc: ”Solidaritatea Sanitară” solicită regândirea criteriilor

Federaţia ”Solidaritatea Sanitară” solicită tuturor instituţiilor responsabile regândirea criteriilor de acordare a stimulentului pentru risc, pe motiv că procedurile prezentate până în acest moment de autorităţi încalcă principii etice elementare, iar modalitatea în care a fost gândită transpunerea prevederilor OUG 43/2020 determină acordarea stimulentului la mai puţin de jumătate din numărul de salariaţi anunţat în mod oficial (75.000).

Potrivit unui comunicat al FSS, organizaţia sindicală a solicitat deja instituţiilor statului să adopte procedurile de transpunere a prevederilor OUG nr. 43/2020 în practică, astfel încât de acordarea stimulentului de risc în cuantum de 2.500 lei brut pe lună pentru perioada stării de urgenţă, prevăzut de art. 8 alin. 1 al acestui act normativ, să beneficieze toţi salariaţii din spitalele care asigură asistenţa medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I şi în faza a II-a, toţi salariaţii din spitalele de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul SARS-CoV-2, toţi salariaţii implicaţi direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2 sau descoperiţi ulterior ca fiind infectaţi SARS-CoV-2, din alte spitale decât cele menţionate mai sus, tot personalul implicat în triajul pacienţilor şi acordarea îngrijirilor de urgenţă în această perioadă, toţi salariaţii care au fost carantinaţi instituţionalizat în mod forţat, fără a face parte din categoriile obligate legale să respecte această măsură, ori au fost obligaţi la izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate, precum şi salariaţii din asistenţă socială care şi-au desfăşurat activitatea în unităţi în care au fost depistate cazuri pozitive SARS-CoV-2 în rândul beneficiarilor de servicii sociale.

În opinia FSS, solicitările „respectă principiile etice, fiind totodată bazate pe rezultatele cercetărilor desfăşurate”, utilizând baza de date a Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea”. Analiza riscului de infectare în funcţie de distribuţia numărului de salariaţi infectaţi conţine un număr de 373 de unităţi sanitare publice din toate categoriile, totalizând 193.447 salariaţi, această bază de date având caracterul de eşantion de analiză, iar organizarea spitalelor pe cele 4 categorii a fost efectuată ţinând cont de prevederile OMS nr. 555/2020, fiind identificate următoarele categorii de spitale: spitale care asigură asistenţa medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I (Spitale faza I-a); spitale care asigură asistenţa medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza a II-a (Spitale faza II-a); spitale de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul SARS-CoV-2 (Spitale suport COVID 19) şi spitale care nu au fost indicate oficial ca fiind implicate în lupta împotriva pandemiei COVID-19 (Alte categorii de spitale).