Intervenția umană în jungla amazoniană va duce la răspândirea altor virusuri, avertizează un cercetător brazilian

Georgiana Dicu
-
0
Intervenția umană în jungla amazoniană va duce la răspândirea altor virusuri, avertizează un cercetător brazilian

Intervenţia umană în zonele cu faună şi floră autohtonă poate provoca dezechilibre ecologice şi conduce la răspândirea de boli din inima junglei, iar în condiţiile defrişărilor din Amazonia următoarea pandemie ar putea avea origine braziliană, a avertizat cercetătorul David Lapola de la Universitatea din Campinas (Unicamp), Brazilia.

„Amazonia este un uriaş rezervor de virusuri”, a declarat cercetătorul în vârstă de 38 de ani. „Suntem pe cale să ne jucăm cu focul”, a adăugat el.

Cea mai mare junglă tropicală din lume deţină încă zone vaste conservate, „însă există mai multe despăduriri, distrugeri (…). Când provocăm astfel de dezechilibre ecologice (…) se poate produce o transmitere a virusului (de la animale la oameni)”, a explicat el într-un interviu acordat AFP citat de Agerpres.

Specialist în domeniul mediului, David Lapola a amintit că HIV, Ebola şi febra dengue au făcut sau mai fac încă ravagii pe glob. „Este istoric, toate acestea au fost virusuri care s-au răspândit pe scară largă pornind de la dezechilibrele ecologice”, a subliniat el.

Cercetătorul a precizat că, potrivit studiilor, aceste transmisii au loc mai frecvent în Asia de Sud şi Africa, unde trăiesc anumite familii de lilieci.

Însă, diversitatea florei şi faunei amazoniene ar putea face din această regiune „cel mai mare depozit de coronavirus din lume”, a spus el referindu-se la coronavirusuri în general, nu la noul coronavirus din China.

Însă, „nu este vina liliecilor, nu trebuie să mergem să-i omorâm”, a precizat cercetătorul brazilian de la Centrul pentru cercetări meteorologice şi climatologice cu aplicabilitate în agricultură din cadrul Unicamp.

„Acesta este un motiv suplimentar contra acestei utilizări iraţionale, care este în prezent în creştere, în Amazonia noastră”, consideră el.

„Reconstruirea” relaţiei cu cu jungla

David Lapola a avertizat că actualul context din Brazilia, unde COVID-19 a ucis deja peste 13.000 de oameni, face şi mai dificilă supravegherea junglei tropicale ameninţate.

„Trebuie să răspundem la această criză de sănătate şi toate eforturile noastre trebuie să fie orientate în acest scop (…) Însă, este îngrijorător deoarece avem o creştere foarte semnificativă (a defrişărilor)”, a spus el.

În primele patru luni ale anului 2020 au dispărut 1.202 kilometri pătraţi de junglă, conform datelor satelitare ale Institutului Naţional de Cercetare Spaţială din Brazilia (INPE). Aceasta reprezintă o creştere de 55% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare de la debutul acestor observaţii lunare, în august 2015.

Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro, un climato-sceptic care susţine deschiderea terenurilor protejate mineritului şi agriculturii, a trimis în această săptămână soldaţi în lupta contra defrişărilor.

„Cea mai gravă problemă este utilizarea militarilor pentru toate tipurile de probleme din Brazilia. Aceasta demonstrează o anumită criza instituţională şi desfiinţarea agenţiei de mediu Ibama”, a spus cercetătorul.

„S-a demonstrat ca progresul defrişării depinde de cei care ne guvernează. Vestea bună este că guvernele trec. Sper că în timpul unei viitoare administraţii vom acorda mai multă atenţie acestei enorme comori biologice, fără îndoială cea mai mare de pe planetă”, a adăugat omul de ştiinţă despre pădurea amazoniană, 60% din care se află pe teritoriul Braziliei.

Cercetătorul consideră totodată că este necesar să „reconstruim relaţia societăţii cu junglele”.

Pentru David Lapola, răspândirea de noi boli din adâncurile junglei „este un proces prea complex pentru a putea fi prevăzut”, de aceea „este mai bine să aplici principiul precauţiei şi să nu te joci cu focul” prin provocarea unor dezastre ecologice.

Legea prin care se recunosc meritele personalului medical care luptă cu COVID-19 a fost promulgată

Georgiana Dicu
-
0
Legea prin care se recunosc meritele personalului medical care luptă cu COVID-19 a fost promulgată

Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri Legea pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale împotriva COVID-19.

Principalele drepturi prevăzute de lege:
1. Personalul medical care execută, conduce sau coordonează misiuni şi sarcini de serviciu în condiţii de pericol deosebit, beneficiază pe perioada stării de urgenţă, precum şi pentru o perioadă de 3 luni de la data încetării stării de urgenţă, de un spor de până la 30%, calculat la salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie.
2. Urmaşii personalului medical decedat în urma complicațiilor medicale cauzate de infectarea cu noul coronavirus beneficiază de următoarele drepturi:
a) dreptul la pensie de urmaş până la împlinirea vârstei de 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fară a depăşi vârsta de 26 de ani;
b) pensie de urmaş egală cu 75% din salariul de bază/solda defuncţie/salariul de funcţie avut/avută de personalul medical la data decesului;
c) dreptul la asistenţă medicală şi medicamente gratuite în cadrul reţelei sanitare a Ministerului Sănătăţii sau, după caz, ministerele cu reţea sanitară proprie, cu decontarea cheltuielilor de către acestea;
d) scutirea de la plata impozitului pe terenul și pe clădirea folosită ca domiciliu aflate în proprietate sau coproprietate.
3. În semn de recunoaştere a meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19 se instituie ziua de 11 martie ca Ziua personalului medical.

Prin personal medical care participă la acţiuni medicale împotriva COVID-19 se înţelege personalul de specialitate medico-sanitar şi personalul auxiliar sanitar din unităţi sanitare, din farmacii comunitare, din cabinete de medicină de familie, din cabinete de medicină dentară, precum şi din cadrul altor furnizori de servicii medicale sau de asistenţă socială, implicat direct în acţiuni şi misiuni legate de prevenirea, gestionarea şi combaterea infecţiilor cu COVID-19.

Din această categorie mai fac parte cadrele militare – paramedici şi personal medical – din structurile aflate în coordonarea/ coordonarea operaţională a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, personalul cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului-ajutor calificat, tot personalul din cadrul spitalelor care asigură asistenţa medicală pacienţilor testaţi pozitiv, precum şi din spitalele de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi.

Urmaşi ai personalului medical decedat ca urmare a participării la acţiuni medicale împotriva COVID-19 sunt consideraţi copiii acestuia şi soţul supravieţuitor.

10% dintre decesele COVID-19 sunt în rândul rezidenţilor din centrele pentru vârstnici şi persoane cu dizabilităţi

Georgiana Dicu
-
0
10% dintre decesele COVID-19 sunt în rândul rezidenţilor din centrele pentru vârstnici şi persoane cu dizabilităţi

România înregistrează aproximativ 10% din totalul deceselor cauzate de COVID-19 în rândul persoanelor rezidente în centrele pentru vârstnici şi persoane cu dizabilităţi, faţă de procente semnificativ mai mari din alte ţări, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

Potrivit documentului citat de Agerpres, în perioada stării de urgenţă MMPS a dispus, prin Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA), şi măsuri de prevenire a răspândirii Covid-19 în sistemul de asistenţă socială şi de protecţie a copilului, începând din data de 10 martie 2020.

„Măsurile excepţionale luate de România în acest domeniu, cum ar fi decizia de prevenţie şi izolarea la locul de muncă al angajaţilor din toate centrele rezidenţiale, au făcut să înregistrăm procente semnificativ mai mici faţă de alte ţări. Astfel, România înregistrează aproximativ 10% din totalul deceselor cauzate de COVID-19 în rândul persoanelor rezidente în centrele pentru vârstnici şi persoane cu dizabilităţi, faţă de procente semnificativ mai mari din alte ţări”, subliniază documentul citat.

În centrele rezidenţiale, 0,2% din totalul beneficiarilor au decedat ca urmare a infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv 122 de vârstnici şi adulţi cu dizabilităţi, în timp ce 1,15% din totalul beneficiarilor din sistem sunt infectaţi cu noul coronavirus, respectiv 657 persoane, dintre care 17 copii. Nu s-a înregistrat niciun deces în rândul copiilor. Pe de altă parte, există 360 de angajaţi infectaţi şi s-au înregistrat 2 decese, dar sunt şi 436 de beneficiari vindecaţi.

Principalele judeţe afectate de epidemia COVID-19 în sistemul de asistenţă socială şi protecţie a copilului sunt Suceava, Galaţi, şi Neamţ.

„Amintim că pentru plata cheltuielilor cu alocaţia de hrană şi indemnizaţia de cazare pentru personalul aflat în izolare preventivă la locul de muncă din serviciile sociale publice şi private de tipul centrelor rezidenţiale MMPS a propus, iar Guvernul a aprobat suplimentarea bugetului Consiliilor judeţene şi al Consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu suma de 15.638 mii lei, din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020”, menţionează MMPS

Pentru a-şi proteja angajaţii, conducerea MMPS a luat o serie de măsuri, de la decalarea programului de muncă şi măsurarea temperaturii la intrarea în instituţie şi până la facilitarea muncii de la domiciliu pentru persoane cu probleme medicale sau de peste 65 de ani şi asigurarea de echipamente de protecţie (măşti, mănuşi, dezinfectant).

Grupul de Comunicare Strategică a întocmit o listă de „Întrebări și Răspunsuri” pe tema stării de alertă

Georgiana Dicu
-
0
Grupul de Comunicare Strategică a întocmit o listă de „Întrebări și Răspunsuri” pe tema stării de alertă

Având în vedere că au fost primite o serie de întrebări pentru lămurirea unor situații legate de starea de alertă, Grupul de Comunicare Strategică a realizat un material prin care vor fi acoperite cu răspunsuri documentate întrebările adresate de jurnaliști și cetățeni, se arată într-o informare primită de Sănătatea Press Group.

Q&A

Cum se definește zona metropolitană în interiorul căreia cetățenii nu au nevoie de declarație pe propria răspundere pentru a se deplasa ?

Sunt considerate ca făcând parte din zona metropolitană localitățile aflate pe o rază de până la 30 de kilometri față de principalul oraș  (conform art.11 din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi).

Totodată, se va considera zonă metropolitană Municipiul București și întreg teritoriul județului Ilfov.

Persoanele peste 65 de ani au vreo restricție de a ieși din casă sau vreun interval orar pe care trebuie să îl respecte?

Hotărârea CNSSU nr. 24 cu privire la declararea stării de alertă nu restricționează deplasarea persoanelor de peste 65 de ani. Acestea pot părăsi domiciliul în orice interval orar doresc. Rămâne însă valabilă recomandarea de a limita pe cât de mult posibil deplasările și de a evita locurile aglomerate mai ales pentru persoanele din categoriile vulnerabile pentru a reduce riscul infectării cu noul coronavirus.

Declarația pe propria răspundere necesară pentru justificarea deplasării între localități poate fi scrisă și de mână ?

DA. Declarația pe propria răspundere necesară pentru justificarea deplasării între localități poate fi scrisă și de mână cu respectarea elementelor din formularul tip dat publicității. În cazul în care o nouă deplasare respectă același traseu menționat în declarația pe propria răspundere, atunci aceasta poate fi refolosită și în alte zile, tăind cu o linie data precizată inițial și completând noua dată aferentă zilei în care are loc deplasarea.

Vor fi sancționate persoanele care nu poartă mască ?

Purtarea măștii care acoperă nasul și gura este obligatorie începând cu 15 mai 2020 în spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă și în alte spații închise, potrivit anexei “Măsuri de prevenire și control a infecțiilor aplicabile pe durata stării de alertă”, atașată Hotărârii nr. 24 a CNSSU.  Persoanele care nu respectă obligația de a purta mască în spațiile menționate pot fi sancționate contravențional în baza Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (publicată în Monitorul Oficial nr.396 din 15 mai 2020) raportat la art.65 lit.h, respectiv “nerespectarea de către persoane fizice a măsurilor individuale de protecție a vieții“ se sancționează cu amendă între 500 de lei și 2.500 de lei.

Ce opțiune din declarația pe propria răspundere bifează un locuitor al zonei rurale care se deplasează în altă localitate pentru cumpărături la supermarket, farmacie sau pentru asigurarea unor bunuri pe care nu le poate achiziționa din sat/comună?

În situația în care cetățeanul se deplasează între localități din interiorul zonei metropolitane, nu are nevoie de declarație pe propria răspundere. Dacă asigurarea bunurilor necesare nu poate fi făcută în zona metropolitană, este nevoie de declarația pe propria răspundere, bifată la punctul 11 “alte motive justificate”.

Vor mai fi date amenzi pentru nerespectarea deciziilor autorităților cu privire la starea de alertă ?

Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (publicată în Monitorul Oficial nr.396 din 15 mai 2020) definește la Capitolul III “Răspunderi și sancțiuni”, art. 64-70 contravențiile și cuantumul amenzilor pentru nerespectarea actului normativ.

De asemenea, polițiștii aplică legislația în vigoare. Scopul autorităților nu este de a sancționa cetățenii, ci de a limita răspândirea virusului SARS-CoV-2. În contextul trecerii la starea de alertă, polițiștii vor acționa în principal pentru îndrumarea cetățenilor cu privire la noile reguli.

Se redeschid sălile de lectură din biblioteci ?

Această variantă este în prezent în analiza autorităților, urmând ca o decizie să fie comunicată în perioada următoare. Activitățile bibliotecilor sunt permise în perioada stării de alertă, potrivit Hotărârii CNSSU nr.24 și anexei atașate, în condițiile respectării normelor de prevenție și protecție și cu respectarea recomandărilor INSP.

Se redeschid clinicile private ?

Clinicile private au avut în timpul stării de urgență și vor continua să aibă și în timpul stării de alertă același statut cu spitalele/clinicile de stat.

Dacă un cetățean trebuie să ajungă urgent la bancă în altă localitate, ce bifează pe declarația pe propria răspundere ?

În cazul în care tranzacția bancară nu poate fi efectuată online, deplasarea în afara localității se poate face în baza declarației pe propria răspundere, bifând punctul 11 – “alte motive justificate”.

Rămâne vreo interdicție valabilă după ora 22:00 ?

Interdicțiile emise prin hotărârea CNSSU sunt valabile indiferent de intervalul orar și nu sunt diferite pentru intervalul post 22.00.

Persoanele care vor sta în aceeași locuință cu cineva venit din afara țării vor trebui să intre și ele în izolare 14 zile ?

Potrivit Hotărârii CNSSU nr.24 și anexei atașate, pentru toate persoanele care au călătorit în străinătate și intră pe teritoriul României, se instituie măsura carantinării/izolării la domiciliu împreună cu familia/aparținătorii cu care locuiesc. Există opțiunea carantinei instituționalizate pentru persoanele care au călătorit singure și care nu doresc să-și expună familia.

Câte persoane pot participa la evenimentele familiale cu număr limitat de persoane, opțiune care se regăsește la punctul numărul 9 în declarația pe propria răspundere necesară pentru justificarea deplasărilor între localități ?

Dacă evenimentul familial implică o slujbă religioasă în interiorul bisericii (ex: nuntă, botez, înmormântare), numărul maxim de persoane care pot participa este de 16 (punctul 5 (2), lit. a din anexa “Măsuri de prevenire și control a infecțiilor aplicabile pe durata stării de alertă”, atașată Hotărârii nr. 24 a CNSSU).

Dacă slujba se ține în curtea bisericii, numărul participanților NU este limitat, însă se vor respecta măsurile de prevenire și protecție stabilite.

Pentru evenimentele familiale private (ex: aniversări, petreceri, reuniuni de pomenire etc.) desfășurate în spații închise, va fi avut în vedere același număr de persoane (maximum 16 persoane) cu respectarea normelor de igienă și pe cât de mult posibil respectarea distanței fizice.

În legea aprobată de Parlament există o prevedere care permite redeschiderea teraselor. Se deschid terasele în perioada stării de alertă ?

NU. Terasele rămân închise în perioada stării de alertă, potrivit Hotărârii nr. 24 a CNSSU și anexei atașate. Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (publicată în Monitorul Oficial nr.396 din 15 mai 2020) prevede la articolul 8, alin. 2 posibilitatea deschiderii teraselor, nu obligația.

OMS a publicat definiția de caz preliminară pentru boala inflamatorie multisistem la copii și adolescenți

Georgiana Dicu
-
0
OMS a publicat definiția de caz preliminară pentru boala inflamatorie multisistem la copii și adolescenți

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a indicat că studiază o posibilă legătură între COVID-19 şi un sindrom inflamator multisistem la copii și adolescenți, similar bolii Kawasaki și a publicat definiția de caz preliminară a acestei afecțiuni.

Este nevoie urgentă de colectare de date standardizate care descriu prezentări clinice, gravitatea, rezultatele și epidemiologia. OMS a elaborat o definiție preliminară a cazului și un formular de raport de caz pentru tulburarea inflamatorie multisistem la copii și adolescenți.

Definiția de caz preliminară reflectă caracteristicile clinice și de laborator observate la copiii raportați până în prezent și servește la identificarea cazurilor suspectate sau confirmate atât în ​​scopul furnizării tratamentului, cât și pentru raportare și supraveghere provizorie. Definiția de caz va fi revizuită pe măsură ce vor fi disponibile mai multe date, se arată în informarea OMS.

Pentru a se încadra în definiția preliminară de caz pacientul trebuie să fie o persoană cu vârsta cuprinsă între 0 și 19 ani, prezentând stare febrilă de minim 3 zile și alte cel puțin două dintre următoarele simptome:

  • Erupții cutanate sau conjunctivită bilaterală non-purulentă sau semne de inflamație muco-cutanată (la nivelul gurii, mâinilor sau picioarelor)
  • Hipotensiune sau șoc
  • Caracteristici ale disfuncției miocardice, pericardită, valvulită sau anomalii coronariene
  • Semne de coagulopatie.

Probleme gastrointestinale acute (diaree, vărsături sau dureri abdominale)

Și

Markeri crescuti ai inflamatiei, cum ar fi ESR, proteina C-reactiva sau procalcitonina

Și

Nicio altă cauză microbiană evidentă a inflamației, inclusiv sepsisul bacterian, sindroamele de șoc stafilococice sau streptococice

Și

Confirmarea COVID-19 (RT-PCR, test antigen sau serologie pozitivă) sau contact probabil cu pacienți cu COVID-19.

Creștere ușoară a numărului de cazuri COVID-19 față de ziua precedentă

Georgiana Dicu
-
0
Creștere ușoară a numărului de cazuri COVID-19 față de ziua precedentă

Până astăzi, 16 mai, pe teritoriul României, au fost confirmate 16.704 de cazuri de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 9.574 au fost declarate vindecate și externate, potrivit informării transmise de Grupul de Comunicare Strategică.

Totodată, până acum, 1.081 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș, Olt și Ilfov, au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 267 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 206 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 13.746 de  persoane. Alte 14.491 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 303.734 de teste.

DSU: Cum purtăm masca de protecție?

Georgiana Dicu
-
0
DSU: Cum purtăm masca de protecție?

Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a publicat pe o rețea de socializare un material video despre purtarea corectă a măștii de protecție.

„Dată fiind intrarea stării de alertă pe teritoriul României este obligatoriu să purtăm masca de protecție în spațiile publice închise, în spațiile comerciale și în transportul în comun. În vederea diminuării riscului de infectare cu noul Coronavirus am elaborat un material video despre purtarea corectă a măștii de protecție”, precizează sursa citată.

„Un alt material informativ îl puteți găsi pe platforma Fii pregătit, la secțiunea Ghiduri”, se mai arată în postarea DSU.

Puteți urmări materialul video AICI.

Hipertensiunea arterială este unul dintre principalii contributori la mortalitatea de cauză cardiovasculară

Georgiana Dicu
-
0
Hipertensiunea arterială este unul dintre principalii contributori la mortalitatea de cauză cardiovasculară

Hipertensiunea arterială este unul dintre principalii contributori la mortalitatea de cauză cardiovasculară atât la nivel global, cât şi în România, unde are o prevalenţă de 45% în rândul adulţilor, atenţionează specialiştii din cadrul Societăţii Române de Hipertensiune Arterială.

Potrivit medicilor, hipertensiunea arterială nedepistată la timp, netratată sau tratată incorect conduce la multiple complicaţii, dintre care cele mai de temut sunt accidentul vascular cerebral şi insuficienţa cardiacă, relatează Agerpres.

În contextul în care „doar” 30% dintre pacienţii trataţi pentru hipertensiune arterială au, în mod constant, valori normalizate, adică sub 140/90 mmHg, specialiştii recomandă activitate fizică susţinută – minim 30 de minute într-o zi, în cel puţin 3 zile pe săptămână, o alimentaţie variată, bogată în fructe şi legume şi un aport de sare de maxim 6 grame/zi, menţinerea unei greutăţi normale sau scăderea în greutate la cei supraponderali sau cu obezitate.

De asemenea, medicii mai recomandă control medical periodic – pentru cei care nu se ştiu hipertensivi, cel puţin o dată pe an, pentru cei care se ştiu hipertensivi, ori de câte ori este nevoie până la optimizarea tratamentului şi, ulterior, la 6 luni – 1 an, dar şi respectarea schemelor de tratament instituite de medicii curanţi.

„În mod particular, mesajul pe care îl transmitem anul acesta de Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale (17 mai n.r.) ne regăseşte în cursul desfăşurării pandemiei de COVID-19, boala pe care o produce noul coronavirus, SARS COV-2. (…) Hipertensiunea arterială s-a identificat la un număr important de pacienţi spitalizaţi pentru COVID-19, în unele raportări până la 40% din aceste cazuri, ceea ce a condus la supoziţia că hipertensiunea arterială ar favoriza infecţia cu SARS COV-2 şi prognosticul ei nefavorabil. Dar trebuie să ţinem cont de faptul că formele severe de COVID-2 evoluează în special la persoanele în vârstă de peste 65 de ani, în rândul cărora se află şi mulţi hipertensivi. Analize statistice recente au indicat că hipertensiunea arterială nu influenţează rata de mortalitate în COVID-19”, se arată în comunicatul de presă semnat de reprezentantul Societăţii Române de Cardiologie – preşedinte, prof. dr. Dragoş Vinereanu şi al Societăţii Române de Hipertensiune Arterială – preşedinte, prof. dr. Doina Dimulescu.

Numărul cazurilor de COVID-19 la nivel global a depășit 4,5 milioane, potrivit bilanțului AFP

Georgiana Dicu
-
0
Numărul cazurilor de COVID-19 la nivel global a depășit 4,5 milioane, potrivit bilanțului AFP

Peste 4,5 milioane de cazuri de COVID-19 au fost declarate oficial în întreaga lume, dintre care aproape trei sferturi în Europa şi Statele Unite, potrivit unui bilanţ întocmit de agenţia France Presse pe baza datelor disponibile vineri la orele 20.30 GMT.

Au fost înregistrate în total cel puţin 4.503.811 cazuri de contaminare, dintre care 305.424 de decese, în special în Europa, continentul cel mai afectat cu 1.848.790 de cazuri şi 164.145 de decese, şi în Statele Unite (1.432.045 de cazuri, dintre care 86.851 de decese).

Numărul cazurilor diagnosticate nu reprezintă decât o parte din numărul real al contaminărilor, deoarece multe ţări testează numai cazurile grave.

ONU: Pandemia de COVID-19 afectează sănătatea mintală a populațiilor afectate

Georgiana Dicu
-
0
ONU: Pandemia de COVID-19 afectează sănătatea mintală a populațiilor afectate

Pandemia de COVID-19 riscă să antreneze o altă criză majoră de sănătate publică, provocând o mare suferinţă psihologică în rândul populaţiilor afectate provocată de teama de boală, de deces, de singurătate sau de ameninţarea şomajului, se arată într-un raport publicat de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).

„După decenii de neglijare şi sub-investiţie în serviciile de sănătate mintală, pandemia de COVID-19 loveşte acum familii şi comunităţi cu un stres mental suplimentar”, a avertizat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un mesaj video difuzat înainte de publicarea raportului.

„Chiar şi atunci când pandemia va fi sub control, durerea, anxietatea şi depresia vor continua să afecteze oameni şi comunităţi”, a mai spus el.

Raportul ONU evidenţiază presiunea psihologică provocată persoanelor care se tem că ele sau cei dragi ar putea fi infectaţi sau ar putea muri din cauza noului coronavirus, responsabil pentru aproape 300.000 de decese la nivel mondial de la apariţia sa în China la sfârşitul anului trecut.

El subliniază de asemenea impactul psihologic asupra persoanelor care şi-au pierdut sau riscă să îşi piardă sursele de venit, precum şi asupra celor care au fost separate de cei dragi sau au suferit în urma măsurilor de izolare la domiciliu.

„Ştim că situaţia actuală, frica şi incertitudinea, tulburările economice – toate provoacă sau pot provoca presiune psihologică”, a declarat Devora Kestel, directorul departamentului pentru sănătate mintală din cadrul OMS, în timpul unei conferinţe de presă virtuale.

Personalul din prima linie în lupta împotriva pandemiei, mai ales în rândul cadrelor medicale, a lucrat în condiţii de „stres imens” şi este deosebit de vulnerabil, a afirmat ea, menţionând o creştere a ratelor de suicid în rândul personalului medical raportată în mass-media.

Copiii ţinuţi în locuinţe, precum şi femeile, sunt mai expuşi violenţei în familie. Persoanele în vârstă şi cele cu boli cronice se confruntă cu o anxietate puternică în privinţa ideii de a fi infectate şi a dezvolta o formă severă a bolii cu un rezultat uneori fatal.

În cele din urmă, lipsiţi de tratament şi de sprijinul obişnuit al terapeutului lor, persoanele care sunt deja fragile din punct de vedere psihologic riscă ca starea lor de sănătate să se deterioreze, se arată în raportul ONU.

1...1.8421.8431.844...3.320Pagina 1.843 din 3.320