Iohannis: Statul trebuie să continue măsurile pentru a creşte capacitatea de gestionare a unei crize precum pandemia COVID-19

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că punctul principal al ordinii de zi a şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) l-a constituit analiza noii Strategii Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 – 2024.

„Strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a afectat toate statele lumii şi care a declanşat o criză economică profundă. În aceste condiţii speciale, relaţiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporeşte volatilitatea şi impredictibilitatea şi aşa deja accentuate ale mediului de securitate internaţional. România a trebuit să facă faţă într-un timp scurt acestei pandemii, iar perspectiva unei evoluţii ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a creşte capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educaţional, a asigurării serviciilor publice şi, mai ales, în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei economice”, a precizat şeful statului, în cadrul unei declaraţii de presă, la Palatul Cotroceni.

Potrivit preşedintelui, noua strategia oferă răspunsuri la întrebările „esenţiale” privind obiectivele naţionale prioritare pentru asigurarea securităţii ţării şi a cetăţenilor şi arată ce trebui făcut pentru ca acestea să fie atinse.

„Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute şi implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, pentru că fiecare român trebuie să simtă că trăieşte într-un mediu sigur şi să aibă încredere că instituţiile îl apără şi protejează”, a susţinut Iohannis.

Klaus Iohannis: România se menţine încă „pe un platou” al epidemiei de coronavirus

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, referindu-se la evoluţia epidemiei de coronavirus, că România se menţine încă „pe un platou”, dar această etapă va fi depăşită cu bine dacă oamenii vor continua să fie „vigilenţi şi responsabili”.

„Numărul de cazuri de infectare rămâne destul de constant, cu unele creşteri, urmate de scăderi, ceea ce înseamnă că ne menţinem încă pe un platou. Vom depăşi cu bine şi această etapă, dacă vom continua să fim vigilenţi şi responsabili”, a adăugat Iohannis.

Şeful statului a reiterat importanţa purtării măştii şi a menţinerii distanţei între persoane în combaterea epidemiei de coronavirus.

„Vă doresc multă sănătate, aveţi grijă de dumneavoastră şi de cei din jur”, a transmis preşedintele Iohannis cetăţenilor.

Ziua Naţională a Psihologului: Se cere decontarea serviciilor pentru copii, bolnavi cronici şi pensionari

Reprezentanţii Filialei București a Colegiului Psihologilor din România solicită mai multe modificări legislative, printre care introducerea a minimum zece sedințe de psihologie în pachetul de bază de servicii de sănătate.

Data de 27 mai marchează Ziua Naţională a Psihologului, celebrată de 16 ani în România. Şi asta după ce, în 2004, Parlamentul României a adoptat Legea nr.213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România.

La 16 ani de la adoptarea Legii, Filiala București a Colegiului Psihologilor din România solicită câteva modificări legislative, printre care introducere a minimum zece sedințe de psihologie în pachetul de bază de servicii de sănătate.

Totodată, psihologii solicită decontarea integrală a serviciilor oferite copiilor, bolnavilor cronici și pensionarilor.

De asemenea, reprezentanţii Filialei București a Colegiului Psihologilor din România mai cer ca serviciile psihologice să fie legiferate ca fiind servicii de sănătate, indiferent de specialitate.

O altă modificare legislativă solicitată este şi aceea ca psihologii, prin cabinetele individuale, să devină contractori direcți cu Casa de Asigurări de Sănătate.

În acest sens, Filiala București a Colegiului Psihologilor din România a înaintat o petiţie.

“Serviciile psihologice reprezintă o necesitate a vremurilor noastre, nu un lux. Acest lucru a fost demonstrat și în cadrul pandemiei, cand mii de psihologi au fost voluntari in diferite proiecte de prim-ajutor psihologic pentru comunitate, pentru medici și personalul medical. Veriga lipsă în politicile publice din domeniul sănătății o reprezintă serviciile psihologice. Introducerea serviciilor psihologice în pachetul de bază al serviciilor de sănătate decontate reprezintă o prioritate națională în demersurile preventive, de intervenție și de suport ale sănătății sociale, somatice și mentale”, se arată în petiţia Colegiului.

GCS: Numărul cazurilor confirmate de coronavirus a ajuns la 18.594

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat că până miercuri, pe teritoriul României, au fost confirmate 18.594 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. De la ultima informare transmisă, au fost înregistrate alte 165 de noi cazuri de îmbolnăvire.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 12.162 au fost declarate vindecate și externate.

Totodată, până acum, 1.219 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat.

La ATI, în acest moment, sunt internați 198 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 4.935 de persoane. Alte 82.655 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 397.563 de teste.

UNICEF: Cum a afectat pandemia de COVID-19 copiii aflaţi în situaţie de risc

Pandemia de COVID-19 a determinat în România o creştere a vulnerabilităţilor copiilor aflaţi în situaţie de risc, reducerea activităţii economice determinând o creştere a numărului familiilor ale căror venituri s-au redus, se arată într-un raport realizat de UNICEF România, dat publicităţii miercuri.

Cei mai vulnerabili copii sunt cei care trăiesc în sărăcie, cei aflaţi la risc de violenţă, abuz sau neglijare, copiii de etnie romă, cei care trăiesc în locuinţe supraaglomerate şi ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, potrivit unui comunicat al UNICEF România.

Principalele dificultăţi ale comunităţilor în care respondenţii trăiesc, generate de pandemia de COVID-19, sunt: respectarea regulilor de izolare (54%), nesiguranţa locului de muncă al părinţilor (21%) şi lipsa materialelor de igienă şi protecţie (16%), dificultăţile privind accesul la servicii fiind legate de accesul la servicii medicale (58%) şi de accesul la servicii educaţionale (31%).

Potrivit raportului, principalele forme de suport ce trebuie acordate copiilor care sunt separaţi de părinţi din motive ce ţin de izolare şi carantină sau de spitalizarea acestora sunt furnizarea de alimente, medicamente şi alte categorii de produse (45% dintre răspunsuri) şi acordarea de sprijin pentru a putea învăţa de acasă (28% dintre răspunsuri).

În privinţa educaţiei, UNICEF recomandă dezvoltarea unor programe de formare a părinţilor şi a cadrelor didactice în gestionarea mai bună a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi a resurselor online, dar şi dezvoltarea unor cursuri de profil pentru copii, în programa şcolară.

În ceea ce priveşte sănătatea, cele mai afectate tipuri de servicii rămân cele furnizate de către medicii de familie, cele de specialitate oferite în cadrul spitalelor şi a ambulatoriilor de specialitate, precum şi serviciile stomatologice (o treime dintre respondenţi semnalând probleme în această direcţie).

Raportul prezintă rezultatele celei de-a doua runde a Evaluării rapide a situaţiei copiilor şi familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, în contextul epidemiei de COVID-19 în România. Evaluarea a fost realizată pe baza rezultatelor unei consultări online realizată prin intermediul platformei U-Report, la care au răspuns 2.230 de adolescenţi şi tineri din întreaga ţară, şi a intervievării a peste 120 de profesionişti – lucrători comunitari, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, ai societăţii civile şi personal din instituţii rezidenţiale – din judeţele Braşov, Bacău, Ilfov şi Dolj.

„Faţă de prima rundă a evaluării rapide, am constatat creşteri ale numărului de respondenţi care au semnalat ca fiind problematică asigurarea produselor de bază, pe primul loc fiind menţionate produsele de igienă, urmate de alimente. De asemenea, a crescut numărul celor care semnalează dificultăţi de acces la medicamente şi vaccinuri. Aşadar, este necesară susţinerea unei mai bune implicări a personalului din cabinetele de medicină de familie la nivelul comunităţilor locale, prin extinderea duratei programului de lucru al cabinetelor şi a vizitelor în comunitate. De asemenea, este necesară o mai bună conlucrare între personalul medical, autorităţi şi asistenţi sociali, astfel încât nevoile oamenilor să poată fi identificate şi rezolvate eficient”, a declarat Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România, citat în comunicat.

Rezultatele evaluării rapide evidenţiază necesitatea ca fiecare copil din România să aibă acces la serviciile de bază de la nivelul comunităţii, lucru ce poate fi realizat prin extinderea Pachetului Minim de Servicii (PMS) la nivelul întregii ţări, astfel ca fiecare comunitate şi şcoală să aibă un asistent comunitar, un lucrător/asistent social şi un consilier şcolar.

„PMS a fost implementat cu succes de UNICEF în 45 de comunităţi din judeţul Bacău. Rezultatele mai arată şi că autorităţile trebuie să dezvolte materiale şi capacităţi de învăţare online, inclusiv de instruire a cadrelor didactice şi a părinţilor pentru asigurarea accesului copiilor celor mai vulnerabili la educaţie incluzivă de calitate, în vederea eliminării lacunelor educaţionale şi digitale existente. Guvernul ar trebui să îmbunătăţească serviciile medicale de prevenţie, inclusiv practicile de igienă la domiciliu/în şcoală/în comunitate, programele de vaccinare, screening-urile de sănătate, nutriţia şi sănătatea maternă şi neonatală, precum şi promovarea sănătăţii, prevenţia bolilor şi educaţia pentru sănătate”, precizează raportul.

Evaluarea rapidă a situaţiei copiilor şi familiilor, cu accent pe cei vulnerabili, în contextul epidemiei de COVID-19 din România a fost realizată împreună cu Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională Step-by-Step, Fundaţia Terre des Hommes România, Consiliul Tinerilor Instituţionalizaţi, Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, Human-DataScience Consulting, cu sprijinul tehnic al Băncii Mondiale şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Orban: Măştile de protecţie să ajungă în şcoli până pe 1 iunie

Prim-ministrul Ludovic Orban a cerut miercuri, în şedinţa de Guvern, ca, până pe 1 iunie, măştile de protecţie sanitară să ajungă în şcoli, în condiţiile în care cursurile de pregătire pentru examenele naţionale încep pe 2 iunie.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a precizat că procedurile de achiziţie sunt în plină desfăşurare.

Premierul a arătat, totodată, că trebuie colectate datele necesare de la administraţiile locale pentru a fi lansată procedura de licitaţie pentru măştile de protecţie destinate persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate.

„Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii, aveţi grijă că aveţi obligaţia de a finaliza procedurile de licitaţie şi de a şi distribui măştile. Ministerul Educaţiei, cel târziu până în data de 1 iunie, trebuie să ajungă la şcoli, iar Ministerul Sănătăţii, în momentul în care aveţi solicitările, datele de la administraţiile locale – şi aici trebuie să mişte rapid Direcţiile de sănătate publică – trebuie să lansaţi imediat procedura de licitaţie, astfel încât să putem să distribuim măştile către cele 2.300.000 de persoane aflate în stare de vulnerabilitate”, a spus Orban.

„Suntem în plină desfăşurare a procedurii de achiziţie pentru măşti, în aşa fel încât pe data de 2, atunci când elevii revin la şcoală pentru cursurile de pregătire, să aibă măştile necesare în fiecare unitate de învăţământ”, a susţinut Monica Anisie, potrivit Agerpres.

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a precizat că în cursul zilei mai sunt aşteptate date la Ministerul Muncii, urmând să fie lansată procedura de licitaţie pentru măşti destinate persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate.

„Vedeţi că datele trebuie să fie transmise şi de administraţiile locale, pentru că ei au evidenţa persoanelor. Evident le confruntaţi cu datele de la Ministerul Muncii privind persoanele cu dizabilităţi, privind persoanele care sunt beneficiare ale pensiei sociale, indemnizaţiei sociale şi trebuie să faceţi estimarea cantităţii totale de măşti şi trebuie lansată procedura, va fi o cantitate mare. Gândiţi-vă, dacă distribuim 50 de măşti către 2.200.000 – 2.300.000 de cetăţeni români, va fi o cantitate mare şi după aia vom avea inclusiv probleme logistice de distribuţie în teritoriu, astfel încât noi trebuie să ne mişcăm cât mai repede”, a explicat Ludovic Orban.

OMS oferă răspunsuri după ce a suspendat testele cu hidroxiclorochină la pacienţii cu COVID-19

Organizaţia Mondială a Sănătăţii răspunde unei serii de întrebări, după ce recent, a decis să suspende testele cu hidroxiclorochină, medicament folosit pentru tratarea malariei, la pacienţii bolnavi de COVID-19, decizia fiind luată ca urmare a unor preocupări privind eficacitatea acestui medicament în combaterea noului coronavirus. Iată întrebările şi răspunsurile oferite de OMS:

Î: De ce a fost suspendată temporar utilizarea hidroxiclorochinei în procesul de solidaritate al OMS ?

R: Grupul Executiv al Studiului de Solidaritate a decis să implementeze o pauză temporară a utilizării hidroxiclorochinei ca măsură de precauţie, în urma publicării recentelor dovezi privind siguranța și eficacitatea hidroxiclorochinei ca tratament pentru pacienții cu COVID-19.  De exemplu, un studiu observațional publicat în revista “Lancet” la 22 mai arată că, realizat pe 100.000 de pacienți din mai multe țări randomizate pentru a primi hidroxiclorochină, a existat o rată mai mare de mortalitate și o frecvență crescută a bătăilor neregulate ale inimii.

O decizie finală privind vătămarea, beneficiul sau lipsa de beneficii a hidroxiclorochinei va fi luată după ce dovezile vor fi fost analizate de către Comitetul de monitorizare a securității datelor.

Această revizuire va include date din testul de solidaritate și alte teste în desfășurare, precum și orice probă publicată până acum. Se așteaptă ca decizia finală să fie luată la jumătatea lunii iunie.

Î: Ce se va întâmpla cu persoanele care sunt în prezent înscrise în procesul de studiu al hidroxiclorochinei?

R: Acei pacienți care au fost randomizați anterior la tratamentul cu hidroxiclorochina ar trebui să continue să o primească până când își termină tratamentul. Utilizarea hidroxiclorochinei și clorochininei sunt acceptate ca fiind în general sigure pentru utilizare la pacienții cu boli autoimune sau malarie.

Î: Care este punctul de vedere al OMS cu privire la tratamentele de profilaxie în curs, urmate în unele țări, care includ utilizarea hidroxiclorochinei?

R: OMS evaluează în prezent utilizarea hidroxiclorochinei la pacienții cu COVID-19 în cadrul studiului de solidaritate.  Administrarea hidroxiclorochinei a fost întreruptă ca o precauție în timp ce datele de siguranță sunt în curs de examinare. Fiecare țară, în special cele cu autorități de reglementare, este în măsură să-și consilieze cetățenii cu privire la utilizarea oricărui medicament. Deși hidroxiclorochina și clorochina sunt deja produse autorizate pentru tratarea altor boli, în acest stadiu, aceste medicamente nu s-au dovedit a fi eficiente în tratamentul COVID-19. De fapt, multe autorități naționale au fost avertizate cu privire la efectele secundare ale medicamentelor, iar utilizarea lor a fost limitată în multe țări la studii clinice sub supraveghere strictă în mediul spitalicesc.

OMS a avertizat medicii să nu recomande sau să administreze tratamente neprobate pacienților cu COVID-19. Consensul experților mondiali este că potențialul există, dar că sunt necesare în mod urgent mai multe studii pentru a determina dacă medicamentele antivirale existente pot fi eficiente pentru a trata COVID-19. Dacă aceste tratamente se dovedesc a fi eficiente, acestea ar putea reduce povara COVID-19.

Î: Ce este procesul de solidaritate?
R: Studiul de solidaritate este un studiu clinic internațional care ajută la găsirea unui tratament eficient pentru COVID-19, lansat de OMS și parteneri. Se speră că unul sau mai multe dintre tratamentele aflate în studiu vor avea ca rezultat îmbunătățirea rezultatelor clinice la pacienții cu COVID-19 și salvarea de vieți. Alte încercări sunt în curs în întreaga lume, pe lângă proba de solidaritate.

Pe baza datelor din studii de laborator și clinice, Remdesivir, Lopinavir / Ritonavir, Lopinavir / Ritonavir cu Interferon beta-1a și hidroxiclorochina au fost inițial selectate ca opțiuni de tratament. În urma unor noi dovezi privind siguranța și eficacitatea hidroxiclorochinei ca tratament pentru pacienții cu COVID-19 spitalizați, înregistrarea pentru acest medicament a fost suspendată temporar la 24 mai 2020.

Ministrul adjunct al Sănătăţii din Italia, victima unor ameninţări şi tentative de corupţie

Ministrul adjunct al Sănătăţii din Italia, Pierpaolo Sileri, a fost victima unor ameninţări şi tentative de corupţie în jurul alocării de fonduri publice pentru lupta împotriva noului coronavirus şi a fost plasat sub protecţia poliţiei, au anunţat marţi media italiene, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Am auzit pe cineva spunând că cu cât vârful este mai înalt, cu atât bate mai puternic vântul”, a spus viceministrul, membru al Mişcării 5 Stele (M5S, antisistem) care guvernează cu Partidul Democrat (stânga).

”Cred că este datoria noastră să dăm totul dacă riscurile cresc”, a adăugat Pierpaolo Sileri, care a vorbit la radio şi ale cărui declaraţii au fost citate de agenţii de presă italiene.

Decizia de a-l plasa sub protecţia poliţiei a fost luată în urmă cu câteva zile şi parchetul din Roma a deschis o anchetă pentru ”ameninţări grave” împotriva lui, menţionează sursele citate.

Italia este îngrijorată de riscurile de corupţie şi delapidare în jurul fondurilor alocate luptei împotriva epidemiei de COVID -19, care a ucis aproape 33.000 de oameni în trei luni.

OMS încurajează mamele să alăpteze chiar dacă sunt confirmate sau suspecte de COVID-19

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) și UNICEF încurajează femeile să continue să alăpteze în timpul pandemiei COVID-19, chiar dacă sunt confirmate sau suspecte COVID-19.

Potrivit OMS, cercetătorii continuă să testeze laptele matern de la mame cu COVID-19 confirmate sau suspecte, dar probele actuale indică faptul că este puțin probabil ca noul coronavirus să fie transmis prin alăptare sau prin administrarea de lapte care provine de o mamă care este confirmată sau suspectă de COVID-19.

Sfaturile vin în contextul prezentării Raportului „Comercializarea înlocuitorilor de lapte matern: implementarea națională a Codului internațional – Raport de stare 2020”.

Beneficiile depăşesc riscurile

“Numeroasele beneficii ale alăptării depășesc substanțial riscurile potențiale ale bolii asociate cu virusul. Nu este mai sigur să oferiți lapte cu formulă pentru sugari”, susţin reprezentanţii OMS.

Noul raport al OMS, UNICEF și Rețeaua Internațională de Acțiune pentru Alimentația Bebelușilor (IBFAN) arată că, în ciuda eforturilor de a opri promovarea nocivă a înlocuitorilor de lapte matern, țările continuă să protejeze părinții de informații înșelătoare.

Pandemia COVID-19 evidențiază necesitatea unei legislații mai puternice pentru a proteja familiile de afirmații false despre siguranța înlocuitorilor de lapte matern sau practicile agresive de marketing. Laptele matern salvează viața copiilor, deoarece oferă anticorpi care le dă bebelușilor un impuls sănătos și îi protejează împotriva multor boli din copilărie, se arată într-un comunicat al OMS.

Potrivit raportului OMS, dintre cele 194 de țări analizate, 136 au pus la punct o formă de măsură legislativă legată de Codul internațional de comercializare a înlocuitorilor de lapte matern și rezoluțiile ulterioare adoptate de Adunarea Mondială a Sănătății. Aderarea la Cod este în creștere, deoarece 44 de țări și-au consolidat reglementările privind comercializarea, în ultimii doi ani.

Doar 79 de țări interzic promovarea înlocuitorilor de lapte matern în unităţile sanitare

Doar 79 de țări interzic promovarea înlocuitorilor de lapte matern în unitățile sanitare și doar 51 au dispoziții care interzic distribuirea livrărilor gratuite sau cu costuri reduse în cadrul sistemului de sănătate, potrivit OMS.

Cu toate acestea, restricțiile legale din majoritatea ţărilor nu acoperă pe deplin comercializarea care se realizează în unitățile sanitare.

OMS arată că doar 19 țări au interzis sponsorizarea reuniunilor ştiinţifice profesionale şi de sănătate de către producătorii de înlocuitori de lapte matern, care includ formule comercializate pentru a fi folosite pentru sugari și copii până la 36 de luni.

„Comercializarea agresivă a înlocuitorilor de lapte matern, în special prin intermediul profesioniștilor din domeniul sănătății, în care părinții au încredere în sfaturile de nutriție și sănătate, este o barieră majoră pentru îmbunătățirea sănătății nou-născuților și a copilului în întreaga lume”, a spus Dr. Francesco Branca, director al Departamentului OMS pentru nutriție și siguranță alimentară.

Specialistul a adăugat că „sistemele de îngrijire medicală trebuie să acționeze pentru a spori încrederea părinților în alăptare fără influența industriei, astfel încât copiii să nu rateze beneficiile”.

Recomandarea OMS şi UNICEF: Bebeluşii, hrăniţi exclusiv cu lapte matern în primele 6 luni

În acest context, OMS și UNICEF recomandă ca bebelușii să fie hrăniți doar cu lapte matern în primele şase luni, după care să se continue alăptarea, până la vârsta de doi ani, precum și să mănânce alte alimente nutritive și sigure.

Potrivit OMS, bebelușii care sunt alăptați exclusiv au şanse 14 ori mai mici să moară faţă de bebelușii care nu sunt alăptați. Cu toate acestea, în prezent, doar 41% dintre sugarii cu vârsta între 0 și 6 luni sunt alăptați exclusiv.

Comercializarea necorespunzătoare a înlocuitorilor laptelui matern continuă să submineze eforturile de îmbunătățire a ratelor de alăptare, iar criza COVID-19 intensifică amenințarea, atenţionează OMS.

De asemenea, serviciile de îngrijire medicală care vizează sprijinirea mamelor la alăptare, inclusiv consilierea și sprijinul calificat pentru alăptare sunt încordate ca urmare a crizei COVID-19.

Industria formulelor  valorifică criza și diminuează încrederea în alăptare

Măsurile de prevenire a infecțiilor, cum ar fi distanțarea fizică, îngreunează continuarea serviciilor de consiliere comunitară și de asistență a mamei, lăsând o deschidere pentru ca industria înlocuitoare a laptelui matern să valorifice criza și să diminueze încrederea în alăptare.

„Pe măsură ce pandemia COVID-19 avansează, sistemele de sănătate sunt supraestimate. În acest moment, alăptarea poate proteja viața a milioane de copii, dar mamele nu o pot face fără sprijinul specialiştilor din sănătate ”, a declarat dr. Victor Aguayo, șeful nutriției UNICEF.

„Trebuie, mai mult decât oricând, să intensificăm eforturile pentru ca fiecare mamă și familie să primească îndrumările și sprijinul de care au nevoie de la un specialist de îngrijire medicală pregătit, pentru a-și alăpta copiii, chiar de la naștere”, a adăugat dr. Victor Aguayo.

Codul internaţional interzice toate formele de promovare a înlocuitorilor de lapte matern, inclusiv publicitatea, cadourile lucrătorilor din sănătate și distribuirea eșantioanelor gratuite.

Totodată, etichetele nu conţin informaţii nutriționale și de sănătate sau includ imagini care idealizează formula pentru sugar. În schimb, etichetele trebuie să poarte mesaje despre superioritatea alăptării față de formulă și riscurile de a nu alăpta.

Consolidarea legislaţiei 

OMS și UNICEF solicită guvernelor să consolideze urgent legislația privind Codul în timpul pandemiei COVID-19.

De asemenea, guvernele și organizațiile societății civile nu ar trebui să caute și să nu accepte donații de înlocuitori de lapte matern în situații de urgență.

„Teama de transmitere COVID-19 eclipsează importanța alăptării – și în prea multe țări mamele și bebelușii sunt separați la naștere – ceea ce face ca alăptarea și contactul piele pe piele, să fie dificile, dacă nu imposibil. Şi toate acestea au loc fără nicio probă. Între timp, industria alimentară pentru bebeluși exploatează temerile legate de infecție, promovează și distribuie formulele gratuite și sfaturi înșelătoare – susțin că donațiile sunt umanitare și că sunt parteneri de încredere ”, a spus Patti Rundall, de la Consiliul Global IBFAN.

Alăptarea și COVID-19

Potrivit OMS, până în prezent, virusul COVID-19 activ nu a fost detectat în laptele matern al niciunei mame cu COVID-19 confirmată sau suspectă.

Prin urmare, este puțin probabil ca COVID-19 să fie transmis prin alăptare sau prin administrarea de lapte matern de la o mamă care este confirmată sau suspectată de COVID-19.

Astfel, femeile cu COVID-19 pot alăpta dacă doresc acest lucru.

Potrivit OMS, ele ar trebui să urmeze câteva măsuri:

  • Să se spele frecvent pe mâini cu apă și săpun sau să folosească soluţii pe bază de alcool, mai ales înainte de a atinge copilul.
  • Să poarte o mască medicală în timpul contactului cu copilul, inclusiv în timpul hrănirii.
  • Să cureţe și să dezinfecteze suprafețele după atingerea acestora.

Medicul Wiener explică de ce asistenta din Botoşani decedată de COVID-19, a ieşit negativ la teste

Adrian Wiener, medic coordonator al Spitalului Grădişte din Arad, a dat o explicaţie referitor la decesul asistentei medicale din Botoşani, declarată iniţial moartă de COVID-19.

Medicul Adrian Wiener a explicat că testele recoltate de pe mucoase în cazul în care nu identifică virusul, confirmă doar că pacientul nu mai este contagios.

“Uneori acest fapt biologic se suprapune cu vindecarea, alteori nu; alteori boala COVID-19, prin efectele, uneori ireversibile asupra unor organe și sisteme evoluează, lasă sechele sau conduce la deces. În ciuda ’negativării’ ”, a explicat medicul.

Potrivit acestuia, negativarea implică absența contagiozității, dar procesul de vindecare presupune revenirea la parametrii anteriori a funcțiilor organelor și sistemelor afectate, sau, în cazul sechelelor nici măcar la parametri anteriori ci la parametri stabili și compatibili cu externarea din spital și funcționarea autonomă.

Astfel, asistenta Lenuța Buta a murit de COVID-19, potrivit medicului Adrian Wiener, “dar birocrația mioapă îi răpește dreptul la pensie de urmaș copilului ei”.

Asistenta Lenuța Buta, în vârstă de 45 de ani, a fost confirmată ca infectată cu SARS-CoV-2 pe 23 aprilie, prin test PCR care a identificat virusul pe mucoase, potrivit lui Wiener.

“Asistenta a fost inițial internată la secția de boli infecțioase din Botoșani dar, după o vreme, starea clinică s-a agravat și a fost transferată la secția de Terapie Intensivă a spitalului de Boli Infecțioase din Iași. A avut două teste negative pe 19.05 și pe 20.05 dar starea ei era în continuare gravă. Pe 23.05 a decedat. Date fiind cele două teste negative anterioare decesului pacienta a fost declarată vindecată de COVID-19 iar decesul atribuit probabil altei cauze”, după cum a explicat acelaşi medic.