A fost publicat Ordinul privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus la locul de muncă

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a publicat Ordinul privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS CoV-2 la locul de muncă, pe perioada stării de alertă şi Ghidul pentru revenirea la muncă în condiţii de siguranţă pentru angajaţi şi pentru angajatori.

Potrivit unui anunţ al MMPS, documentul stabileşte măsurile pe care toţi angajatorii din sectorul public şi din privat trebuie să le implementeze pe durata stării de alertă pentru prevenirea răspândirii coronavirusului SARS CoV-2.

„Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a publicat pe site Ordinul privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS Cov-2 şi pentru asigurarea desfăşurării activităţii la locul de muncă în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, pe perioada stării de alertă. Ordinul comun este semnat de ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru şi de ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru”, menţionează MMPS.

Potrivit ordinului, pe durata stării de alertă, pentru prevenirea răspândirii coronavirusului SARS CoV-2 şi pentru asigurarea desfăşurării activităţii la locul de muncă în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, toţi angajatorii din sectorul public şi din privat implementează următoarele măsuri: reinstruiesc în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă toţi lucrătorii care au stat la domiciliu în perioada stării de urgenţă, şomaj tehnic, telemuncă, muncă la domiciliu etc., iar reinstruirea trebuie să fie adaptată noilor riscuri reprezentate de infecţia cu SARS CoV-2 şi se va desfăşura în timpul programului normal de lucru al lucrătorilor; reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au dreptul la instruire corespunzătoare noului risc reprezentat de infecţia cu SARS CoV-2; stabilesc activităţile care pot fi continuate şi/sau adaptate, în funcţie de specificul acestora şi de resursele disponibile, şi implementează măsurile necesare pentru reluarea şi/sau menţinerea activităţii, în condiţiile respectării măsurilor de prevenire a răspândirii SARS CoV-2, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu – care poate rămâne o prioritate; identifică riscurile specifice condiţiilor de contaminare epidemiologică şi actualizează documentul de evaluare a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor la noile condiţii de desfăşurare a activităţii, în vederea luării măsurilor necesare pentru combaterea răspândirii SARS CoV-2; stabilesc consultări cu reprezentanţii angajaţilor cu responsabilităţi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi, după caz, cu membrii Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă.

Regulile de conduită obligatorie

Totodată, angajatorul trebuie să afişeze la intrare şi în cele mai vizibile locuri din unitate regulile de conduită obligatorie pentru angajaţii şi pentru toate persoanele care intră în spaţiul organizat de angajator, cu privire la prevenirea îmbolnăvirilor cu coronavirusul SARS CoV-2; să informeze angajaţii, prioritar prin mijloace electronice, cu privire la riscurile de infectare şi de răspândire a virusului, cu privire la măsurile de protecţie şi la regulile de distanţare socială care se aplică în cadrul unităţii, precum şi cu privire la regulile pentru gestionarea situaţiilor în care angajaţii sau alte persoane care au acces la locul de muncă prezintă simptome ale infectării cu coronavirului SARS CoV-2; să informeze angajaţii cu privire la precauţiunile universal valabile, respectiv: menţinerea distanţei sociale de minimum 1,5 metri în toate zonele publice, menţinerea igienei riguroase a mâinilor, cu apă şi săpun, timp de cel puţin 20 de secunde sau cu dezinfectanţi avizaţi, ori de câte ori este nevoie, evitarea atingerii feţei cu mâinile nespălate/nedezinfectate, menţinerea igienei respiraţiei: tuse şi/sau strănut (în plica cotului sau în şerveţel de unică folosinţă), rinoree (în şerveţel de unică folosinţă).

„După utilizare, şerveţelul de unică folosinţă va fi aruncat în recipientul de colectare a deşeurilor şi se va efectua imediat igiena mâinilor”, se spune în document.

Limitarea contactului cu alte persoane la maximum 15 minute, la o distanţă de minimum 1,5 metri este o altă cerinţă pentru angajaţi.

Conform ordinului, angajatorii pot asigura echipamente individuale specifice de protecţie împotriva răspândirii coronavirusului SARS CoV-2 (mască de protecţie, mănuşi) prin consultare cu responsabilul cu SSM, funcţie de specificul activităţii, şi au obligaţia de a se asigura că în sediu furnizorii externi, companiile externe, subcontractanţii, persoanele care intră în sediu, publicul/beneficiarii serviciilor prestate, clienţii respectă măsurile de protecţie stabilite de acesta.

Angajatorii trebuie să asigure comunicarea permanentă cu medicul/serviciul de medicina muncii pentru a se monitoriza starea de sănătate a angajaţilor, astfel încât aceştia să poată beneficia de măsurile preventive profilactice care au fost prevăzute la nivel naţional pentru combaterea răspândirii coronavirusului SARS CoV-2. Ei pot individualiza programul de lucru al angajaţilor (cu deosebire al angajaţilor din grupurile vulnerabile) care desfăşoară activitatea în spaţiu închis, astfel încât să se reducă, pe cât posibil, în funcţie de natura şi specificul activităţilor desfăşurate, contactul direct dintre aceştia, fără a afecta durata programului normal de lucru; pot individualiza programul de lucru al angajaţilor, astfel încât între aceştia să se asigure existenţa unui interval de minim o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, pe parcursul a minim trei ore, în tranşe de minim 20% din personal, fără a afecta durata programului normal de lucru, în cazul angajatorilor cu un număr mai mare de 50 de angajaţi care desfăşoară activitatea în acelaşi spaţiu de lucru.

„Măsura are în vedere inclusiv spaţiile de lucru cu mai mult de 50 de angajaţi, indiferent dacă salariaţii aparţin unor angajatori diferiţi, fără a afecta durata programului normal de lucru”, subliniază semnatarii documentului.

Măsuri pentru evitarea aglomerației 

În plus, angajatorul mai trebuie să: asigure culoare speciale de acces în incintă şi de circulaţie pentru angajaţi, în vederea evitării aglomeraţiei la locurile de muncă; limiteze accesul la zonele comune şi să asigure respectarea normelor de distanţare socială în aceste zone; stabilească reguli pentru evitarea situaţiilor accidentale de formare a unor grupuri spontane şi nesecurizate de persoane în incinta instituţiei; desemneze un responsabil pentru verificarea temperaturii tuturor persoanelor care intră în unitate/instituţie; asigure triajul observaţional al angajaţilor prin verificarea temperaturii acestora la începerea programului de lucru şi ori de câte ori este necesar pe parcursul programului; amplaseze dozatoare cu dezinfectant la intrarea în unitate, precum şi în fiecare sector al locului de muncă; interzică accesul în unitate a persoanelor care prezintă simptome de infectare cu coronavirusul SARS CoV-2.

De asemenea angajatorii trebuie să întrerupă orice contact între angajator/angajat/alte persoane aflate în incinta unităţii cu o persoană simptomatică, să aplice benzi de marcare a distanţei recomandate (1,5 metri) în locurile de muncă în care se lucrează cu publicul, pentru persoanele care aşteaptă la rând să intre în incintă, recomandând, în măsura în care condiţiile meteorologice permit, ca persoanele care aşteaptă la rând să rămână în afara clădirii, tot la o distanţă de minimum 1,5 metri, să dispună aerisirea birourilor minim o dată pe zi, să dezinfecteze balustradele, mânerele uşilor şi ferestrelor din unitate precum şi alte zone intens folosite (minimum o dată pe săptămână şi de câte ori este necesar), să dezinfecteze cel puţin o dată pe săptămână şi, ori de câte ori este necesar, spaţiile comune şi spaţiile de lucru cu substanţe aprobate pentru combaterea SARS CoV-2.

Potrivit ordinului, angajatorii pot crea spaţii special amenajate pentru angajaţii care aparţin grupurilor vulnerabile (persoane cu boli cronice, persoane cu vârstă peste 65 ani); asigură acordarea pauzelor de masă eşalonat, cu respectarea distanţei de minimum 1,5 metri între lucrători; evită folosirea instalaţiei de climatizare sau, dacă este necesar să o folosească, asigură nebulizarea şi dezinfecţia instalaţiei de climatizare conform instrucţiunilor producătorului, în afara programului de lucru; asigură în permanenţă, la grupurile sanitare, vestiare şi săli de mese, săpun şi dezinfectant de mâini şi montează postere cu modul corect de spălare a mâinilor; amenajează spaţiul de lucru, astfel încât să se poată păstra distanţa fizică între angajaţi, prin stabilirea unui număr fix de persoane care pot lucra în aceeaşi încăpere.

„Angajatorii pot monta, acolo unde este posibil, separatoare de plastic între birouri, în măsura în care birourile sunt apropiate”, spune documentul.

Angajatorul mai are următoarele obligaţii: limitează deplasările în afara locului de muncă doar la situaţiile în care acestea sunt strict necesare desfăşurării activităţii şi se asigură că, atunci când este necesar să se efectueze, angajaţii se deplasează cu asigurarea condiţiilor de prevenţie minimale; se asigură că circulaţia documentelor în instituţie/companie se realizează preponderent prin mijloace electronice; revizuiesc planul de prevenire şi protecţie, conform prevederilor menţionate; revizuiesc instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă, potrivit prevederilor menţionate, şi aduc la cunoştinţa angajaţilor.

În cazul în care un angajat este suspect/confirmat cu infectare cu coronavirusul SARS CoV-2, se impun o serie de măsuri speciale. Astfel, angajaţii cu simptome respiratorii (tuse, strănut, rinoree, etc.) şi/sau febră mai mare de 37,3 grade şi/sau stare general alterată, apărute în timpul programului de lucru, vor fi imediat izolaţi de restul colegilor şi trimişi la domiciliu sau la unităţi sanitare, în funcţie de starea persoanei. În marea majoritate a cazurilor nu este necesară închiderea birourilor/clădirii, se spune în ordin.

Dacă intervalul de timp în care angajatul/persoana suspectă/confirmată s-a aflat în incintă este mai scurt de 7 zile se închid toate încăperile în care acesta a petrecut timp îndelungat (peste 20 minute), iar înainte de încheierea programului se va asigura aerisirea mecanică a încăperii (deschiderea geamurilor).

„Pentru a limita expunerea personalului care efectuează curăţenie la particulele respiratorii, se amână efectuarea curăţeniei şi a dezinfecţiei timp de 24 ore. În situaţia în care respectarea acestui interval nu este posibilă, efectuarea curăţeniei se va amâna cât mai mult. Dacă au trecut mai mult de 7 zile de când angajatul/persoana suspectă/confirmată s-a aflat în incintă nu este nevoie de curăţenie/dezinfecţie suplimentară şi se menţin măsurile de curăţenie şi dezinfecţie de rutină. Se informează persoanele cu care angajatul/persoana suspectă/confirmată a venit în contact prelungit (mai mult de 20 de minute, la o distanţă mai mică de 1,5 metri şi fără mască) şi se impune izolarea la domiciliu a acestora pentru 14 zile, cu monitorizarea, de către aceste persoane, a semnelor şi a simptomelor de infecţie respiratorie”, se menţionează în document.

Obligațiile angajaților pe durata stării de alertă 

Pe durata stării de alertă, pentru prevenirea răspândirii COVID-19, toţi angajaţii din sectorul public şi privat au obligaţia să urmeze măsurile de mai jos: respectă toate instrucţiunile prevăzute în planul de prevenire şi protecţie şi instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă întocmite de către angajator pentru prevenirea răspândirii coronavirusului SARS CoV-2; poartă măştile de protecţie care să acopere nasul şi gura la locurile de muncă organizate de angajatori; îşi pot schimba echipamentul de protecţie utilizat în drum spre locul de muncă (mască şi mănuşi) cu un echipament nou; acceptă verificarea temperaturii corporale la intrarea în sediu, la începutul programului şi ori de câte ori revin în sediu; înştiinţează imediat angajatorul dacă prezintă, la începutul sau în timpul programului de lucru, simptome ale infectării cu virusul SARS CoV-2 (tuse, strănut, rinoree, dificultăţi respiratorii, febră, stare generală alterată); rămân la domiciliu dacă, înaintea începerii programului de lucru, prezintă simptome ale infectării cu virusul SARS SARS CoV-2 şi anunţă angajatorul cu privire la acest lucru; contactează, imediat, medicul de medicină a muncii responsabil al unităţii/medicul de familie sau, în cazul în care starea acestuia este gravă, serviciul unic de urgenţă 112; în cazul necesităţii izolării la domiciliu, angajatul va intra în concediu medical, în baza adeverinţei eliberate de medicul de familie după perioada de izolare la domiciliu; în cazul carantinei instituţionalizate, revenirea la serviciu se va face cu adeverinţa pentru concediu medical, eliberată în baza avizului epidemiologic emis de Direcţia de Sănătate Publică din judeţul în care îşi desfăşoară activitatea/Municipiul Bucureşti, la încheierea perioadei de carantină; angajatorii de tip instituţii/autorităţi publice suportă integral indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical pentru carantină ale propriilor angajaţi; se va întrerupe orice contact între angajator/angajat/alte persoane aflate în incinta instituţiei şi persoana simptomatică; dezinfectează spaţiul de lucru şi obiectele necesare activităţii proprii; îşi spală şi dezinfectează mâinile; identifică şi foloseşte culoarele de circulaţie asigurate de angajator; evită staţionarea în spaţiile comune; aeriseşte frecvent (minim o dată pe zi) spaţiul închis în care îşi desfăşoară activitatea; în cazul muncii la domiciliu sau a telemuncii, angajaţii îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea angajatorului şi în conformitate cu pregătirea şi instruirea lor, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională sau contaminare epidemiologică cu coronavirus Sars-Cov2 nici propria persoană, nici alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă; evită, pe cât posibil, comunicarea prin intermediul documentelor tipărite, atât în interiorul, cât şi în exteriorul unităţii/instituţiei pentru a limita contactul direct între persoane.

Alte 167 de noi cazuri de coronavirus. Numărul total ajunge la 16.871 de persoane infectate  

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că de la ultima informare transmisă au fost înregistrate alte 167 de noi cazuri de îmbolnăvire, numărul total ajungând la 16.871 de cazuri de persoane infectate.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 9.890 au fost declarate vindecate și externate.

Totodată, până acum, 1097 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș, Olt și Ilfov, au decedat.

La ATI, în acest moment, sunt internați 205 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 13.055 de persoane. Alte 15.854 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 310.407 de teste.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, 2.918 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.698 în Italia, 561 în Spania, 29 în Franța, 484 în Germania, 86 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 103 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 34 în Marea Britanie, 8 în Spania, 5 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 22 au fost declarați vindecați: 9 în Germania, 9 în Franța, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Ce probleme poate cauza purtarea unei măști de protecție

Dr. Adina Alberts atenționează că obligativitatea purtării unei măști în spațiul public închis, la serviciu sau la școală, nu poate fi impusă tuturor, iar masca nu este un echipament de protecție inofensiv.

Dr. Adina Alberts citează o cercetare aprilie 2008 care arată că „saturația de oxigen din sângele arterial a celor 53 de chirurgi voluntari în acest studiu a scăzut considerabil în urma purtării măștii de protecție (…) a scăzut încă din prima oră, în cazul persoanelor cu vârsta de peste 35 de ani”.

De asemenea, Dr. Adina Alberts atenționează, citând un comentariu al al medicului Kimber Stout, doctor în științe medicale, că cei care suferă de boli precum BPOC, emfizem pulmonar, boli cardiace, astm, își pot agrava starea de sănătate prin faptul că „fac un efort major de a-și umple plămânii cu oxigen”.

Astfel, persoanele care poartă mască timp îndelungat pot suferi un anumit grad de toxicitate în organism prin respirarea propriul dioxid de carbon.

“O să vă întrebați, probabil, „Atunci chirurgii cum pot să opereze 12 ore cu mască la gură fără să li se facă rău?”. Evident, această desaturare îi afectează – „scăzându-le SpO2 chiar și cu 20%”, conform unui studiu realizat de cercetătorii de mai multe universități de medicină din Turcia. După un timp intervine un mecanism compensator. Este ca un antrenament care necesita luni de zile de efort de adaptare din partea organismului”, a explicat Dr. Adina Alberts.

Aceasta susține că dovada că masca chirurgicală nu este un dispozitiv inofensiv, o reprezintă faptul că s-a creat un aparat portabil, un concentrator de oxigen, destinat cadrelor medicale sau celor care poartă timp îndelungat masca pe față. Cercetătorii de la Universitatea Stanford au creat un concentrator de oxigen care se poate atașa la măștile de tip N95.

În acest context, dr. Adina Alberts a spus că deși este un susținător al prevenției, iar purtarea măștii este foarte utilă în acest sens, nu este de acord cu impunerea obligativității.

Aglomerație la PTF Nădlac I, atât pe sensul de intrare, cât și pe cel de ieșire din România

0

Sute de persoane aşteptau, duminică dimineaţă, să intre în România prin Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Nădlac I, care poate fi tranzitat după o aşteptare de opt ore, din cauza aglomeraţiei, în pofida faptului că autorităţile au redeschis, sâmbătă seară, şi PTF Nădlac II.

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Arad, Claudia Ardelean, a declarat, pentru Agerpres, că se menţine un număr foarte mare de persoane care ajung la frontieră, atât pe sensul de intrare, cât şi pe sensul de ieşire din România.

În ultimele 24 de ore, prin Nădlac I au intrat în ţară aproximativ 4.000 de persoane, la fel ca în ziua anterioară, însă cifra este de trei ori mai mare decât în urmă cu trei zile. Prin acelaşi punct, au ieşit din România 6.100 de persoane, dublu faţă de ziua anterioară.

Autorităţile române au redeschis pentru autoturisme şi PTF Nădlac II (de pe autostrada pan-europeană), sâmbătă seară, de la ora 19,00, pentru a fluidiza traficul la graniţa dintre România şi Ungaria. Nădlac II a fost rezervat, în ultimele săptămâni, traficului de marfă. În doar 13 ore, respectiv până duminică dimineaţă la ora 8,00, prin acest punct au intrat deja în România 4.500 de persoane şi au ieşit 2.500.

Conform Poliţiei de Frontieră Arad, duminică dimineaţă se aştepta 480 de minute la intrare în România prin Nădlac I, unde controlul se făcea pe şapte artere, şi 250 de minute la Nădlac II, unde erau deschise şase artere. La ieşirea din ţară, se aştepta 90 de minute la Nădlac I, unde au fost deschise şase artere, şi 30 de minute la Nădlac II, unde se lucrează pe două artere.

Autorităţile de frontieră precizează că timpii mari de aşteptare sunt cauzaţi, la intrarea în ţară, atât de aglomeraţie cât şi de anchetele epidemiologice, care fac ca procedurile să dureze până la 10 minute pentru o persoană, faţă de 30 de secunde înainte de pandemie.

Echipaje de jandarmi supraveghează cele două puncte de frontieră, pentru a asigura ordinea publică, însă nu au fost semnalate incidente, în afară de nemulţumiri exprimate de unii călători care, din când în când, claxonează insistent, huiduie şi cer să fie lăsaţi să treacă graniţa mai repede.

Hozoc, despre donarea de plasmă: E nevoie de implicarea puternică a statului

Florin Hozoc, antreprenor și CEO industria farma, susține că e nevoie de implicarea puternică a statului pentru a informa și conștientiza potențialii donatori de plasma.

“Noi susținem acest proces prin punerea la dispoziție a Registrului Donatorilor, unde donatorii se pot înscrie și pot găsi adresele celor 18 centre de transfuzie care colectează plasmă prin plasmafereză”, a adăugat Hozoc.

El a precizat că toate cele 18 aparate de plasmafereză pe care le-a donat sau le-a dat spre folosință gratuită au fost instalate.

“Inerția e însă mare, astfel încât doar 7 centre de transfuzie au recoltat deocamdată primele cantități de plasmă. Cei harnici sunt: Argeș, Bistrița-Năsăud, Brașov, București, Buzău. Galați și Sibiu”, a anunțat Florin Hozoc.

Potrivit acestuia, până acum, s-a colectat plasmă prin plasmafereză de la peste 30 de donatori din toată țara, dar numărul rămâne încă mic, ținând cont că România are peste 9.000 de pacienți vindecați de COVID-19.

“Chiar și așa, vorbim deja de peste 90 de doze de plasmă convalescentă colectate în ultima săptămână, care pot salva tot atâția pacienți critici, înfectați cu noul coronavirus”, a adăugat Hozoc.

Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale

Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale este marcată în fiecare an pe 17 mai. Afecțiunea este unul din principalii contributori la mortalitatea de cauză cardiovasculară, atât la nivel global, cât și în țara noastră, unde are o prevalență de 45% în rândul adulților, potrivit Societății Române de Hipertensiune.

“Hipertensiunea arterială nedepistată la timp, netratată sau tratată incorect conduce la multiple complicații, dintre care cele mai de temut sunt accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă. Din păcate, în pofida unui arsenal de medicamente disponibile și accesibile pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, rata de control a acestei boli este mult prea mică. Doar 30% dintre pacienții tratați pentru hipertensiune arterială au, în mod constant, valori normalizate, adică sub 140/90 mmHg”, se arată într-un comunicat al Societății Române de Hipertensiune.

Hipertensiunea arterială, în contextul pandemiei de COVID-19

În contextul pandemiei de COVID-19, Societatea Române de Hipertensiune precizează că hipertensiunea arterială s-a identificat la un număr important de pacienți spitalizați pentru COVID-19, în unele raportări până la 40% din aceste cazuri, ceea ce a condus la supoziția că hipertensiunea arterială ar favoriza infecția cu SARS COV-2 și prognosticul ei nefavorabil.

De asemenea, potrivit aceleiași surse, formele severe de COVID-2 evoluează în special la persoanele în vârsta de peste 65 de ani, în rândul cărora se află și mulți hipertensivi.

Hipertensiunea arterială nu influențează rata de mortalitate în COVID-19

Pe de altă parte, reprezentanții Societății susțin că analize statistice recente au indicat că hipertensiunea arterială nu influențează rata de mortalitate în COVID-19.

“O altă problemă foarte importantă pe care dorim să o abordăm este cea a siguranței tratamentului cu inhibitori de enzimă de conversie ai angiotensinei (IECA) sau antagonişti ai receptorilor de angiotensină de tip 1 (sartani). Datorită faptului că SARS COV-2 se leagă de o enzimă din căile respiratorii cunoscută sub denumirea ACE 2 a cărei activitate ar putea fi influențată de medicația mai sus menționată, au apărut temeri legate de faptul că IECA sau sartanii ar favoriza infectarea cu SARS COV-2 sau evoluția spre forme severe de boală. Societăți știinţifice prestigioase, precum Societatea Europeană de Cardiologie, Societatea Europeană de Hipertensiune Arterială sau societăți din America de Nord au exprimat punctul de vedere a numeroși specialiști care susțin utilitatea de necontestat a IECA și sartanilor în bolile cardiovasculare, inclusiv în hipertensiunea arterial”, se arată într-un comunicat al Societății Române de Hipertensiune.

În acest context, reprezentanții Societății susțin că nu există nici un fel de dovezi care să indice o creștere a riscului de COVID-19 la persoanele aflate sub tratament cu IECA/sartani și de aceea, pe baza datelor pe care le avem până în prezent, se recomandă continuarea tratamentului cu aceste medicamente.

Societatea Română de Hipertensiune recomandă activitate fizică susținută, de minimum 30 de minute într-o zi, în cel puțin trei zile pe săptămână, o alimentaţie variată, bogată în fructe și legume și un aport de sare de maxim 6 grame/zi sau menţinerea unei greutăţi normale sau scăderea în greutate la cei supraponderali sau cu obezitate.

De asemenea, Societatea recomandă control medical periodic pentru cei care nu se știu hipertensivi, cel puţin o dată pe an; pentru cei care se știu hipertensivi, ori de câte ori este nevoie pâna la optimizarea tratamentului și, ulterior la 6 luni-1 an.

O altă recomandare este respectarea schemelor de tratament instituite de medicii curanți.

Ce mesaj le-a transmis ministrul Vela celor care se adună în grupuri

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, le-a transmis celor care se adună în grupuri că în cazul în care cineva este sau devine pozitiv în următoarea săptămână, conform anchetei epidemiologice, toți cei care au intrat în contact cu el vor ramâne izolați la domiciliu 14 zile.

“Nu aruncati pe geam efortul dumneavoastră și al tuturor cetățenilor responsabili, riscând o explozie de cazuri sau, mai rău, carantinarea unor zone în care locuiesc oameni nevinovați, din cauza greșelilor din următoarele zile”, a transmis ministrul, într-o postare pe Facebook.

De asemenea, el a spus că nu trebuie să uităm să purtăm masca in spațiile închise și să ne spălăm pe mâini.

“Ca voi toți, îmi doresc să înregistrăm peste două săptămani rezultate și mai bune pentru a putea fi optimiști și a creiona următoarea variantă de relaxare a măsurilor anti-Covid”, a mai scris Marcel Vela.

Jocul pentru calculator care îi învață pe copii distanțarea socială

Un profesor universitar din Marea Britanie a lansat un joc pentru calculator numit „Poţi salva lumea?” (‘Can You Save the World?’) pentru a ajuta copiii să înţeleagă cum distanţarea socială poate salva vieţi în timpul pandemiei de coronavirus.

Richard Wiseman a spus că a venit cu ideea pentru ceea ce se crede că este primul joc pe calculator pe tema COVID-19 din lume, după ce a făcut o plimbare în timpul izolării în Marea Britanie şi a realizat că „se simte ca într-un joc pe calculator”, în timp ce evita pietonii şi bicicliştii, informează Fundaţia Thomson Reuters citată de Agerpres.

Wiseman, profesor de psihologie la Universitatea din Hertfordshire (sud-estul Angliei), a declarat că cercetările au arătat că jocurile care încurajează un comportament social pozitiv pot influenţa acţiunile oamenilor în lumea reală.

„Este o modalitate amuzantă de a răspândi un mesaj înfricoşător”, a spus Wiseman, care a creat jocul, devenit deja viral, împreună cu designerul Martin Jacob. „Există destul de multe studii care arată că dacă îi faci pe oameni – în special pe copii – să se comporte în anumite moduri în jocurile video, acest lucru le va influenţa şi viaţa reală”.

Creatorii, care lucrează acum la dezvoltarea unei aplicaţii, spun că guvernele, şcolile şi autorităţile din domeniul sănătăţii ar putea folosi jocul pentru a încuraja distanţarea socială – o măsură cheie pentru a menţine virusul sub control, pe măsură ce ţările ies din izolare.

„Mi se pare probabil mai eficient decât unele dintre anunţurile îngrijorătoare pe care le primim, deoarece acestea nu sunt conştientizate, în special în cazul copiilor”, a declarat Wiseman.

Jucătorii controlează un avatar pe o stradă din ce în ce mai aglomerată şi „salvează vieţi” atunci când evită pietonii, bicicliştii şi oamenii care strănută – toţi fiind înconjuraţi de zone interzise. De asemenea, pot colecta măşti şi le pot oferi medicilor, pentru ca aceştia să poată salva mai multe vieţi.

Scopul este de a salva cât mai multe vieţi. Pe măsură ce jocul progresează, scorul începe să devină din ce în ce mai mare pentru a demonstra că, dacă te protejezi, atunci îi protejezi şi pe ceilalţi.

Wiseman, care este, de asemenea, membru al Inner Magic Circle din Marea Britanie (organizaţie a celor mai buni magicieni), a declarat că aproximativ 15.000 de oameni au jucat jocul de la lansarea sa, în urmă cu o săptămână. Deşi a fost conceput pentru copii, chiar şi adulţii îl joacă şi postează imagini pe Twitter.

„A devenit viral. Este ca şi cum oamenii se regăsesc în el”, a declarat Wiseman. „Este o modalitate de a vorbi despre aceste lucruri cu copiii, fără ca aceasta să fie una pesimistă”.

Jocul are nuanţe umoristice: jucătorii pot aduna provizii, inclusiv suluri de hârtie igienică, care aproape nu se mai găsea pe rafturi la începutul izolării, atunci când clienţii magazinelor cumpărau tot ceea ce le ieşea în cale.

„Dacă ai norocul să dai peste un sul de hârtie igienică, atunci te vei deplasa în joc cu o viteză mult mai mare”, a declarat Wiseman. „Sulurile de hârtie igienică sunt extrem de rare – exact ca în viaţa reală”.

Dacă jucătorul se loveşte de un om, va pierde din puncte. Dacă se ciocneşte de prea multe ori, atunci va fi „trimis în carantină”, iar jocul se termină.

Cel mai mare scor posibil este de 7 miliarde de vieţi salvate – numărul aproximativ al populaţiei la nivel mondial.

Punctajul maxim de până acum este de 2 miliarde, dar Wiseman mărturiseşte că el mai are mult până acolo. „Scorul meu este de aproximativ 1.000 – nu mă pricep deloc la jocul creat de mine”.

Microparticulele de salivă generate prin vorbire contribuie la răspândirea noului coronavirus, potrivit unui studiu

Micropicăturile de salivă generate prin vorbire pot rămâne suspendate în aerul dintr-un spaţiu închis peste zece minute, conform unui experiment publicat în jurnalul ştiinţific Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America (PNAS), care evidenţiază rolul acestor particule potenţial periculoase în pandemia de COVID-19.

Răspândirea noului coronavirus SARS-COV-2 prin tuse şi strănut este binecunoscută, însă şi atunci când vorbim proiectăm micropicături invizibile de salivă care pot conţine particule virale. Cu cât sunt mai mici, cu atât acestea rămân mai mult timp în suspensie în aer, în timp ce cele mai grele, prin efectul gravitaţiei, vor ajunge mai repede pe sol.

Transmiterea prin aerul expirat a fost studiată în cazul unor virusuri, precum cel al rujeolei, unul dintre cele mai contagioase cunoscute, capabil să se depună în picături microscopice, însă cercetătorii încearcă în continuare să cuantifice acest mod de contaminare în cazul SARS-CoV-2.

În cadrul experimentului desfăşurat de o echipă de cercetători de la Institutul Naţional de Diabet şi Boli Digestive şi Renale (NIDDK), s-a vorbit cu o persoană într-o cutie închisă, în interiorul căreia a fost proiectat un laser. Fiecare picătură expulzată a trecut prin unda laser, ceea ce a făcut posibilă calcularea numărului acestora, în timp. În experiment, o persoană a repetat, cu o voce tare „Rămâi sănătos” („Stay healthy”), timp de 25 de secunde.

Picăturile au rămas în aer, în medie, douăsprezece minute.

Ţinând cont de concentraţia cunoscută de coronavirus din salivă, oamenii de ştiinţă au estimat că fiecare minut de vorbire cu voce tare poate genera peste o mie de picături contaminate cu virus capabile să rămână suspendate în aer timp de opt minute sau mai mult, într-un spaţiu închis.

„Această vizualizare directă demonstrează că vorbirea normală generează picături în aer, care pot rămâne în suspensie zeci de minute sau mai mult, şi sunt eminamente capabile să transmită boala într-un spaţiu închis”, au concluzionat cercetătorii.

Aceeaşi echipă de oameni de ştiinţă a observat că vorbind mai încet se generează mai puţine picături, conform unui studiu publicat în aprilie în jurnalul ştiinţific New England Journal of Medicine.

Confirmarea nivelului de contagiozitate al SARS-CoV-2 prin vorbire şi nu doar prin strănut sau picături de salivă căzute pe întrerupătoare, balustrade, mânere sau clanţe, va ajuta la justificarea ştiinţifică a purtării măştii, măsură recomandată în prezent în multe state, şi la explicarea nivelul ridicat de contagiozitate virusului.

Peste 200 de milioane de persoane s-ar putea îmbolnăvi de COVID-19 într-un an în Africa, estimează OMS

Peste 200 de milioane de persoane din Africa ar putea fi infectate cu noul coronavirus pe parcursul primului an al pandemiei de COVID-19, cele mai multe dintre ele prezentând puţine simptome sau fiind asimptomatice, însă până la 190.000 de pacienţi de pe acest continent ar putea să moară din cauza contagierii cu SARS-CoV-2, a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Aceste cifre au la bază o modelare computerizată, ce a vizat 47 de ţări din regiunea africană afiliată la OMS şi reprezentând o populaţie totală de 1 miliard de locuitori, relatează AFP citată de Agerpres.

„Modelul nostru arată amploarea problemei pentru sistemele de sănătate dacă măsurile de izolare vor eşua”, au declarat autorii studiului. Astfel de măsuri de izolare a populaţiei la domiciliu au fost luate destul de devreme pe continentul african.

Un comunicat al OMS, publicat la începutul lunii mai şi care evoca debutul acestui studiu, prevenea că „între 83.000 şi 190.000 de persoane din Africa ar putea să moară de COVID-19 şi între 29 de milioane şi 44 de milioane ar putea fi infectate pe parcursul primului an al pandemiei”. Intervalul de 29 milioane-44 milioane de persoane infectate nu includea însă cazurile asimptomatice ale bolii şi nici persoanele care prezintă puţine simptome.

Raportul a plecat de la ipoteza că 88% dintre africani nu vor şti că sunt purtători ai virusului, în timp ce 4% dintre locuitorii continentului african vor suferi forme grave sau chiar mortale ale maladiei.

În total, integrând cazurile asimptomatice şi cele puţin simptomatice, autorii studiului au ajuns la concluzia că până la 231 de milioane de persoane (între 16% şi 26% din totalul de 1 miliard de persoane din regiune) ar urma să fie infectate cu SARS-CoV-2 în primele 12 luni ale pandemiei de COVID-19.

Circa 4,6 milioane de persoane vor trebui să fie spitalizate, 140.000 vor prezenta infecţii puternice şi 89.000 vor fi grav bolnave.

Cercetătorii avertizează că o creştere a numărului de spitalizări cu COVID-19 ar deturna resursele deja limitate ale ţărilor africane de la atacarea principalelor probleme de sănătate de pe continent, precum HIV, tuberculoza, malaria şi malnutriţia.

Continentul african a raportat până în prezent puţin peste 75.000 de cazuri de COVID-19 şi 2.555 de decese.