Anunțul UE privind epidemia de coronavirus în România

Vârful pandemiei de coronavirus a trecut în majoritatea țărilor europene, dar nu și în România, Bulgaria, Marea Britanie, Polonia și Suedia. Este declarația directorului Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC), Andrea Ammon.

Astfel, potrivit ei, în Bulgaria încă se înregistrează o creștere a numărului de cazuri, în timp ce în celelalte patru țări menționate, inclusiv România, situația pare staționară în ultimele 14 zile.

Pentru celelalte țări europene, însă, veștile sunt bune. ”Începând de sâmbătă se pare că valul inițial de transmitere (în Europa – n.r.) a trecut de perioada de vârf”, a spus Ammon.

ECDC, o agenție a Uniunii Europene, asigură monitorizarea sanitară a celor 27 de state membre UE şi a Marii Britanii, Norvegiei, Liechtensteinului şi Islandei.

Potrivit celor mai recente date ECDC, în Europa s-au înregistrat peste 1.380.000 de cazuri de COVID-19 – cele mai multe în Spania (217 466), Italia (210 717), Marea Britanie (186 599) și Germania (163 175).

Peste 140.000 de europeni și-au pierdut viața în urma infecției cu noul coronavirus.

În România s-au înregistrat peste 13.000 de cazuri de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 și pest 800 de decese.

Conferință a donatorilor pentru lupta împotriva COVID-19

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a estimat că este nevoie de 40 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea instrumentelor necesare combaterii COVID-19 la nivel mondial .

„Va fi nevoie de cel mai mare efort în sănătatea publică din istorie”, a subliniat oficialul.
Guterres a mai afirmat că un tratament – oricare ar fi el – este necesar să fie accesibil tuturor, ceea ce este o provocare consideră Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Astăzi a avut loc o conferință a donatorilor pentru strângerea de fonduri în vederea luptei împotriva noului coronavirus. Uniunea Europeană (UE) urmează să aloce un miliard de euro cercetării mondiale în vederea obţinerii unui vaccin şi unui tratament împotriva noului coronavirus, a anunţat preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.
Franţa şi Germania au promis 500 de milioane de euro şi, respectiv, 525 de milioane de euro în cadrul acestei conferinţe, care are obiectivul de a strânge 7,5 miliarde de euro în total.
Italia a promis 140 de milioane de euro, Canada a anunţat o contribuţie de 850 de milioane de dolari, alături de o donaţie de 500 de milioane de dolari de la Arabia Saudită, 388 de milioane de lire sterline de la Marea Britanie, 60 de milioane de dolari de la Israel şi 1,3 milioane de dolari de la Africa de Sud.
Totuşi, notează DPA, nu se ştie pentru moment câte dintre aceste angajamente de finanţare reprezintă fonduri noi.

CNAS: O mare parte din măsurile de protecție din sănătate vor fi menținute

O mare parte din măsurile de protecție instituite în sistemul de sănătate prin Ordonanțe militare vor fi menținute și în perioada următoare, au anunțat reprezentanții  Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

„O parte din restricțiile instituite prin Ordonanțele militare vor  fi înlocuite  cu noi reglementări, dar este necesar și un grad mai mare de responsabilitate din partea populației. Facem apel către cetățeni să adopte în continuare un comportament  prudent, în concordanță cu recomandările specialiștilor, pentru a preveni îmbolnăvirile cu COVID-19”, a declarat Adela Cojan, președintele CNAS.

Potrivit acestora, scopul menținerii măsurilor este limitarea răspândirii infecției cu virus SARS-COV-2 în rândul populației care accesează servicii medicale.

“În urma consultărilor cu specialiștii din domeniul sănătății vor fi stabilite  reglementările necesare privind modul de acordare a serviciilor medicale, care  vor face obiectul unui proiect de act normativ ce  va fi supus aprobării Executivului”, se arată într-un comunicat al CNAS.

Potrivit aceleiași surse, limitarea raspândirii noului coronavirus și  accesul în siguranță la servicii medicale vor rămâne prioritare în sistemul de sănătate.

“Pe perioada stării de urgență, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a  transmis recomandarea ca, atunci când apare o problemă de sănătate, pacientul să se adreseze mai întâi telefonic medicului de familie, urmând ca acesta să decida, dupa caz, daca îi acordă o consultație la distanță, îl cheamă la cabinet pentru o consultație clasică sau îl direcționează către un medic specialist.  Această recomandare va rămâne valabilă și în perioada următoare, când  CNAS  va promova toate reglementările referitoare la modalitatea de acordare a serviciilor medicale ce vor intra în vigoare”, potrivit CNAS.

 

75.000 de persoane vor beneficia de stimulentul medical

Bugetul alocat pentru plata stimulentului medical personalului implicat în lupta cu Covid-19 este de 120 de milioane de euro şi va acoperi 75.000 de beneficiari, dar dacă va fi nevoie vom lua măsuri de suplimentare a acestor fonduri, a declarat, luni, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

„În momentul de faţă, am estimat 75.000 de beneficiari (ai stimulentului medical, n.r.). Ne vom da seama de numărul real al celor care urmează să fie plătiţi abia după ce am plătit stimulentul medical de pe luna aprilie, dar deocamdată trebuie să aşteptăm să se efectueze plăţile în luna mai. Suma alocată pentru plata acestui stimulent este de 120 de milioane de euro şi acoperă 75.000 de cadre medicale. Din raportările pe care le-am avut până acum, numărul acesta estimat ar fi corespunzător cu numărul persoanelor care au fost implicate în activităţile medicale în această perioadă şi sper să ne putem încadra în acest număr. Dacă acest lucru nu va fi posibil, vom lua măsuri de suplimentare a acestor fonduri. Toţi cei care a fost implicaţi în tratamentul pacienţilor infectaţi cu Covid vor beneficia de acest stimulent, pentru că este moral şi firesc ca aceia care s-au expus acestui risc să primească drepturile salariale aşa cum au fost aprobate de Guvernul României”, a afirmat Boloş, la un post de televiziune, potrivit Agerpres.

Ministrul de resort a subliniat faptul că de stimulentul medical vor beneficia trei noi categorii, iar plăţile vor fi efectuate în cursul lunii mai.

„Avem trei categorii noi de beneficiari pentru stimulentul medical: asistenţii medicali comunitari – care asigură servicii de medicină primară pentru persoanele vârstnice, personalul încadrat la nivelul Institutului Naţional de Medicină Legală – cei care lucrează cu persoanele decedate şi infectate cu Covid-19, respectiv personalul medical care a fost deja infectat cu Covid. În cursul lunii mai urmează să fie plătite aceste drepturi. Unităţile plătitoare, respectiv unităţile angajatoare, au două variante de lucru: una în care plata pentru stimulentul medical este asigurată odată cu plata drepturilor salariale sau separat, în cursul lunii mai, pentru drepturile salariale aferente lunii aprilie. Practic, stimulentul medical ar avea două luni de plată pentru lunile aprilie şi mai, pe perioada în care a fost declarată Stare de urgenţă”, a spus demnitarul.

La şedinţa de Guvern din 29 aprilie, ministrul Fondurilor Europene a anunţat că are în vedere modificarea OUG 43/2020 prin renunţarea la limitarea care prevedea iniţial acordarea stimulentului financiar doar personalului implicat direct în tratarea bolnavilor, dând astfel managerilor spitalelor posibilitatea de a decide ce categorii de personal sunt îndreptăţite să primească sprijinul financiar.

Iohannis, despre ridicarea stării de urgență: Ce se va întâmpla din 15 mai

Președitele României, Klaus Iohannis, a declarat că starea de urgență nu va fi prelungită, data de 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgență.

Începând din 15 mai, vom intra într-o stare de alertă, a precizat Iohannis.

„Starea de urgenţă nu va fi prelungită, nu voi emite un nou decret pentru a prelungi starea de urgenţă. Data de 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgenţă. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra în starea de alertă, care este prevăzută de legislaţia specifică”, a spus şeful statului într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.

Relaxarea măsurilor după ieşirea din starea de urgenţă va fi făcută ”pas cu pas”, la intervale de aproximativ două săptămâni, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului a avut o şedinţă despre măsurile de gestionare a epidemiei SARS-CoV-2 cu premierul Ludovic Orban, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

El a punctat că, din 15 mai, va fi instituită „starea de alertă”, când purtarea măştii este obligatorie în spaţiile închise şi în mijloacele de transport în comun.

Din 15 mai, a adăugat şeful statului, vor fi deschise saloanele cosmetice, cabinetele stomatologice şi muzeele, „în condiţii speciale de distanţare, de igienă”.

De atunci, nu va mai fi necesară declaraţia pe proprie răspundere la deplasarea în localitate, dar „deplasările în esenţă vor fi restricţionate pentru a pleca din localitate”, a adăugat Iohannis.

De asemenea, a afirmat şeful statului, sportivii de performanţă vor putea să înceapă cantonamentele după ce se încheie starea de urgenţă, dar competiţiile sportive încă nu pot fi organizate.

Alte 349 de noi cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus în România

Un număr de 349 de noi cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus au fost înregistrate în România de la ultima informare, ajungându-se astfel la 13.512 îmbolnăviri, a anunţat, luni, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 5.269 au fost declarate vindecate şi externate.

La terapie intensivă sunt internaţi 243 de pacienţi.

Până acum, 803 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat.

Un număr de 12.830 de persoane se află în carantină instituţionalizată pe teritoriul României, iar alte 20.085 sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală, informează luni Grupul de Comunicare Strategică.

Potrivit sursei citate, de la intrarea în vigoare a Ordonanţei militare nr. 2 şi până în prezent, au fost plasate în carantină instituţionalizată 2.253 de persoane care nu au respectat perioada de autoizolare.

De asemenea, 186 de persoane aflate în carantină au părăsit locaţia în care au fost plasate, pentru acestea fiind dispusă măsura carantinării pentru o nouă perioadă de 14 zile.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 199.068 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 401 apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 1.101 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

Vela: Este un lucru evident că se fac abuzuri în cazul verificărilor cu privire la libera ciculaţie

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a declarat, luni, că este „un lucru evident” că se fac abuzuri de către poliţişti în cazul verificărilor cetăţenilor cu privire la libera circulaţie şi i-a sfătuit pe cei care se simt nedreptăţiţi să se adreseze organelor de control sau să conteste în instanţă amenzile.

„Nu tolerez abuzurile, iar pe videoconferinţa organizată de către secretarul de stat care se ocupă de ordinea publică, cu toate armele din subordine şi toţi inspectorii judeţeni, li s-a atras atenţia tuturor că amenzile trebuie să fie într-o formă evaluată direct proporţional cu fapta pe care au constatat-o, să fie folosite ca variante de sancţiune şi avertismentele, nu direct amenzile. Aşadar am luat măsuri ca să nu se facă abuzuri”, a spus Vela, într-un interviu acordat RFI, potrivit Agerpres.

El a explicat că fiecare cetăţean care se simte nedreptăţit poate să sesizeze ministerul sau poate să conteste amenda în instanţă şi un judecător va evalua dacă s-a greşit sau nu când s-a întocmit procesul verbal.

„Că ele se fac este un lucru evident, pentru că sunt foarte mulţi oameni, sunt foarte mulţi tineri care au făcut doar şase luni şcoala de poliţie şi acum sunt în teren, că am avut nevoie de cadre, să acoperim toate misiunile. Cei care au făcut abuzuri sau au greşit vor fi evaluaţi şi profesional şi disciplinar”, a arătat Vela.

Ministrul a dat exemple de astfel de cazuri şi a arătat că în toate acestea s-au demarat cercetări în cadrul structurilor din cadrul cărora făceau parte forţele de ordine implicate.

„Am fost sesizaţi că s-au făcut abuzuri. Se fac cercetări de către Inspectoratele Judeţene, fie că au fost amendaţi de poliţie sau de Jandarmerie, Poliţie de Frontieră, unde au fost abuzuri, la Poliţiile Locale. Am sesizat primăriile de care aparţin poliţiile respective. Să dau un exemplu: Timişoara – Poliţia Locală a amendat un fotoreporter de la AGERPRES sau la Oţelul Roşu, o vânzătoare care era la serviciu, dar a fost imputat în procesul verbal faptul că nu avea adeverinţă de la serviciu. În tot cazul, la fiecare abuz sesizat am luat atitudine”, a afirmat ministrul de Interne.

Echipajele din prima linie vor primi 40.000 de combinezoane

Alte 40.000 de combinezoane urmează să fie distribuite echipajelor care intervin în prima linie pentru combaterea pandemiei generate de COVID-19, anunţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a IGSU, echipamentele de protecţie au ajuns luni în ţară şi au fost achiziţionate din Coreea de Sud de către statul român, prin Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Distribuirea echipamentelor de protecţie va fi realizată cu sprijinul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, iar echipamentele vor fi alocate, în funcţie de nevoi, personalului medical din Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale şi echipajelor operative ale Ministerului Afacerilor Interne, precizează sursa citată.

Spitalul Militar Central are o echipă medicală virtuală. Cum funcționează

O echipă medicală virtuală, formată dintr-un medic coordonator, un medic specialist, două asistente medicale și două infirmieră și-au început activitatea în Secția Boli Infecțioase a Spitalului Militar Central.

“Trebuie menționat că, echipa medicală virtuală nu se substituie actul medical specializat, ele putând reprezenta o soluție pentru cazurile medicale uşoare şi medii de COVID-19”, se arată într-un comunicat al Spitalului Militar Central.

Cu ajutorul acestora, medicii și asistentele vor putea afla, fără să intre în saloane, care sunt nevoile pacienților, au anunțat reprezentanții Spitalului Militar Central.

Echipa medicală virtuală este reprezentantă de o reţea de tablete interconectate, având ca obiectiv limitarea expunerii corpului medical la contactul cu pacienţii diagnosticați cu COVID 19.

“Cel mai mare beneficiu pe care îl aduce tehnologia în acest caz îl reprezintă asigurarea unei comunicări directe, prin video-call, eliminându-se astfel barierele impuse de purtarea costumelor de protecție care blochează transmiterea sentimentelor de empatie, sprijin și încredere, acestea fiind o parte importantă a unui act medical de succes. Astfel, pacienții pot vedea chipul celor care îi îngrijesc, vor putea primi răspunsuri promte la toate întrebările și framântările lor, iar asta nu înseamnă altceva decât o consolidare a parteneriatului nostru de sănătate, pentru sănătate”, se arată într-un comunicat al Spitalului Militar Central.

Ce măsuri a luat Dacia pentru a-și proteja angajații întorși la serviciu

Uzinele Dacia de la Mioveni au reluat producţia „în condiţii de protecţie a sănătăţii angajaţilor”.

Astfel, la sosire, angajaţilor li se verifică temperatura cu ajutorul unei camere termice, au anunțat reprezentanții Groupe Renault România.

Accesul în interiorul platformei se face respectând marcajele vizuale la sol, regulile de igienă şi de distanţă socială.

Toate posturile de lucru sunt dezinfectate, iar angajaţii poartă măşti de protecţie.

„În acord cu partenerii sociali, începând din 4 mai, producţia pe platforma industrială Dacia de la Mioveni a fost reluată. La uzina Mecanica şi Şasiuri, lucrul se desfăşoară în trei schimburi, la uzina Vehicule, în două schimburi, iar la direcţia Logistică România, într-un singur schimb. (…) Toate măsurile sanitare în vigoare, în România, au fost implementate astfel încât activităţile să se deruleze în condiţii de protecţie a sănătăţii angajaţilor”, se arată într-un comunicat al producătorului auto.

Producătorul auto reaminteşte că pe 21 aprilie a fost reluată parţial activitatea pe platforma de la Mioveni, iar producţia se desfăşoară normal, cu respectarea condiţiilor de igienă şi securitate.

„Din prima zi de lucru a reluării parţiale, fiecare echipă a fost informată despre măsurile luate de către companie şi despre regulile de urmat cu stricteţe pentru a proteja sănătatea tuturor angajaţilor. Aceste măsuri vizează diferite etape de lucru. Traseul între domiciliu şi locul de muncă, de la accesul în autobuz, până la accesul efectiv la postul de lucru de pe platforma industrială, respectând distanţa socială. La sosire, angajaţilor li se verifică temperatura cu ajutorul unei camere termice. Accesul în interiorul platformei (…) se face respectând marcajele vizuale la sol, regulile de igienă şi de distanţă socială. Toate posturile de lucru sunt dezinfectate, iar angajaţii poartă măşti de protecţie”, se precizează în comunicat.

Groupe Renault România a anunţat, iniţial, întreruperea producţiei la uzinele din Mioveni din data de 17 martie până pe 5 aprilie, în contextul pandemiei de coronavirus. La începutul lunii aprilie s-a decis că se prelungeşte perioada de întrerupere a activităţii de producţie, în acord cu partenerii sociali.