Instituirea stării de alertă, anunțată prin mesaj Ro-Alert

0

Un mesaj Ro-Alert a fost transmis, vineri după amiază, pe telefoanele mobile, prin care se anunţă instituirea stării de alertă în România.

„Pericolul infectării cu coronavirus (COVID-19) rămâne ridicat! Respectaţi cu stricteţe măsurile sanitare de protecţie! Purtaţi mască, acoperind nasul şi gura, în spaţiile închise sau aglomerate. Păstraţi distanţa de 1,5 metri faţă de alte persoane şi evitaţi contactul direct. Nu atingeţi suprafeţe pe care au pus mâna şi alte persoane. Spălaţi-va regulat mâinile cu apă şi săpun. Nu vă atingeţi ochii, nasul sau gura cu mâinile murdare. Precauţia este extrem de importantă în această perioadă”, se arată în mesajul IGSU.

Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel naţional şi a măsurilor de prevenire şi control al infecţiilor în contextul situaţiei epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2 a fost publicată în Monitorul Oficial.

Statele UE vor recunoaște automat diplomele de asistent medical generalist emise de România înainte de aderare

Comisia Europeană a publicat pe 11 mai 2020 raportul prin care diplomele de asistent medical generalist emise de instituțiile de învățământ din România, eliberate anterior datei aderării la Uniunea Europeană, vor beneficia de recunoaștere automată în statele membre ale Uniunii Europene odată cu modificarea Directivei 2005/36/CE, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educației și Cercetării.

„În urma demersului Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (CNRED), în calitate de Coordonator Naţional pentru Recunoaşterea Calificărilor Profesionale, a propus Comisiei Europene şi statelor membre, cu ocazia revizuirii Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale, includerea şi a diplomelor de asistent medical generalist emise de instituţii de învăţământ din România anterior datei aderării la Uniunea Europeană”, se precizează în comunicatul citat de Agerpres.

Astfel, Directiva se modifică în sensul că vor fi recunoscute automat, de către țările membre UE, toate diplomele emise de instituțiile de învățământ din România.

Potrivit comunicatului, CNRED a transmis permanent Comisiei Europene toate informațiile și clarificările solicitate, furnizate de către școlile postliceale, instituțiile de învățământ superior de profil, precu și de către Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România.

Persoanele cu risc de artrită a genunchiului nu trebuie să evite exercițiile fizice viguroase, potrivit unui studiu

Persoanele care prezintă un risc ridicat de artrită la nivelul genunchiului nu trebuie să evite joggingul şi alte tipuri de exerciţii fizice viguroase, sugerează un studiu recent.

Unele persoane evită exerciţiile fizice de teamă că astfel îşi vor creşte riscul de a dezvolta artrită la nivelul genunchiului, astfel încât o echipă de cercetători de la Facultatea de Medicină Feinberg din Chicago a Universităţii Northwestern din Statele Unite au studiat dacă această presupunere este adevărată.

„Constatările studiului nostru transmit un mesaj liniştitor, potrivit căruia adulţii cu risc mare de artrită a genunchiului pot practica în siguranţă activitate fizică susţinută, pe termen lung, la nivel moderat, pentru a-şi îmbunătăţi starea generală de sănătate şi starea de bine”, a declarat autoarea studiului, Alison Chang, profesor-asociat de terapie fizică şi ştiinţa motricităţii.

Studiul a inclus aproape 1.200 de persoane din mai multe oraşe americane, cu vârste cuprinse între 45 şi 79 de ani, care aveau un risc ridicat de artrită la genunchi, dar nu prezentau simptome.

Obezitatea, leziunile anterioare ale articulaţiilor, intervenţiile chirurgicale, îmbătrânirea şi simptomele cronice la nivelul genunchiului cresc riscul de a dezvolta acest tip de artrită.

Participanţii au fost monitorizaţi o perioadă de până la zece ani. Chang şi colegii ei au descoperit că practicarea pe termen lung a activităţilor fizice susţinute, precum joggingul, înotul, ciclismul, tenisul, dansul aerobic şi schiul, nu a fost asociată cu riscul de a dezvolta artrită la genunchi.

De fapt, cei care au practicat exerciţii viguroase prezentau un risc mai mic cu 30% de artrită la genunchi, însă autorii studiului au notat că acest lucru nu este considerat statistic semnificativ.

„Persoanele care suferă de leziuni la genunchi sau care au trecut prin intervenţii chirurgicale de artroscopie la ACL (ligamentul încrucişat anterior – n.a.) sau menisc sunt adesea avertizate că prezintă riscul de a dezvolta artrită la nivelul genunchiului”, a precizat Chang, citată într-un comunicat al universităţii.

„S-ar putea să fie îngrijorate că participarea la activităţi sau exerciţii viguroase ar putea provoca durere şi daune suplimentara ale ţesuturilor. Pentru a atenua acest risc perceput, unii au redus sau au întrerupt activităţile fizice susţinute, deşi aceste activităţi sunt benefice pentru sănătatea fizică şi psihică”, a precizat cercetătoarea.

Concluzia, în opinia autoarei studiului, este că medicii „pot lua în considerare recomandarea activităţilor fizice în cadrul îngrijirii standard pentru persoanele cu risc ridicat într-un stadiu incipient, atunci când implicarea activităţii fizice este posibilă”, a spus Chang.

Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul JAMA Network Open, relatează Agerpres.

Coronavirus: Primul deces al unui copil diagnosticat cu o formă similară a bolii Kawasaki

Un copil în vârstă de 9 ani, care prezenta simptome ale unei forme similare cu boala Kawasaki, descrise la pacienţi tineri care au intrat în contact cu coronavirusul, a murit, acesta fiind primul deces de acest tip din Franţa, informează vineri AFP care l-a citat pe medicul său.

Copilul, care a murit din cauza unei „afectări neurologice asociate stopului cardiac”, prezenta „o serologie care arăta că a fost în contact” cu coronavirusul, dar nu a dezvoltat simptome de COVID-19, a precizat pentru AFP profesorul Fabrice Michel, directorului secţiei de reanimare pediatrică la spitalul La Timone din Marsilia (sud-est), confirmând o informaţie publicată de cotidianul La Provence, potrivit Agerpres.

Copilul decedat, domiciliat în Marsilia, a prezentat „disconfort sever cu stop cardiac” la domiciliul său înainte de a fi transportat la spital. El a primit „tratament timp de şapte zile” şi a murit sâmbătă, a spus medicul.

În informarea săptămânală difuzată joi seara, agenţia de sănătate publică din Franţa a făcut menţiuni referitoare la decesul acestui „băiat în vârstă de 9 ani, prezentând o comorbiditate de neurodezvoltare”, după o boală inflamatorie i-a afectat inima, posibil asociată COVID-19.

În ultimele trei săptămâni, mai multe ţări au raportat cazuri de copii afectaţi de o boală inflamatorie cu simptome similare unei afecţiuni rare, boala Kawasaki, posibil asociate COVID-19.

Alte decese au fost raportate după dezvoltarea unor astfel de simptome, printre acestea cel al unui adolescent de 14 ani, COVID-19 pozitiv şi fără patologie subiacentă din Regatul Unit şi un copil de cinci ani din New York.

Simptomele includ febră mare, dureri abdominale şi tulburări digestive, erupţii cutanate, conjunctivită şi limbă inflamată.

Aceste simptome sunt apropiate de cele ale bolii Kawasaki, care afectează copiii şi antrenează inflamarea vaselor de sânge.

Cu toate acestea, există diferenţe între cele două: caracterul inflamator şi leziunile cardiace sunt „mult mai evidente” în cazurile suspectate că sunt asociate COVID-19, potrivit agenţiei de sănătate publică din Franţa.

Aceste cazuri afectează „foarte puţini copii şi (s-a înregistrat) un singur deces; nu ar trebui să determine multe griji”, a precizat Fabrice Michel. Este nevoie să fie „consultaţi copiii care au avut febră mai mult de două zile şi simptome asociate”, a adăugat el.

O aeronavă militară a adus 400.000 de măști de protecţie tip FFP2 şi FFP3 în România

O aeronavă C-130 Hercules a Forţelor Aeriene Române va aduce vineri, din Turcia, 400.000 de măşti de protecţie tip FFP2 şi FFP3, informează un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale (MApN).

Echipamentele medicale de protecţie au fost achiziţionate de statul român prin Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, precizează MApN.

Distribuirea acestora va fi realizată cu mijloace de transport aflate în dotarea IGSU, iar, cu sprijinul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, echipamentele vor fi alocate, în funcţie de nevoi, personalului medical din Ministerul Sănătăţii şi echipajelor operative ale Ministerului Afacerilor Interne.

Numărul cazurilor confirmate de coronavirus a ajuns la 16.437

Un număr de 190 de noi cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus au fost înregistrate în România de la ultima informare, ajungându-se astfel la un total de 16.437 de îmbolnăviri, a anunţat, vineri, Grupul de Comunicare Strategică.
Dintre persoanele confirmate pozitiv, 9.370 au fost declarate vindecate şi externate.

La terapie intensivă sunt internaţi 219 de pacienţi.

Până acum, 1.056 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat.

Încă un român infectat cu noul coronavirus a murit în Marea Britanie, numărul deceselor cetăţenilor români din afara ţării ridicându-se la 103, informează, vineri, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Potrivit GCS, 2.887 de cetăţeni români din străinătate au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS-CoV-2: 1.698 în Italia, 561 în Spania, 29 în Franţa, 453 în Germania, 86 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveţia, 2 în Turcia şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia şi Suedia.

De la începutul pandemiei şi până la acest moment, 103 de cetăţeni români aflaţi în străinătate au murit: 31 în Italia, 19 în Franţa, 34 în Marea Britanie, 8 în Spania, 5 în Germania, 2 în Belgia şi câte unul în Suedia, Elveţia, SUA şi Brazilia.

Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 22 au fost declaraţi vindecaţi: 9 în Germania, 9 în Franţa, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia, mai precizează GCS.

Franța recompensează personalul din spitale cu prime între 500 și 1.500 de euro

Personalul spitalelor din Franţa va fi recompensat cu prime între 500 şi 1.500 de euro pentru eforturile depuse în timpul epidemiei de coronavirus, decretul în acest sens fiind publicat vineri în Jurnalul oficial, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Toţi membrii personalului spitalicesc vor primi câte 500 de euro, iar cei care au lucrat în zonele cele mai afectate de epidemie sau în instituţii unde au fost internaţi bolnavi de COVID-19 vor primi 1.500 euro.

Această „primă excepţională”, care nu este impozabilă, va fi acordată acelor persoane care „şi-au exercitat în mod efectiv funcţiile” în instituţii publice de sănătate, „între 1 martie şi 30 aprilie 2020”, se precizează în decret.

Prima a fost anunţată încă de la sfârşitul lui martie de şeful statului, Emmanuel Macron, după ce a declarat că Franţa este „în război cu un inamic invizibil”.

Acordarea ei a rămas însă în suspans până la apariţia decretului, anunţată iniţial pentru începutul lunii mai şi care a făcut obiectul unor intense discuţii.

Efortul bugetar total pentru aceste prime va fi de 1,3 miliarde de euro, potrivit Ministerului francez al Sănătăţii.

Cât de eficientă este hidroxiclorochina pentru tratarea COVID-19

Hidroxiclorochina nu prezintă o eficacitate semnificativă contra COVID-19, nici în cazul pacienţilor în stare gravă, nici al celor cu simptome uşoare, conform constatărilor a două studii publicate vineri în jurnalul medical britanic BMJ, citate de agenţia AFP, potrivit Agerpres.

Primul studiu, realizat de cercetători francezi, a concluzionat că acest derivat al clorochininei, un medicament antimalaric, nu reduce în mod semnificativ riscurile de internare la terapie intensivă sau de deces în cazul pacienţilor spitalizaţi cu pneumonie din cauza COVID-19.

Conform celui de-al doilea studiu, realizat de o echipă de oameni de ştiinţă chinezi, hidoxiclorochina nu elimină virusul mai rapid în comparaţie cu tratamentele standard în cazul pacienţilor internaţi cu o formă „uşoară” sau „moderată” de COVID-19. În plus, efectele secundare sunt mai importante.

„Coroborate, aceste rezultate nu susţin utilizarea hidroxiclorochinei ca tratament de rutină pentru pacienţii cu COVID-19”, se arată într-un comunicat de presă emis de jurnalul medical britanic BMJ, care a publicat cele două studii.

Prima cercetare a implicat 181 de pacienţi adulţi internaţi cu pneumonie asociată COVID-19, care au necesitat administrarea de oxigen. 84 dintre aceşti pacienţi au primit hidroxiclorochină zilnic la mai puţin de două zile de la spitalizare, spre deosebire de ceilalţi 97.

Faptul că li s-a administrat acest tratament nu a schimbat nimic, nici în ceea ce priveşte transferurile la reanimare (76% dintre pacienţii trataţi cu hidroxicloroquină au fost la reanimare după a 21-a zi, comparativ cu 75% în celălalt grup de pacienţi), nici mortalitatea (rata de supravieţuire în a 21-a zi a fost de 89%, respectiv, 91%).

„Hidroxiclorochina a beneficiat de atenţie la nivel mondial ca tratament potenţial pentru COVID-19 după rezultate pozitive în cadrul studiilor restrânse. Cu toate acestea, rezultatele acestui studiu nu susţin utilizarea ei la pacienţii internaţi în spital cu COVID-19 care necesitau oxigen”, au concluzionat cercetătorii din mai multe spitale din regiunea pariziană.

Al doilea studiu a implicat 150 de adulţi spitalizaţi în China, diagnosticaţi îndeosebi cu forme „uşoare” sau „moderate” de COVID-19. Jumătate dintre aceştia au primit hidroxiclorochină, iar cealaltă jumătate nu. Şi de această dată, faptul că au primit sau nu acest tratament nu a influenţat eliminarea virusului de către pacienţi după patru săptămâni. În plus, 30% dintre cei care au primit hidroxicloroquină au prezentat efecte adverse (cel mai frecvent a fost diareea) comparativ cu 9% în cazul pacienţilor cărora nu le-a fost administrată substanţa.

Utilizată pentru tratarea bolilor autoimune, a lupusului şi artritei reumatoide, hidroxiclorochina are susţinători puternici.

Profesorul francez Didier Raoult promovează utilizarea acestui medicament la pacienţii aflaţi la debutul bolii, asociat cu un antibiotic, azitromicină, notează AFP. De asemenea, preşedintele SUA, Donald Trump, a susţinut în mod regulat utilizarea acestui medicament împotriva coronavirusului.

Dar, în ultimele săptămâni, mai multe studii au pus sub semnul întrebării eficienţa acestei molecule în tratamentul contra COVID-19, iar autorităţile sanitare din mai multe ţări au avertizat cu privire la riscul de apariţie a unor efecte adverse, în special la nivel cardiac, potrivit AFP.

La sfârşitul lunii aprilie, autorităţile sanitare canadiene au avertizat împotriva utilizării medicamentelor antimalarice clorochină şi hidroxiclorochină pentru prevenirea infecţiilor cu noul coronavirus sau tratarea acestora notând posibilitatea apariţiei unor „efecte secundare grave” şi recomandând utilizarea lor „doar sub supravegherea unui medic”. În aceeaşi lună, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a emis un avertisment similar cu privire la aceste medicamente.

De asemenea, în luna aprilie, un grup de experţi americani, sub egida Institutelor Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite, a transmis în mod oficial că nu recomandă medicilor să îşi trateze pacienţii cu COVID-19 prin combinaţia hidroxiclorochină şi azitromicină din cauza riscurilor pentru inimă. În ceea ce priveşte administrarea de hidroxiclorochină fără antibioticul azitromicină, grupul a explicat la acel moment că nu există încă studii riguroase pentru a se putea stabili o anumită direcţie.

Măsuri de siguranță în biserici: Ce trebuie să facă sau să nu facă credincioșii

Patriarhia Română a anunțat o serie de măsuri care trebuie respectate de către credincioși,  după data de 15 mai. Printre ele se numără păstrarea unei distanțe de doi metri între persoane, maximum 16 participanţi la slujbele de botez, cununie sau înmormântare, dezinfectarea mâinilor la intrarea în biserică sau evitarea atingerii sau sărutării icoanelor şi a moaştelor, precum şi a mâinii slujitorilor Sfântului Altar, se arată într-un comunicat al Patriarhiei Române.

“Având în vedere că, din 15 mai 2020, încetează starea de urgență și aplicabilitatea Ordonanțelor militare care au limitat importante aspecte ale vieții religioase publice a credincioșilor, în urma consultării cu Guvernul României, Patriarhia Română transmite următoarele îndrumări către unitățile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române din țară, privind accesul credincioșilor ortodocși în lăcașurile de cult, în cimitire, și participarea acestora la sfintele slujbe”, se arată în comunicatul Patriarhiei.

Astfel, în ceea ce privește accesul credincioşilor în lăcașurile de cult, persoanele care au acces în biserică, pentru rugăciune individuală şi spovedanie, vor respecta distanţa de 2 m, așteptând pe un singur rând. Distanța de 2 m între două persoane urmează a fi respectată de la intrarea în biserică până la părăsirea ei.

De asemenea, Patriarhia Română recomandă vârstnicilor, persoanelor cu probleme majore de sănătate şi persoanelor din grupele cu risc sporit să rămână acasă în timpul săvârşirii slujbelor publice. Aceste persoane sunt rugate să meargă la biserică înainte sau după slujbele liturgice săvârșite în aer liber, pentru a se ruga individual, spovedi şi împărtăși cu Sfintele Taine, în lăcașul de cult, după un orar stabilit în prealabil de comun acord cu preotul paroh.

Persoanele având COVID – 19, persoanele care prezintă simptome de infecție, persoanele aflate în carantină, precum şi persoanele care au intrat în contact cu o persoană infectată nu pot intra în biserică şi nici nu pot participa la vreo slujbă, acestea fiind rugate stăruitor să rămână acasă, pentru a nu răspândi boala. Însă, pot urmări slujbele acasă prin intermediul televiziunii sau internetului (online). Spovedirea şi Împărtășirea acestor persoane se va face la domiciliu sau la spital, cu respectarea tuturor reglementărilor sanitare aplicabile.

De asemenea, nu se permite accesul în lăcașul de cult a persoanelor care prezintă simptome de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree).

Ordinea, disciplina, igiena și respectarea acestor măsuri vor fi asigurate prin angajaţi sau voluntari desemnați ai bisericii respective, se arată în comunicatul Patriarhiei.

La Liturghie şi la celelalte slujbe liturgice din timpul săptămânii, din duminici şi sărbători, săvârșite în aer liber, lângă lăcașul de cult, pot participa şi credincioşii, potrivit aceleiași surse.

Totodată, folosirea măștilor de protecție este obligatorie pentru toți participanții la slujbe, cu excepția slujitorilor bisericești care rostesc rugăciuni, predică sau cântă la strană.

Potrivit Patriarhiei, lăcașurile de cult vor fi deschise zilnic credincioșilor pe întreaga perioadă a săptămânii, astfel încât preoții slujitori să poată răspunde tuturor solicitărilor credincioșilor privind Spovedania, Împărtășania individuală și citirea unor rugăciuni pentru diferite trebuinţe. Astfel, se va evita aglomerația credincioşilor la slujbele de sâmbătă şi duminică.

Programare pentru spovedanie 

În ceea ce privește spovedania credincioșilor și citirea unor rugăciuni pentru aceștia în biserică, se vor programa din timp, spre a evita aglomerările de persoane.

“Atât preotul duhovnic, cât și credinciosul care se spovedește vor utiliza mască de protecție și vor menține distanța fizică sanitară de 2 m. Se recomandă, date fiind dimensiunile reduse ale majorității bisericilor și caracterul secret al Spovedaniei, ca în biserică să rămână doar preotul și penitentul. Dezlegarea oferită de preotul duhovnic se pronunță de la distanță, fără atingerea penitentului”, se arată în același comunicat.

Totodată, botezurile, cununiile și înmormântările se vor săvârși în lăcașul de cult cu un număr de maximum 16 participanţi. Aceştia vor respecta în biserică distanţa de 2 m.

“Nu se va săvârşi Taina Botezului pentru mai mulţi copii odată. După fiecare Botez, cristelniţa se va goli de apă şi se va dezinfecta”, se arată în același comunicat.

Potrivit aceleiași surse, la intrarea şi ieșirea din biserică să nu fie necesară atingerea/prinderea mânerului. Acolo unde este posibil, ușa de intrare trebuie să fie diferită de cea de ieșire, pentru a se evita intersectarea credincioșilor.

Totodată,  la intervale de patru ore, potrivit dispozițiilor autorităților, lăcașul de cult urmează a fi bine aerisit.

La intrarea în biserică, vor fi amplasate soluții de dezinfectare, iar fiecare credincios care intră în biserică îşi va dezinfecta mâinile.

Evitarea atingerii sau sărutarea icoanelor și a moaștelor 

“În perioada de pandemie, se va evita atingerea sau sărutarea sfintelor icoane şi a sfintelor moaşte, precum şi a mâinii slujitorilor Sfântului Altar, însă evlavia pentru sfintele icoane şi pentru sfintele moaşte se va arata printr-o închinăciune, însoțită de semnul Sfintei Cruci, iar respectul pentru ierarh şi preot se va arăta printr-un gest de înclinare a capului”, se arată în comunicatul Patriarhiei.

La pangarul bisericii va sta o singură persoană care va purta mască de protecţie şi mănuşi. Se va evita contactul direct al acestei persoane cu credincioşii din biserică. Ca măsură de siguranţă (acolo unde locul destinat pangarului nu este un spaţiu închis), se recomandă montarea unui panou protector din plexiglas cu o deschizătură la partea inferioară.

Pentru accesul la lumânărar, se va evita aglomerarea de persoane, prin păstrarea distanței.

Referitor la  desfășurarea slujbelor, numărul slujitorilor Sfântului Altar trebuie să fie relativ mic (de pildă, un ierarh, doi preoți, doi diaconi și doi paracliseri), pentru a se putea păstra o anumită distanță de 2 m între ei.

Cântarea liturgică se realizează de către maximum 3 cântăreți la parohii și 6 cântăreți la catedrale, care vor păstra între ei distanța fizică sanitară.

De asemenea, obiectele liturgice folosite la slujbe se vor curăți înainte și după terminarea slujbelor, iar stranele și pardoseala vor fi de asemenea curăţite.

Împărtășirea cu lingurița de unică folosință

“Pentru Biserica Ortodoxă Universală, nu există obiecte sacre (sfinţite) de unică folosinţă, ci de folosinţă perpetuă (Potir, disc, steluţă şi linguriţă), obiecte care se curăţă înainte de folosire şi după folosirea acestora. În practica Bisericii Ortodoxe Universale, folosirea linguriței comune, la împărtășirea euharistică, nu a fost în trecut şi nici în ultimele două luni de pandemie sursă de contaminare pentru vreun credincios orthodox”, se arată în comunicatul Patriarhiei.

Potrivit aceleiași surse, Biserica Ortodoxă Română, potrivit tradiţiei sale liturgice multiseculare, nu poate accepta, nici în vreme de pandemie, utilizarea potirului şi linguriței de unică folosință pentru împărtășirea comună a credincioşilor în timpul Sfintei Liturghii. În acest sens, cu aprobarea majorității membrilor Sfântului Sinod, consultați în scris în data de 11 mai 2020, modalitatea de împărtășire comună a credincioşilor în timpul Sfintei Liturghii, în vreme de pandemie, va fi hotărâtă după data de 1 iunie 2020, în consens cu celelalte Biserici Ortodoxe.

Accesul în cimitire

În cimitire, credincioşii trebuie să respecte regulile de distanță de 2 m între persoane, cu excepția membrilor unei familii sau cei care trăiesc împreună în aceeași locuinţă.

 

Dr. Musta: Am reușit să ținem situația sub control, datorită responsabilității majorității românilor

Dr. Virgil Musta, medic și şef de secţie la Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş din Timişoara, a spus că suntem încă într-o pandemie, într-o fază de platou, dar curba încă poate merge în jos sau în sus.

“Dacă până acum, am reușit să ținem situația sub control, în special datorită responsabilități manifestate de marea majoritate a românilor (așa cum am mai spus), nu vreau să ștergem cu buretele ce am câștigat și să trăim din nou cu toții cu teama că totul poate scăpa de sub control. Să nu uităm că totuși suntem încă într-o pandemie, într-o fază de platou, dar curba încă poate merge în jos sau în sus”, susține Virgil Musta.

Potrivit acestuia, în perioada următoare rămân importante protejarea persoanelor cu risc, atât prin atitudinea lor individuală, cât și prin atitudinea și ajutorul celor din jurul lor, și respectarea măsurilor de precauție individuală, ce constau în special în evitarea locurilor aglomerate, purtarea măștii, păstrarea distanței de 2 metri, dezinfectarea spațiilor și suprafețelor și spălarea mâinilor.

Dr. Virgil Musta ne sfătuiește să ne deplasăm pe distanțe scurte, să mergem pe jos, pentru că în aer liber riscul de contaminare este mai mic.

De asemenea, potrivit aceluiași medic, la serviciu, “companiile să-și calculeze bine riscurile, să-și facă planuri individualizate, în funcție de cei care lucrează acolo, de caracteristicile locului de muncă, de posibilitatea servirii mesei, de transportul persoanelor sau modul în care ajung la serviciu”.

“Indiferent de măsurile luate de autorități, responsabilitatea este în primul rând la fiecare dintre noi. Aceasta presupune ca fiecare să-și calculeze pur-și-simplu riscul său individual, al familiei sale sau al impactului asupra celor din jur, înainte de a întreprinde o acțiune din zona de “relaxare”. Apoi să gândească cum poate să-l evite sau să-l minimizeze cât de mult posibil. Nu este greu, trebuie doar să ne obișnuim cu acest obicei, cel puțin pentru o perioadă”, a scris dr. Musta, într-o postare postată pe Facebook.