România, printre statele UE cu cel mai mic număr de asistenți medicali și moașe

Un număr de 4,5 milioane de asistenţi medicali şi moaşe lucrau anul trecut în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, fiind luaţi în considerare, atât profesioniştii, cât şi lucrătorii auxiliari, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Faţă de 2012, erau angajaţi în UE cu o jumătate de milion mai mulţi asistenţi medicali şi moaşe anul trecut, în această perioadă înregistrându-se o creştere constantă.

În UE, procentajul de asistenţi medicali şi moaşe din totalul locurilor de muncă era de 2,2% în 2019. În rândul statelor membre, cel mai ridicat procentaj de asistenţi medicali şi moaşe se înregistra anul trecut în Germania (3,4%), Finlanda (3%), Belgia (2,9%) şi Irlanda (2,8%).

În contrast, 11 dintre cele 27 de state membre ale UE înregistrau în 2019 un procentaj de asistenţi medicali şi moaşe de 1,5% sau mai puţin din totalul locurilor de muncă. Cel mai redus nivel era în Bulgaria (1,1%), Letonia şi Luxemburg (ambele cu 1,2%), Estonia, Cipru şi Ungaria (toate cu 1,3%), Grecia şi Polonia (ambele cu 1,4%), Spania, Portugalia şi România (toate cu 1,5%).

În 2019, Germania avea aproximativ 1.458.000 de asistenţi medicali şi moaşe, o treime (33%) din totalul asistenţilor medicali şi al moaşelor din UE. Un nivel ridicat se înregistra şi în Franţa (aproximativ 656.000 sau 15% din totalul asistenţilor medicali şi al moaşelor din UE) şi Italia (aproximativ 411.000 sau 9% din totalul asistenţilor medicali şi al moaşelor din UE).

În termeni relativi, Malta (0,7 puncte procentuale), Croaţia şi Portugalia (ambele cu 0,5 pp) au înregistrat în perioada 2011 – 2019 cea mai mare creştere a procentajului de asistenţi medicali şi moaşe din totalul locurilor de muncă, iar cel mai semnificativ declin a fost în Irlanda (minus 0,6 pp), Luxemburg (minus 0,5 pp) şi Bulgaria (minus 0,3 pp).

Doctorii, asistenţii medicali şi alţi angajaţi din sistemul de sănătate sunt în prima linie în lupta pentru salvarea vieţilor celor afectaţi de pandemia de coronavirus (COVID-19). Ei sunt aplaudaţi şi apreciaţi ca noii eroi ai societăţii. În această luptă, asistenţii medicali reprezintă o profesiei cheie, monitorizând cu atenţie pacienţii, administrându-le tratamentul şi sprijinindu-i.

Ziua Internaţională a Asistenţilor Medicali (International Nurses Day), instituită în 1974 la iniţiativa Consiliului Internaţional al Asistenţilor Medicali, este aniversată la nivel mondial la 12 mai, împreună cu ziua de naştere a asistentei medicale Florence Nightingale, ceea care a pus bazele moderne ale asistenţei medicale.

Celebrarea din acest an este deosebit de specială, având în vedere desemnarea anului 2020 ca Anul Asistentului Medical şi al Moaşei, sărbătorirea a 200 de ani de la naşterea asistentei medicale Florence Nightingale şi marcarea a 120 de ani de la înfiinţarea Consiliului Internaţional al Asistenţilor Medicali (International Council of Nurses – ICN).

Câți asistenți medicali avizați are Bucureștiul

Un număr de 23.287 de asistenți medicali sunt avizați la zi la Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali – filiala București, dar o creștere semnificativă a numărului acestora se impune nu numai în București sau în România, ci la nivel mondial, se arată într-un comunicat al organizației profesionale.

“Chiar dacă se poate crede că sunt mulţi, pentru asigurarea unor îngrijiri de sănătate de calitate, este necesar un număr mult mai mare (…). Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, lumea are nevoie de încă 9 milioane de asistenți medicali și moașe pentru a obține acoperirea universală cu servicii de sănătate în următorul deceniu”, se arată într-un comunicat al Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali – filiala București.

Pe 12 mai, se marchează Ziua Internațională a Asistenților Medicali. Anul acesta, evenimentul are o semnificație aparte, în condițiile în care 2020 a fost declarat de Organizația Mondială a Sănătății Anul Asistentului Medical și Moașei.

International Council of Nurses a ales ca motto pentru Ziua Internațională a Asistenților Medicali de anul acesta „Asistenții medicali: O voce care să conducă – Îngrijind sănătatea lumii”2. Un motto care capătă o semnificație cu atât mai profundă în umbra pandemiei de COVID-19.

Potrivit comunicatului Ordinului, acest context epidemiologic fără precedent în istoria recentă subliniază încă o dată rolul vital pe care îl joacă asistenții medicali în sistemele medicale din întreaga lume. Ca în cazul tuturor cadrele medicale, eforturile profesionale și personale depuse în această perioadă de asistenții medicali trebuie recunoscute. Corpul profesional al asistenților medicali se află în prima linie a luptei cu noul coronavirus și se asigură, în același timp, că își aduce contribuția la funcționarea sistemului de sănătate.

„Astăzi este ziua noastră, a asistenților medicali. Este ziua noastră, a tuturor celor care practicăm o profesie nobilă cu rol vital în funcționarea sistemului medical. Identitatea noastră este profesionalismul, empatia, iubirea și dedicarea prin care reușim să fim alături și să îngrijim oamenii încă din momentul în care respiră pentru prima dată și pe tot parcursul vieții. Oamenii ne văd, interacționează cu noi poate pentru clipe și momente, însă mulți dintre ei își amintesc de noi întreaga viață pentru că ‘arta îngrijirii’ are o latură profund umană. Este o deprindere pe care reușim să o învățăm cu fiecare om pe care îl îngrijim și căruia îi dăm speranțele de care are nevoie sau îi alinăm suferința. La mulți ani, dragi asistenți medicali din Bucureşti şi întreaga țară! Suntem împreună pentru profesia noastră”, a declarat Carmen Mazilu, președintele Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România – filiala București.

 

Sanitas: Până în 2030, deficitul de asistenți medicali va fi de 50%

Domeniul asistenței medicale va înregistra un deficit de forţă de muncă de 50% până în 2030, potrivit statisticilor citate de Federația Sanitas România.

De asemenea, există regiuni la nivel global în care, conform datelor statistice ale OMS, asistentele medicale şi moasele reprezintă peste 50% din totalul forţei de muncă locale în multe ţări.

Potrivit Sanitas Romania, guvernele trebuie să investească într-o accelerare masivă a educației în asistență medicală, crearea de locuri de muncă pentru asistență medicală și leadership. Fără asistenți medicali, moașe și alți lucrători din domeniul sănătății, țările nu pot câștiga bătălia împotriva epidemiilor, nici nu vor putea să atingă nivelul dorit de îngrijire medicală universală și obiectivele de dezvoltare durabilă.

Mesajul vine în contextul Zilei internaţionale a asistenţilor medicali (International Nurses Day), instituită în 1974, este celebrată în fiecare an pe 12 mai.

Comitetul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a desemnat 2020 – Anul internațional al asistentei medicale și moașei. Această inițiativă are în vedere recunoașterea activităților asistenților medicali și moașelor din întreaga lume și a necesității investițiilor sporite în această forţă de muncă, precum şi în îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, educaţiei şi dezvoltării profesionale.

Pandemia Covid-19 subliniază nevoia urgentă de a consolida forța de muncă din domeniul sănătății, la nivel mondial, potrivit Sanitas.

Un raport, ”The State of the World’s Nursing 2020” (”Starea asistenței medicale mondiale, 2020”), oferă o viziune aprofundată asupra celei mai mari componente a forței de muncă din domeniul sănătății.

În lume, asistenții medicali reprezintă mai mult de jumătate din toți lucrătorii din domeniul sănătății, oferind servicii vitale pentru întregul sistem de sănătate. De-a lungul istoriei, ca și astăzi, asistenții medicali sunt în fruntea luptei împotriva epidemiilor și a pandemiilor care amenință sănătatea pe tot globul. În întreaga lume, ei își demonstrează compasiunea, vitejia și curajul acționând împotriva pandemiei COVID-19: niciodată valoarea lor nu a fost mai clar demonstrată.

„Asistenții sunt coloana vertebrală a oricărui sistem de sănătate. Astăzi, multi asistenți se află în prima linie de lupta împotriva Covid-19 „, a spus dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

„Acest raport este o reamintire puternică a rolului unic pe care îl joacă asistenții medicali și un apel pentru asigurarea sprijinului de care aceștia au nevoie pentru a menține lumea sănătoasă.”

Raportul, realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în parteneriat cu Consiliul Internațional al Asistenților Medicali (ICN) și Nursing Now, relevă că astăzi există aproape 28 de milioane de asistenți medicali în întreaga lume…”Politicienii înțeleg costurile educării și menținerii unei forțe de muncă profesionale în asistența medicală, dar abia acum mulți dintre ei îi recunosc adevărata valoare”, a declarat Annette Kennedy, președintele ICN. „Fiecare ban investit în asistența medicală crește bunăstarea oamenilor și a familiilor în moduri concrete, clare pentru toată lumea.
Acest raport evidențiază contribuția asistenței medicale și confirmă faptul că investițiile în profesia de asistent medical sunt un beneficiu pentru societate, nu o cheltuială. Lumea are nevoie de alte milioane de asistente medicale, iar noi apelăm la guverne să facă ceea ce trebuie, să investească în această minunată profesie și să vegheze ca populațiile lor să beneficieze de munca uimitoare pe care o pot face doar asistenții.”

Fumătorii, șanse mai mari de a se îmbolnăvi de COVID-19

Biroul din România al Organizației Mondiale a Sănătății atenționează că riscul de îmbolnăvire cu COVID-19 poate crește din cauza consumului de tutun.

Și asta pentru că “când pui pe buze un produs din tutun, înseamnă că-ți apropii degetele de față, ceea ce poate răspândi virusul în gură, nasul sau ochii tăi”, au explicat cei de la OMS.

De asemenea, consumul de tutun este adesea o activitate socială, așa că, dacă consumi tutun cu alte persoane, riscați să vă infectați unii pe alții cu virusul, susțin specialiștii OMS.

Totodată, efectele COVID-19 pot fi mai grave la cei care consumă tutun. Și asta pentru că “consumul de tutun cauzează boli, dizabilități și efecte negative la aproape orice organ din corp, inclusiv la plămâni. Coronavirusul atacă plămânii. Dacă plămânii sunt deja afectați de consumul de tutun, probabil efectele vor fi mai grave”.

De asemenea, “tutunul afectează sistemul imunitar, ceea ce înseamnă că aceștia sunt slăbiți și nu pot lupta cu infecțiile”.
Totodată, potrivit aceleiași surse, inhalarea fumului de la alți oameni care fumează (fumatul pasiv) crește riscul de a face infecții respiratorii.

La nivel european, 186 de milioane de adulți sunt fumători, respectiv 119 milioane de bărbați și 67 milioane de femei.

Ziua internaţională a asistenţilor medicali: Câți oameni practică această profesie, la nivel mondial

Ziua internaţională a asistenţilor medicali (International Nurses Day), instituită în 1974, este celebrată în fiecare an pe 12 mai, împreună cu ziua de naştere a asistentei medicale Florence Nightingale, ceea care a pus bazele moderne ale asistenţei medicale.

În întreaga lume, există peste 20 de milioane de asistenţi, prezenţi din momentul naşterii unei vieţi şi pe tot parcursul acesteia, rolul lor fiind esenţial în abordarea unei game largi de probleme de sănătate. Asistenţii sunt, în numeroase situaţii, singurii profesionişti din domeniul sănătăţii accesibili pentru mulţi oameni, în timpul vieţii lor. De cele mai multe ori, sunt singurii care asigură asistenţă medicală pentru populaţia aflată în zone dezavantajate, desfăşurându-şi activitatea în condiţii dificile şi într-un stres extrem, potrivit raportului ICN publicat pentru Ziua internaţională a asistenţilor medicali în 2020, conform icnvoicetolead.com.

Evoluţia profesiei de asistent medical a cunoscut un salt uriaş în ultimele decenii. Cercetarea în domeniul îngrijirilor, tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, servicii bazate pe aparatură şi echipamente medicale extrem de performante sunt câteva dintre provocările profesionale care au contribuit la dinamica dezvoltării profesiilor acestora. Cu prilejul Zilei internaţionale a asistenţilor medicali, Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali recomandă atragerea unei noi generaţii în sistemul asistenţei medicale pentru a continua contribuţia şi a creşte nivelul acesteia la realizarea dezvoltării durabile, în următorul deceniu, potrivit site-ului Organizației Mondiale a Sănătății.

Asociaţiile naţionale ale asistenţilor au un rol important în informarea, consilierea, încurajarea şi sprijinirea în desfăşurarea activităţii acestei categorii de profesionişti.

În România, există Facultăţi de Asistenţă Medicală în cadrul Universităţilor de Medicină, iar activitatea profesională şi ştiinţifică a asistenţilor medicali este supervizată de Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, organism similar cu cel al Colegiului Medicilor.

Celebrarea din acest an este deosebit de specială, având în vedere desemnarea anului 2020 ca Anul Asistentului Medical şi al Moaşei, sărbătorirea a 200 de ani de la naşterea asistentei medicale Florence Nightingale şi marcarea a 120 de ani de la înfiinţarea Consiliului Internaţional al Asistenţilor Medicali (International Council of Nurses – ICN). În acest context, preşedinta ICN, Annette Kennedy, a declarat că se aşteaptă ca anul 2020 să fie un an decisiv pentru profesia de asistent medical. Pentru a atinge acest obiectiv, ICN planifică şi coordonează o serie de activităţi pe tot parcursul anului. Asistenţii medicali au fost sărbătoriţi şi cu prilejul marcării Zilei mondiale a sănătăţii (7 aprilie) şi a Zilei internaţionale a moaşelor (5 mai), potrivit site-ului www.icn.ch. dedicat zilei din acest an.

Florence Nightingale (1820) a deschis prima şcoală pentru asistente medicale pe lângă Spitalul ”Saint Thomas” din Londra (1860), realizând primul pas în pregătirea profesională şi instituţională a asistentelor medicale, care până atunci au fost considerate persoane nepregătite, care îndeplineau munci înjositoare. În 1907, a devenit prima femeie din Marea Britanie recompensată cu Medalia de Merit.

Tătaru: În primele zile după relaxare, pericolul infectării poate fi mai mare

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, afirmă că este îngrijorat de momentul relaxării, pentru că pericolul infectării este la fel de mare, „iar în primele zile de după relaxare, poate mai mare”.

„Mă îngrijorează momentul relaxării, acel moment în care vom avea o reluare a afluenţei de populaţie dintr-o zonă în altă, o interacţiune şi poate o recrudescenţă a transmiterii locale. Dar rămân totuşi optimist în condiţiile în care consider că precauţiile s-au înţeles, distanţarea s-a înţeles, masca în spaţiile închise s-a înţeles, regulile de igienă s-au înţeles şi atunci să sperăm că avem şi un rezultat care să nu impună şi alte restricţii. (…) Nu am fi putut gestiona această pandemie dacă nu impuneam nişte restricţii, nu am fi putut opri nişte focare la Ţăndărei, la Suceava dacă nu impuneam carantina, nu reuşeam să oprim nişte focare la Focşani, la Suceava, la Deva dacă nu impuneam nişte reguli, chiar dacă au fost militare, dar vine un moment în care trebuie să conştientizăm că am trecut prin ceva deosebit, iar faptul că suntem la suprafaţă nu înseamnă că nu ne putem duce la fund”, a spus Tătaru, luni seara, la un post de televiziune, citat de Agerpres.

Ministrul Sănătăţii spune că se aşteaptă ca în următoarele cinci-şase zile să existe un număr de cazuri noi în scădere, însă aceste zile coincid cu primele zile de relaxare şi trebuie să existe precauţie în continuare.

„Săptămâna trecută spuneam că Bulgaria este în creştere. Noi, Suedia, Polonia şi Anglia suntem pe acel platou – unele dintre aceste ţări erau de patru săptămâni. Ceva nu lasă ca acest număr de cazuri să coboare: că sunt cazurile din căminele de bătrâni, că sunt cazurile persoanelor care îngrijesc aceşti bătrâni, că sunt cele ale personalului medical, există încă o transmitere acolo. Plus că a trebuit să gestionăm perioada de Paşte şi perioada de 1-3 mai. Mă aştept ca în următoarele cinci-şase zile să avem un număr de cazuri noi în scădere, dar aceste cinci-şase zile coincid cu primele zile de relaxare. Şi dacă ne-am temut sau am avut precauţii în zilele de Paşti, în zilele de 1-3 mai, mai avem precauţii acum şi la relaxare. Pericolul este la fel de mare, iar în primele zile de după relaxare, poate mai mare”, a subliniat Tătaru.

Gravidele care dezvoltă forme grave de COVID-19 sunt de obicei în ultimele luni de sarcină, potrivit unui studiu

Femeile însărcinate nu prezintă o probabilitate mai mare de a dezvolta o formă severă de COVID-19 în comparaţie cu alte femei, potrivit unui studiu preliminar realizat în Marea Britanie, dar tendinţa este ca cele mai multe dintre gravidele care dezvoltă astfel de forme ale bolii să se afle în ultimele luni de sarcină.

Studiul a monitorizat 427 de femei gravide care au fost internate cu COVID-19, afecţiunea pulmonară provocată de noul coronavirus, în perioada 1 martie – 14 aprilie. Potrivit cercetării, mai puţin de 0,5% dintre toate femeile gravide au fost internate cu această boală, iar dintre ele, doar circa una din 10 a avut nevoie de terapie intensivă, potrivit Reuters citată de Agerpres.

Cercetarea sugerează că viitoarele mame nu prezintă un risc mai crescut de a dezvolta o formă severă de COVID-19 în comparaţie cu restul populaţiei, a precizat echipa de cercetători condusă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Oxford şi Colegiul Regal Britanic al Obstetricienilor şi Ginecologilor.

”(Cu toate acestea), majoritatea femeilor însărcinate care au fost internate aveau mai mult de şase luni de sarcină, fapt care subliniază importanţa continuării aplicării măsurilor de distanţare socială în fazele avansate ale sarcinii”, a spus Marian Knight, profesoară la Oxford în domeniul sănătăţii maternale şi a copiilor, unul dintre coordonatorii studiului.

Studiul, care nu a fost evaluat încă de un comitet ştiinţific, dar a fost publicat online luni pe pagina de internet MedRxiv, a descoperit de asemenea că femeile însărcinate din grupurile etnice minoritare, cele supraponderale sau care aveau alte probleme de sănătate, precum hipertensiune arterială şi diabet, au avut o probabilitate mai mare de a necesita spitalizare.

”Un număr foarte mic de gravide au făcut forme severe ale COVID-19 şi, din nefericire, unele dintre acestea au decedat”, a spus Marian Knight într-o declaraţie referitoare la concluziile studiului.

”Este îngrijorător faptul că mai multe femei însărcinate aparţinând comunităţii persoanelor de culoare sau altor grupuri etnice minoritare sunt internate cu COVID-19 în timpul sarcinii, iar acest fapt necesită o investigare urgentă”, a adăugat ea.

Analizând efectele asupra nou-născuţilor aduşi pe lume de mame cu COVID-19, cercetătorii au spus că rezultatele sunt ”în mare parte liniştitoare”.

Deşi aproape unul din cinci bebeluşi s-a născut prematur şi a necesitat internare în secţia de neonatologie, mai puţin de 20 de bebeluşi dintre cei monitorizaţi pe parcursul studiului s-au născut la mai puţin de 32 de săptămâni de gestaţie, au mai precizat cercetătorii.

O cincime din bebeluşii născuţi de mamele cuprinse în studiu au avut rezultate pozitive la testul pentru COVID-19, însă doar jumătate dintre aceste teste pozitive au fost realizate imediat după naştere, fapt care sugerează că riscul transmiterii infecţiei de la mamă la nou-născut este mic, potrivit cercetătorilor.

Academia Franceză: COVID-19 este un substantiv de genul feminin

Atunci când vorbesc despre COVID-19, francezii folosesc în majoritatea lor, până în prezent, forma de masculin, însă prestigioasa Academie Franceză a reamintit o regulă gramaticală în virtutea căreia numele acestei boli ar trebui să fie utilizat la feminin, aşa cum se întâmplă deja în Canada.

Într-un comunicat publicat la sfârşitul săptămânii trecute, membrii Academiei Franceze reamintesc faptul că numele maladiei, COVID-19, „este un acronim pentru ‘Corona Virus Disease 2019’ (‘Maladia Coronavirus 2019’) şi că prescurtările şi acronimele împrumută genul substantivului care constituie nucleul sintagmei din care au devenit o abreviere”. Ei au dat ca exemple compania feroviară naţională franceză, SNCF (Societatea Naţională a Căilor Ferate) – căci „societate” este de genul feminin -, CIO (Comitetul Internaţional Olimpic) – întrucât „comitet” este un substantiv de gen masculin în limba franceză – şi CIA (Agenţia Centrală de Informaţii) – deoarece termenul „agenţie” are genul feminin, informează AFP citată de Agerpres.

În mass-media franceze şi în conversaţiile din viaţa de zi cu zi, francezii folosesc mai degrabă „Covid” la genul masculin. Comparând „Le Covid” şi „La Covid” pe platforma Google Trend a motorului de căutare Google se ajunge la un grafic ce arată că forma de masculin este mai utilizată pe acest motor online decât cea de feminin.

Cu toate acestea, opinia Academiei Franceze nu reprezintă un caz izolat în această speţă. În Canada, genul feminin este utilizat inclusiv de prim-ministrul Justin Trudeau pentru a desemna numele maladiei în limba franceză. Site-urile instituţiilor publice din această ţară folosesc tot forma de feminin.

Şi în cadrul companiilor mass-media canadiene se întâmplă la fel, Radio Canada anunţând deja că a expediat o fişă lingvistică angajaţilor săi în luna martie în care consiliera postului în lingvistică şi terminologie, Nathalie Bonsaint, recomanda utilizarea genului feminin, subliniind existenţa unei anumite confuzii care s-ar datora virusului (substantiv de gen masculin în franceză), SARS-CoV-2, aflat la originea maladiei COVID-19 şi a pandemiei care a afectat întreaga lume.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) foloseşte la rândul ei forma de feminin.

Îndemnul Academiei Franceze ce vizează utilizarea corectă a numelui acestei maladii este identic cu apelul lansat de Academia Regală Spaniolă la sfârşitul lunii martie, care a avut la bază aceleaşi motivaţii.

Președintele Turciei anunță patru noi zile de izolare

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat luni patru noi zile de izolare începând de sâmbătă pentru a reduce răspândirea coronavirusului, subliniind în acelaşi timp că măsurile restrictive vor fi ridicate progresiv.

„Între 16 şi 19 mai, va fi în vigoare o interdicţie de ieşire pe stradă”, a spus Erdogan într-un discurs adresat naţiunii la finalul unui consiliu de miniştri la Istanbul.

Guvernul turc le-a interzis de mai multe săptămâni locuitorilor să iasă din casă în weekend, o măsură luată pentru evitare adunărilor, relatează AFP citată de Agerpres.

Afirmând că Turcia a reuşit să „controleze epidemia”, a cărei răspândire în termeni de noi cazuri şi decese încetineşte în ţară, Erdogan a subliniat că măsurile vor fi relaxate treptat.

Astfel, persoanele de peste 65 de ani, supuse unei izolări totale de la 21 martie, vor putea să iasă din nou timp de patru ore duminica viitoare, după o măsură similară luată pentru weekendul trecut.

Luni, centrele comerciale şi saloanele de coafură au început să se redeschidă în Turcia.

În acelaşi timp, Erdogan a anunţat că restricţiile privind transporturile care erau în vigoare până acum în 25 de provincii vor fi ridicate în nouă dintre ele.

Preşedintele turc le-a atras totuşi atenţia concetăţenilor săi asupra oricărei relaxări.

„Procesul de normalizare nu trebuie înţeles ca o revenire la situaţia care prevala până la 10 martie”, dată la care Turcia a înregistrat primul său caz de COVID-19, a declarat el.

El le-a cerut de asemenea turcilor să nu iasă din casă cu faţa neacoperită, spunând că circa 450 de milioane de măşti chirurgicale au fost distribuite până acum.

Turcia a înregistrat oficial aproape 140.000 de cazuri de noul coronavirus şi peste 3.800 de decese, conform celui mai recent bilanţ, publicat luni.

Ordonanța Militară nr. 11: Va fi ridicată carantina impusă în orașul Țăndărei

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, luni, ridicarea carantinei pentru oraşul Ţăndărei, judeţul Ialomiţa.

El a prezentat Ordonanţa Militară nr.11, care mai prevede exceptarea de la măsurile de carantinare sau izolare pentru personalul navigant, fluvial şi maritim care vine din ţări catalogate ca zone roşii sau galbene, dacă nu prezintă simptome COVID-19 – ca în cazul piloţilor de avion sau şoferilor de camioane de marfă.

Marcel Vela, a mai anunţat că a fost prelungită suspendarea zborurilor către şi dinspre Spania, până pe data de 14 mai inclusiv.

„Am emis Ordonanţa militară nr. 11, care reglează unele aspecte ce ţin de continuarea unor măsuri adoptate în ordonanţele militare anterioare. Primul punct (…) este legat de suspendarea zborurilor către Spania şi din Spania către aeroporturile din România, este continuarea suspendării care expiră astăzi şi este valabilă până în 14 mai inclusiv”, a declarat Marcel Vela, la sediul Ministerului Afacerilor Interne.

Textul Ordonanței Militare nr. 11 AICI.