Academia Franceză: COVID-19 este un substantiv de genul feminin

Atunci când vorbesc despre COVID-19, francezii folosesc în majoritatea lor, până în prezent, forma de masculin, însă prestigioasa Academie Franceză a reamintit o regulă gramaticală în virtutea căreia numele acestei boli ar trebui să fie utilizat la feminin, aşa cum se întâmplă deja în Canada.

Într-un comunicat publicat la sfârşitul săptămânii trecute, membrii Academiei Franceze reamintesc faptul că numele maladiei, COVID-19, „este un acronim pentru ‘Corona Virus Disease 2019’ (‘Maladia Coronavirus 2019’) şi că prescurtările şi acronimele împrumută genul substantivului care constituie nucleul sintagmei din care au devenit o abreviere”. Ei au dat ca exemple compania feroviară naţională franceză, SNCF (Societatea Naţională a Căilor Ferate) – căci „societate” este de genul feminin -, CIO (Comitetul Internaţional Olimpic) – întrucât „comitet” este un substantiv de gen masculin în limba franceză – şi CIA (Agenţia Centrală de Informaţii) – deoarece termenul „agenţie” are genul feminin, informează AFP citată de Agerpres.

În mass-media franceze şi în conversaţiile din viaţa de zi cu zi, francezii folosesc mai degrabă „Covid” la genul masculin. Comparând „Le Covid” şi „La Covid” pe platforma Google Trend a motorului de căutare Google se ajunge la un grafic ce arată că forma de masculin este mai utilizată pe acest motor online decât cea de feminin.

Cu toate acestea, opinia Academiei Franceze nu reprezintă un caz izolat în această speţă. În Canada, genul feminin este utilizat inclusiv de prim-ministrul Justin Trudeau pentru a desemna numele maladiei în limba franceză. Site-urile instituţiilor publice din această ţară folosesc tot forma de feminin.

Şi în cadrul companiilor mass-media canadiene se întâmplă la fel, Radio Canada anunţând deja că a expediat o fişă lingvistică angajaţilor săi în luna martie în care consiliera postului în lingvistică şi terminologie, Nathalie Bonsaint, recomanda utilizarea genului feminin, subliniind existenţa unei anumite confuzii care s-ar datora virusului (substantiv de gen masculin în franceză), SARS-CoV-2, aflat la originea maladiei COVID-19 şi a pandemiei care a afectat întreaga lume.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) foloseşte la rândul ei forma de feminin.

Îndemnul Academiei Franceze ce vizează utilizarea corectă a numelui acestei maladii este identic cu apelul lansat de Academia Regală Spaniolă la sfârşitul lunii martie, care a avut la bază aceleaşi motivaţii.

Președintele Turciei anunță patru noi zile de izolare

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat luni patru noi zile de izolare începând de sâmbătă pentru a reduce răspândirea coronavirusului, subliniind în acelaşi timp că măsurile restrictive vor fi ridicate progresiv.

„Între 16 şi 19 mai, va fi în vigoare o interdicţie de ieşire pe stradă”, a spus Erdogan într-un discurs adresat naţiunii la finalul unui consiliu de miniştri la Istanbul.

Guvernul turc le-a interzis de mai multe săptămâni locuitorilor să iasă din casă în weekend, o măsură luată pentru evitare adunărilor, relatează AFP citată de Agerpres.

Afirmând că Turcia a reuşit să „controleze epidemia”, a cărei răspândire în termeni de noi cazuri şi decese încetineşte în ţară, Erdogan a subliniat că măsurile vor fi relaxate treptat.

Astfel, persoanele de peste 65 de ani, supuse unei izolări totale de la 21 martie, vor putea să iasă din nou timp de patru ore duminica viitoare, după o măsură similară luată pentru weekendul trecut.

Luni, centrele comerciale şi saloanele de coafură au început să se redeschidă în Turcia.

În acelaşi timp, Erdogan a anunţat că restricţiile privind transporturile care erau în vigoare până acum în 25 de provincii vor fi ridicate în nouă dintre ele.

Preşedintele turc le-a atras totuşi atenţia concetăţenilor săi asupra oricărei relaxări.

„Procesul de normalizare nu trebuie înţeles ca o revenire la situaţia care prevala până la 10 martie”, dată la care Turcia a înregistrat primul său caz de COVID-19, a declarat el.

El le-a cerut de asemenea turcilor să nu iasă din casă cu faţa neacoperită, spunând că circa 450 de milioane de măşti chirurgicale au fost distribuite până acum.

Turcia a înregistrat oficial aproape 140.000 de cazuri de noul coronavirus şi peste 3.800 de decese, conform celui mai recent bilanţ, publicat luni.

Ordonanța Militară nr. 11: Va fi ridicată carantina impusă în orașul Țăndărei

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, luni, ridicarea carantinei pentru oraşul Ţăndărei, judeţul Ialomiţa.

El a prezentat Ordonanţa Militară nr.11, care mai prevede exceptarea de la măsurile de carantinare sau izolare pentru personalul navigant, fluvial şi maritim care vine din ţări catalogate ca zone roşii sau galbene, dacă nu prezintă simptome COVID-19 – ca în cazul piloţilor de avion sau şoferilor de camioane de marfă.

Marcel Vela, a mai anunţat că a fost prelungită suspendarea zborurilor către şi dinspre Spania, până pe data de 14 mai inclusiv.

„Am emis Ordonanţa militară nr. 11, care reglează unele aspecte ce ţin de continuarea unor măsuri adoptate în ordonanţele militare anterioare. Primul punct (…) este legat de suspendarea zborurilor către Spania şi din Spania către aeroporturile din România, este continuarea suspendării care expiră astăzi şi este valabilă până în 14 mai inclusiv”, a declarat Marcel Vela, la sediul Ministerului Afacerilor Interne.

Textul Ordonanței Militare nr. 11 AICI.

Franța trebuie să fie pregătită pentru o „reintrare în izolare în regim de urgenţă”, potrivit unui oficial

În timp ce Franţa a început luni o prudentă revenire la normalitate, un înalt funcţionar responsabil de pregătirea acestei ieşiri din izolare a avertizat că trebuie „anticipată” o reintrare în acest regim restrictiv.

„O reintrare în izolare în regim de urgenţă trebuie anticipată”, a avertizat Jean Castex în raportul său asupra ieşirii din izolare publicat luni, invitând la păstrarea „reversibilităţii măsurilor” în caz de recrudescenţă a epidemiei de coronavirus, potrivit AFP citată de Agerpres.

„În absenţa, pe termen scurt, a unui vaccin sau a unei soluţii curative, populaţia franceză rămâne vulnerabilă la o revenire a epidemiei”, subliniază înaltul funcţionar, însărcinat de premierul Edouard Philippe să coordoneze strategia de ieşire din izolare.

„Efectele” unei astfel de reveniri „ar fi în special distructive pentru o societate deja încercată şi, îndeosebi, pentru personalul medical”, avertizează în continuare Castex, ale cărui lucrări au determinat alegerea sa de către guvern în materie de ieşire din izolare la şcoală, în transporturi, în întreprinderi etc.

În acest raport, înaltul funcţionar şi primar din Prades (sud-vest), insistă asupra „nivelului foarte ridicat de vigilenţă” care trebuie menţinut în această primă etapă de ieşire din izolare.

Castex recomandă o „dezarmare” foarte „progresivă” a paturilor de la terapie intensivă în spitale, a căror capacitate a fost crescută în timpul crizei. Şi redeschiderea lor trebuie să se poată efectua „foarte rapid (în termene de 24, 48 sau 72 de ore, potrivit numărului de paturi) pentru a face faţă unui nou aflux de pacienţi”, spune el.

„O atenţie specială va trebui acordată de asemenea resurselor umane într-un context de oboseală a personalului spitalicesc, în special, în regiunile cele mai afectate de criză”, mai avertizează acesta. De asemenea, dacă deplasările sunt permise din nou în anumite condiţii, „prefecţii vor putea restabili restricţii pe plan local” în orice moment.

Spitalul Județean de Urgență Deva devine spital suport pentru COVID-19

Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Deva a devenit, de luni, spital suport pentru COVID-19, ceea ce înseamnă că va putea interna şi pacienţi care nu sunt infectaţi cu noul coronavirus, în acest sens unitatea medicală urmând să-şi definească circuitele separate pentru bolnavi începând de la partea de triaj al acestora.

„SJU Deva devine spital suport, iar Secţia de boli infecţioase va fi cea în care se vor interna şi trata pacienţii suspecţi sau pozitivi la infecţia cu noul coronavirus”, a declarat, pentru Agerpres, medicul-şef al Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, dr. Cecilia Birău.

Ea a explicat că SJU Deva va trebui să-şi definească circuitele separate pentru pacienţi încă de la „triajul acestora”, astfel încât să existe un circuit pentru persoanele cu suspiciune sau infectate cu COVID-19 şi un altul pentru celelalte categorii de bolnavi.

Totodată, începând de luni Spitalul Orăşenesc din Haţeg va deveni spital suport pentru COVID-19, alăturându-se astfel celor din Hunedoara, Orăştie, Vulcan şi Lupeni.

SJU Deva a fost desemnat Spital COVID la sfârşitul lunii martie, câteva zile mai târziu unitatea medicală intrând în carantină din cauza numărului mare de îmbolnăviri cu COVID-19, inclusiv din rândurile cadrelor medicale.

Pe 8 aprilie, conducerea SJU Deva a fost preluată de o echipă militară, unitatea revenind la un management civil după o lună.

SJU Deva numără aproximativ 700 de paturi.

Nelu Tătaru: Va fi o perioadă lungă până când vom avea viaţa de dinainte de COVID-19

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat luni că va trece o perioadă lungă până când va exista viaţa de dinainte de pandemia cu COVID-19, afirmând că aceasta „nu s-a terminat”.

„Vreau să vă asigur de toată colaborarea mea, dar, în acelaşi timp, vă spun că (…) nu s-a terminat. Dacă astăzi suntem un pic mai relaxaţi, este pentru că este un pic mai bine, dar nu este foarte bine. Va fi o perioadă lungă până când vom avea viaţa de dinainte de COVID. (…) De o lună şi două săptămâni de când sunt ministru, n-am precupeţit niciun efort de a face ceea ce este corect pentru sistemul sanitar şi pentru populaţia din România”, a susţinut Tătaru în plenul Camerei Deputaţilor, la finalul dezbaterilor „Ora Guvernului”, cu tema „Criza de sănătate publică declanşată de epidemia cu noul coronavirus”, discuţie organizată la solicitarea USR, relatează Agerpres.

El a adăugat că, dacă în urmă cu şase săptămâni „corpul medical era fragil, dezorientat, cerea echipamente, testări, astăzi am ajuns să avem un corp medical care este în prima linie, care este cel care dă siguranţa cetăţenilor români”.

„Chiar dacă într-un context în care nevoile îi făceau pe unii să nu fie acolo unde le este locul sau să aibă o lipsă de precauţie, fiind infectaţi, astăzi mă mândresc cu ei. (…) Guvernul României, preşedintele au oferit un stimulent – 2.500 de lei. Chiar dacă unii contestă sau consideră că e puţin, eu consider că e o recunoaştere a unui moment greu prin care trecem şi o recunoaştere a valorii corpului medical”, a afirmat Tătaru.

OMS avertizează că perturbările cauzate de COVID-19 ar putea duce la o explozie a deceselor cauzate de HIV

Progresele obținute în prevenirea transmiterii HIV de la mamă la copil ar putea fi anulate de creșterea numărului de noi infecții cu HIV în rândul copiilor cu până la 104%, potrivit unei analize publicate de Organizația Mondială a Sănătății.

Un grup de analiză convocat de Organizația Mondială a Sănătății și UNAIDS a estimat că, dacă nu se depun eforturi pentru atenuarea și depășirea întreruperilor în serviciile și livrările din sănătate pe perioada pandemiei de COVID-19, o întrerupere de șase luni a terapiei antiretrovirale ar putea duce la peste 500.000 de decese în plus din cauza bolilor conexe SIDA, inclusiv din cauza tuberculozei, în Africa sub-Sahariană în 2020-2021. În 2018, aproximativ 470.000 de persoane au murit din cauza acestor afecțiuni în regiune.

„Perspectiva teribilă ca peste o jumătate de milion de oameni din Africa să moară din cauza bolilor conexe SIDA este ca și cum ai face pasul înapoi în istorie”, a spus dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății.

În Africa subsahariană, se estimează că 25,7 milioane de persoane trăiau cu HIV și 16,4 milioane (64%) urmau terapia antiretrovirală în 2018. Aceste persoane riscă acum să întrerupă tratamentul din cauza că serviciile dedicate persoanelor infectate cu HIV sunt întrerupte sau nu sunt în măsură să furnizeze terapia antiretrovirală, urmare a întreruperii lanțului de aprovizionare sau pentru că serviciile devin pur și simplu copleșite din cauza nevoii concurente de a sprijini răspunsul contra COVID-19.

Atunci când se respectă tratamentul, încărcătura virală a unei persoane infectate cu HIV scade la un nivel nedetectabil, menținând acea persoană sănătoasă și prevenind transmiterea ulterioară a virusului. Atunci când o persoană nu urmează tratamentul în mod regulat, încărcătura virală crește, afectând sănătatea persoanei, ceea ce poate duce în cele din urmă la deces. Chiar și întreruperile pe termen relativ scurt ale tratamentului pot avea un impact negativ semnificativ asupra sănătății unei persoane și a potențialului de a transmite HIV.

Lucrătorii mai puţin calificaţi, mai ales bărbaţii, au cel mare risc de deces, potrivit unui studiu britanic

Lucrătorii mai puţin calificaţi din Marea Britanie, mai ales bărbaţii, prezintă un risc mai mare de deces din cauza noului coronavirus, indică un studiu publicat luni.

Aceşti angajaţi figurează printre cei care nu pot munci de acasă şi care sunt încurajaţi de prim-ministrul Boris Johnson să reia lucrul din această săptămână, în pofida menţinerii măsurilor de izolare, transmite AFP citată de Agerpres.

Marea Britanie este a doua ţară din lume cea mai afectată de pandemie – după SUA- cu aproape 32.000 de decese.

Studiul a fost realizat de Oficiul naţional de statistică (ONS) pe baza a 2.494 de decese, ale unor persoane între 20 şi 64 de ani, înregistrate până la 20 aprilie în Anglia şi Ţara Galilor, şi care au indicat o rată de mortalitate de 21,4 decese la 100.000 de bărbaţi.

‘Bărbaţii care exercitau profesiile cel mai puţin calificate au prezentat rata de mortalitate legată de COVID-19 cea mai ridicată’, constată ONS, dând ca exemplu în special personalul de întreţinere şi muncitorii de pe şantiere.

De asemenea, ‘bărbaţii care lucrau ca agenţi de securitate aveau una din cele mai ridicate rate’ de mortalitate, de 45,7 la 100.000 de indivizi. Şoferii de taxi sau de autobuz, bucătarii şi vânzătorii se numără printre practicanţii celor mai riscante meserii din acest punct de vedere.

În baza aceluiaşi studiu, ONS arată că bărbaţii şi femeile care lucrează în sectorul social, mai ales în centrele pentru vârstnici, au de asemenea ‘o rată de mortalitate semnificativ mai ridicată’.

Nu acelaşi lucru s-a constat în cazul personalului medical.

ONS atrage totuşi atenţia că nu trebuie trase concluzii pripite, având în vedere că datele studiului nu au fost corelate cu originea etnică sau cu locul de reşedinţă ale persoanelor decedate.

Două studii britanice publicate la începutul lunii, care au evidenţiat rolul unor factori socio-economici, au arătat că persoanele de culoare, de origine asiatică sau aparţinând altor minorităţi etnice din Marea Britanie au un risc mai mare de deces din cauza noului coronavirus decât media.

De altfel, ONS a constatat deja că rata de mortalitate a fost dublă în cartierele defavorizate din Anglia.

Proiectul de lege care va reglementa starea de alertă a fost publicat

Guvernul a adoptat proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu reglementări în situaţia de alertă care va fi instituită după încetarea stării de urgenţă.

Proiectul a fost transmis Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare în regim de urgenţă.

Actul normativ a fost publicat pe site-ul Guvernului României și poate fi consultat AICI.

Tribunalul a dispus scoaterea Sorinei Pintea de sub control judiciar

Tribunalul Bucureşti a dispus luni revocarea măsurii controlului judiciar în cazul fostului ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, trimisă în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită.

Decizia nu este însă definitivă şi poate fi atacată de DNA la Curtea de Apel Bucureşti, potrivit Agerpres.

Pe 30 aprilie, Sorina Pintea, la data faptei manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă ‘Dr. Constantin Opriş’ din Baia Mare, judeţul Maramureş, a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată (două acte materiale).

Conform DNA, în perioada noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Sorina Pintea ar fi pretins şi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale, în două tranşe, sumele de 10.000 de euro (la 20 decembrie 2019) şi 120.000 lei (la 28 februarie 2020), care nu i s-ar fi cuvenit, reprezentând un procent de 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică ce avea ca obiect proiectarea şi execuţia lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară şi toracică şi a unor spaţii adiacente din Spitalul Judeţean de Urgenţă ‘Dr. Constantin Opriş’ Baia Mare, încheiat în anul 2019.

Potrivit anchetatorilor, Sorina Pintea ar fi primit banii în incinta unităţii medicale pe care o conducea.

„În data de 28 februarie, după primirea sumei de 120.000 lei, activitate ce ar fi avut loc în biroul inculpatei din cadrul spitalului, s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante”, menţionează DNA.

Iniţial, pe 29 februarie, Sorina Pintea a fost arestată preventiv de Tribunalul Bucureşti, însă a fost eliberată din arest pe 6 martie, în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti, instanţă care a plasat-o sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile.