Izolare mai strictă într-o parte a Ucrainei , după răspândirea accelerată a COVID-19

Andreea
-
0
Izolare mai strictă într-o parte a Ucrainei , după răspândirea accelerată a COVID-19

O izolare mai strictă va trebui impusă într-o parte a Ucrainei, întrucât răspândirea COVID-19 s-a accelerat după ridicarea a numeroase restricţii pe 11 mai, a anunţat vineri guvernul de la Kiev, potrivit AFP.

Ucraina a înregistrat în ultimele 24 de ore 921 de noi cazuri de COVID-19, un număr record, după ce şi cifrele din cele două zile anterioare au fost la rândul lor recorduri de noi infectări. Prin urmare, ”în anumite regiuni vor trebui impuse restricţii mai stricte”, a declarat ministrul ucrainean al sănătăţii, Maksym Stepanov, dar fără să precizeze unde, când şi care vor fi măsurile.

Potrivit autorităţilor ucrainene, 15 din cele 24 de regiuni ale ţării au înregistrat creşteri substanţiale de contagieri, cele mai afectate fiind regiunile vestice Lvov şi Rivne, numărul pacienţilor spitalizaţi fiind de asemenea în creştere.

Guvernul a explicat această tendinţă în creştere a infectărilor prin nerespectarea de către ucraineni a măsurilor de distanţare socială, în timp ce parcurile, restaurantele şi saloanele de înfrumuseţare au fost redeschise luna trecută şi transportul public şi între localităţi a revenit la normal în iunie.

Ţară cu circa 40 de milioane de locuitori, Ucraina a înregistrat până în prezent 34.984 de cazuri de COVID-19, dintre care 985 de decese.

În luna mai guvernul de la Kiev a extins până pe 22 iunie ”carantina adaptivă”, procedură prin care poate menţine sau institui restricţii antiepidemice, aceasta fiind miercuri prelungită din nou până la 31 iulie.

România ajunge la 20.161 de cazuri de rujeolă

Andreea
-
0
România ajunge la 20.161 de cazuri de rujeolă

Încă 11 noi cazuri de rujeolă au fost raportate în această săptămână în România, numărul total al îmbolnăvirilor ajungând la 20.161, informează, vineri, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Potrivit INSP, numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România raportate până la data de 19 iunie este 20.161, din care 64 de decese.

În perioada 15 – 19 iunie au fost raportate încă 11 cazuri nou confirmate în 3 judeţe: Cluj – 6; Satu Mare – 4 şi Bihor – 1.

Cazurile de rujeolă raportate săptămânal au avut debutul în urmă cu 2 – 4 săptămâni; confirmarea şi clasificarea unui caz durează în medie 3 săptămâni, precizează INSP.

5.198 de cazuri au fost deservite, din martie și până astăzi, prin platforma de consultații medicale a ASSMB

Carmen Munteanu
-
0
5.198 de cazuri au fost deservite, din martie și până astăzi, prin platforma de consultații medicale a ASSMB

5.198 de cazuri au fost deservite, din 25 martie și până astăzi, prin platforma de consultații medicale a Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), pacient.assmb.ro, iar alte 551 sunt încă în analiză, a anunțat ASSMB pe pagina sa de Facebook.

Platforma a fost creată ca un serviciu online gratuit de evaluare medicală la distanță, care să vină în sprijinul persoanelor cu o sănătate mai fragilă, mai ales în perioada pandemiei. Astfel, 500 de medici din peste 30 de specializări, angajați ai spitalelor aflate în subordinea ASSMB, au oferit consultații pacienților care au apelat la acest tip de serviciu.

”Ultimele statistici ale platformei pacient.assmb.ro arată o creștere remarcabilă, în special la Spitalul Clinic Colentina (unde au fost înregistrate 2459 cazuri), Spitalul Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu (914 cazuri) și Spitalul Clinic Colțea (785 cazuri). Acesta poate fi un nou început în digitalizarea totală a spitalelor aflate în administrarea ASSMB. Cele mai căutate specializări sunt Dermatologie Venerologie – 640 de consultații, Cardiologie – 466, Psihiatrie – 365, Pediatrie – 352 și Gastroenterologie – 350”, se arată în postarea ASSMB.

VIDEO Dr. Silviu Ionel Dumitrescu, despre COVID-19 și pacieții cu boli cardiace

Andreea
-
0
VIDEO Dr. Silviu Ionel Dumitrescu, despre COVID-19 și pacieții cu boli cardiace

 

 

Lt. col. medic dr. Silviu Ionel Dumitrescu, șef de lucrări, medic primar cardiolog și doctor în științe medicale, șeful Secției Cardiologie 1, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, a oferit o serie de răspunsuri legate de infectarea cu noul coronavirus și riscurile pentru pacieții cu boli cardiace. De asemenea, Lt. col. medic dr. Silviu Ionel Dumitrescu vine cu o serie de sfaturi pentru a limita riscul de infecție.

Sufăr de o afecțiune cardiacă. Sunt mai predispus să mă infectez cu COVID-19 față de persoanele care nu au o boală cardiacă?

Nu, orice persoană se poate infecta. Totuși, cei cu patologie cardiacă subiacentă pot avea o probabilitate mai mare de a fi simptomatici sau pot avea forme mai severe ale infecției față de persoanele fără afectare cardiacă.Până acum, majoritatea persoanelor infectate cu COVID-19 au dezvoltat o formă ușoară de boală virală, care include durere în gât, tuse, dureri musculare, febră, în timp ce unii (până la 5%) au dezvoltat infecții de căi respiratorii inferioare/pneumonie. Încă nu există certitudinea că pacienții cu boli cardiace sunt mai predispuși să dezvolte infecții de căi respiratorii cu COVID-19, dar acest lucru este probabil, din moment ce aceștia dezvoltă infecții de căi respiratorii cu alte virusuri cum ar fi virusul gripal.

• Riscul de a dezvolta simptome severe ale infecției COVID-19 este similar pentru toți pacienții cu boli cardiace sau există diferențe?
Baza contractării infecției este aceeași pentru toți indivizii. Virusul este transmis prin particule fine în aer de la o persoană infectată care tușește, strănută sau vorbește; sau prin atingerea suprafețelor contaminate (virusul poate să supraviețuiască mai multe ore sau chiar zile pe suprafețe cum ar fi mesele sau clanța de la ușă).

După ce pătrunde în corp, virusul produce daune plămânilor în mod direct și inițiază un răspuns inflamator care produce stres asupra sistemului cardiovascular în două moduri. În primul rând, prin infectarea plămânilor nivelul de oxigen din sânge scade; în al doilea rând, efectele inflamatorii ale virusului duc la scăderea tensiunii arteriale. În astfel de cazuri, inima trebuie să bată mai rapid și mai puternic pentru a furniza oxigen către organele majore.

În mod particular, sunt la risc:
➢ Indivizii imunodeprimați, cum ar fi pacienții transplantați, pacienții neoplazici care primesc chimioterapie sau radioterapie extensivă, pacienții cu leucemie sau limfom concomitent cu boală cardiacă; aceștia au, teoretic, cel mai mare risc de a contracta virusul și de a muri în urma efectelor acestuia.
➢ Alte grupuri la risc crescut sunt indivizii vârstnici și fragili și femeile însărcinate cu boli cardiovasculare concomitente.
➢ Indivizii cu boli cardiace, cum ar fi insuficiența cardiacă, cardiomiopatia dilatativă, forme avansate ale cardiomiopatiei aritmogene de ventricul drept și pacienții cu boli cardiace congenitale cianogene sunt în grupul pacienților cu cel mai înalt risc.
➢ Pacienții cu forme obstructive ale cardiomiopatiei hipertrofice pot fi, de asemenea, plasați în aceeași categorie de risc înalt.
Nu există o evidență că virusul infectează dispozitive implantabile cum ar fi pacemakere și defibrilatoare cardiace, sau că produce endocardită infecțioasă la cei cu boli cardiace valvulare.

Am citit că coronavirusul poate cauza probleme cardiace cum ar fi infarct miocardic sau aritmii cardiace. Este adevărat?
➢ Având în vedere efectele inflamatorii ale virusului, teoretic, există riscul ca infecția virală să poată produce ruptura plăcii de aterom (depozite de grăsime) în arterele coronare, ducând la un sindrom coronarian acut (infarct miocardic). Indivizii care prezintă un disconfort toracic important în timpul simptomelor coronavirusului ar trebui să apeleze imediat la o echipă medicală.
➢ Bolile care se asociază cu inflamație sistemică severă pot agrava aritmiile și chiar pot precipita apariția fibrilației atriale la anumiți indivizi.
➢ Inflamația acută cauzată de infecția virală poate să înrăutățească funcția cardiacă și renală.
Cu toate acestea, nu puteți face nimic special pentru a preveni aceste probleme. Ar trebui să urmați în mod strict recomandările pentru prevenția infectării (cum ar fi distanțarea socială sau, chiar mai bine, autoizolarea, spălarea frecventă a mâinilor, etc).

Pacienții cu boli cardiace care asociază diabet zaharat și/sau hipertensiune arterială au un risc mai mare?

Informațiile din China, țara în care a apărut boala, indică faptul că o proporție semnificativă a celor care au decedat sau au dezvoltat o formă severă a bolii aveau comorbidități (alte boli concomitente), cum ar fi diabet zaharat și hipertensiune arterială. Motivul exact al acestei situații rămâne neclar. Este posibil să fie secundar faptului că hipertensiunea arterială și diabetul zaharat au o prevalență crescută în populația generală, dar în special în grupul de vârstă (peste 70 de ani), în care și mortalitatea infecției COVID–19 este cea mai mare.

A fost publicat un articol care a asociat această observație cu utilizarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și a blocanților receptorilor de angiotensină II (A2RB/ARB), clase de medicamente utilizate în mod obișnuit în tratamentul hipertensiunii arteriale.

Este important de subliniat că aceasta este o teorie ce rămâne a fi susținută prin dovezi. Organizații de sănătate importante, ca Societatea Europeană de Cardiologie, Societatea Britanică de Cardiologie și Asociația Americană a Inimii, recomandă continuarea acestor tratamente (din moment ce efectele benefice sunt bine cunoscute), în timp ce se monitorizează progresia patologiei pacienților cu hipertensiune arterială și diabet zaharat.

Indivizii cu boli cardiace au risc mai mare de a muri în cazul infecției cu COVID-19 față de cei care nu au boli cardiace?

Până acum, vârsta înaintată și prezența comorbidităților – inclusiv a bolilor cardiace – au fost factori de risc pentru decesul pacienților. Cu toate acestea, este important să evidențiem faptul că cei mai mulți pacienți, chiar și cei cu boli cardiace concomitente, au avut forme ușoare ale infecției și s-au recuperat complet.

Informațiile din presă afirmă că vârstnicii și indivizii cu boli preexistente sunt cel mai grav afectați de COVID-19. „Indivizii cu boli preexistente” sunt persoane în vârstă sau informațiile se referă la oameni de orice vârstă?

Cei mai mulți din oamenii care decedează în urma infecției cu COVID-19, conform rapoartelor din China și din alte țări, au vârsta peste 70 de ani și asociază boli cardiace sau pulmonare avansate. Însă, majoritatea celor cu vârstă înaintată și a celor cu boli preexistente au dezvoltat o formă ușoară a infecției și s-au recuperat complet.

Știu că nu trebuie să merg la spital dacă am doar suspiciunea că sunt infectat, dar când ar trebui să cer asistență medicală dacă sufăr de o boală cardiacă pre-existentă?

Dacă dumneavoastră credeți că aveți infecție COVID-19, evaluați dacă puteți să gestionați simptomele infecției acasă. Febra poate fi controlată cu Paracetamol. Important: dacă considerați că nu puteți gestiona simptomele acasă, în special dacă simțiți lipsă de aer, cereți asistență medicală.

Există informații, apărute în special în presă, care sugerează că medicamente ca Ibuprofen (din clasa anti-inflamatoare non-steroidiene sau AINS), folosite pentru a trata febra și durerea, pot să înrăutățească infecția COVID-19. Bazat pe informațiile actuale, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), nu fac recomandări împotriva consumului de Ibuprofen deoarece, în acest moment, nu există date științifice care să arate o legătură între consumul de Ibuprofen și agravarea infecției COVID19.4 Dacă aveți nelămuriri, întrebați medicul curant ce tratament este sigur în cazul
dumneavoastră pentru a trata febra și/sau durerea.

Important: În orice caz, este foarte important să nu neglijați simptomele bolii cardiace, dacă acestea apar în timpul pandemiei COVID-19. Dacă durerea în piept se agravează în timpul efortului sau apare durere în piept în repaus, dacă simțiți greutate în a respira, palpitații, leșin, trebuie să sunați serviciile de Urgență, care vor efectua o evaluare bazată pe simptomele dumneavoastră și o examinare generală, înainte de a lua
decizia de a vă transfera la spital.

Dacă am o boală cardiacă, există măsuri suplimentare de protecție pe care ar trebui să le adopt pentru a limita riscul de a mă îmbolnăvi?
Urmați indicațiile oferite de autoritățile din domeniul de sănătate din țara dumneavoastră – acestea vor fi puțin diferite în fiecare țară în funcție de numărul existent de cazuri de îmbolnăviri.

Există lucruri pe care toată lumea ar trebui să le facă pentru a limita riscul de infecție. Dacă aveți o patologie cardiacă, următoarele indicații sunt importante:
➢ evitați persoanele bolnave.
➢ păstrați o distanță de 2 metri față de celelalte persoane, de fiecare dată când acest lucru este posibil.
➢ spălați-vă mâinile complet cu apă caldă și săpun pentru cel puțin 20 de secunde.
➢ acoperiți-vă gura cu un șervețel când tușiți sau tușiți în plica cotului.
➢ acoperiți-vă nasul și gura cu un șervețel când strănutați sau folosiți plica cotului.
➢ evitați să vă atingeți ochii, nasul sau gura.
➢ curățați frecvent suprafețele atinse, precum mânerul, clanța ușii, volanul,
întrerupătoarele de lumină, cu un dezinfectant pentru a îndepărta virusul.

Cel mai mare centru de carantină din judeţul Bihor se închide din 21 iunie

Andreea
-
0
Cel mai mare centru de carantină din judeţul Bihor se închide din 21 iunie

Cel mai mare centru de carantină din judeţul Bihor, organizat în cadrul hotelului Ceres din Băile 1 Mai, se va închide începând cu data de 21 iunie, a anunţat, vineri, Cancelaria prefectului.

„În prezent, în centrul din hotelul Ceres se află nouă persoane, din care şapte sunt carantinate la cerere, iar două pentru încălcarea izolării la domiciliu, conform măsurilor în vigoare. Persoanele care nu au finalizat perioada celor 14 zile de carantină la momentul închiderii centrului din Ceres vor fi transferate în centrul din Pădurea Neagră, care are o capacitate de 48 de locuri. Starea de sănătate a persoanelor carantinate va fi monitorizată în continuare, conform prevederilor legale”, se arată într-un comunicat al Instituţiei Prefectului Bihor.

În vederea reintegrării hotelului Ceres, cu o capacitate de 460 de locuri, în circuitul turistic, Direcţia de Sănătate Publică Bihor va aplica măsurile specifice de igienizare şi dezinfecţie pentru prevenirea răspândirii COVID-19.

„Închidem astfel încă un capitol din lupta pe care am dus-o împotriva COVID-19. Rămânem vigilenţi şi pregătiţi să reactivăm centrele de carantină din Bihor, dar sperăm că nu vom fi nevoiţi să o facem. Bihorenii trebuie să respecte, ca şi până acum, măsurile sanitare în vigoare, în special portul măştii, igiena mâinilor şi distanţa de 1,5 metri între persoane” a declarat prefectul Dumitru Ţiplea, în comunicat.

Coronavirus în România: Alte 320 de cazuri de îmbolnăvire, de la ultima raportare

Andreea
-
0
Coronavirus în România: Alte 320 de cazuri de îmbolnăvire, de la ultima raportare

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că până vineri, pe teritoriul României, au fost confirmate 23.400 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. De la ultima informare, au fost înregistrate alte 320 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 184 de pacienți.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 16.555 au fost declarate vindecate și externate.

Până astăzi, 1.484 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 18.06.2020 (10:00) – 19.06.2020 (10:00) au fost înregistrate 11 decese (6 bărbați și 5 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Botoșani, Brăila, Brașov, Dâmbovița Dolj, Iași, București, Sălaj, Sibiu și Vrancea.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 1 deces la categoria de vârstă 60-69 ani, 4 decese la categoria de vârstă 70-79 ani, și 3 decese la persoane de peste 80 de ani. Zece dintre decese sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități. Pentru 1 deces nu au fost raportate comorbidități.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 1.392 de persoane. Alte 82.236 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 608.771 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 494 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.606 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 108 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 98.700 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 3 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Totodată, în data de 18 iunie a.c., 75 de persoane care nu au respectat măsura izolării la domiciliu sau a carantinei au fost introduse în carantină instituționalizată pentru 14 zile sau a fost dispusă măsura carantinării instituționalizate pentru o nouă perioadă de 14 zile.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 3.531 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus), respectiv1.885 în Italia, 561 în Spania, 107 în Franța, 817 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 6 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 115 cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 7 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 29 au fost declarați vindecați, respectiv 9 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Sesizare de neconstituţionalitate, pentru Legea pentru construirea Spitalului Militar Regional „Carol I”

Andreea
-
0
Sesizare de neconstituţionalitate, pentru Legea pentru construirea Spitalului Militar Regional „Carol I”

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional „Carol I”.

„Considerăm că această lege contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) teza a doua, conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, precum şi celor ale art. 111 alin. (1) teza a doua privind informarea Parlamentului şi ale art. 138 alin. (5), referitoare la obligativitatea stabilirii surselor de finanţare pentru cheltuielile bugetare”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu.

Şeful statului arată că pe 2 iunie, Parlamentul i-a transmis, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional „Carol I”.

El precizează că obiectul de reglementare al legii îl constituie aprobarea executării obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional „Carol I”, acest spital urmând să fie construit pe raza municipiului Constanţa. Totodată, actul normativ stipulează că înfiinţarea Spitalului Militar Regional „Carol I” se face cu avizul Ministerului Sănătăţii.

„Considerăm că legea criticată are caracter individual, fiind concepută să impună dispoziţii pentru un singur caz, determinat concret, intuitu personae”, se arată în sesizare.

Preşedintele Iohannis consideră că Parlamentul a nesocotit dispoziţiile din Constituţie referitoare la separaţia puterilor în stat, reglementând într-un domeniu ce ţine de competenţa de reglementare a autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, viciu de natură să antreneze neconstituţionalitatea legii în ansamblul său.

„O lege trebuie să fie elaborată în conformitate cu Constituţia, să reprezinte actul juridic al Parlamentului, să exprime şi să reglementeze relaţii sociale generale. Or, în cazul de faţă, legea dedusă controlului de constituţionalitate creează cadrul normativ pentru realizarea unei operaţiuni juridice cu caracter individual, aplicabil doar unui singur caz expres determinat, acela al aprobării obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional ‘Carol I’. (…) Apreciem că legea supusă controlului de constituţionalitate contravine, pe de o parte, art. 1 alin. (4) din Constituţie referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 61 alin. (1) ce consacră rolul Parlamentului, iar, pe de altă parte, încalcă prevederile art. 16 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia ‘nimeni nu e mai presus de lege’, precum şi prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră obligativitatea erga omnes a deciziilor Curţii Constituţionale”, se mai arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Şeful statului indică şi faptul că această lege prevede finanţarea obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional ‘Carol I’ de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale, prin alocări suplimentare faţă de bugetul destinat acestui minister prin legea bugetului de stat şi constată că nu a fost transmisă Guvernului solicitarea de a elabora fişa financiară, care este obligatorie. El menţionează şi că nici expunerea de motive a legii criticate nu detaliază impactul bugetar al soluţiilor legislative preconizate şi nici nu indică sursa de finanţare.

„Prin urmare, întrucât cheltuielile stabilite prin textele legii criticate afectează bugetul de stat, învederăm faptul că adoptarea unor asemenea prevederi nu se putea realiza decât după cererea prealabilă a informării Parlamentului, formulată de acesta şi înaintată Guvernului. De aceea, solicităm Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea în ansamblu a legii deduse controlului, prin raportare la dispoziţiile art. 111 alin. (1) teza a doua şi ale art. 138 alin. (5) din Constituţie”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

INSP a actualizat definițiile de caz pentru coronavirus

Andreea
-
0
INSP a actualizat definițiile de caz pentru coronavirus

Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat vineri definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus.

Potrivit INSP, caz suspect este orice persoană cu infecţie respiratorie acută (debut brusc cu cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei)) sau orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie. Tot caz suspect este şi orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) – febră sau istoric de febră şi tuse, dar şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) şi care necesită spitalizare peste noapte.

Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani, care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2.

Recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19

* Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar şi auxiliar, conform definiţiei de caz;

* Contacţii direcţi asimptomatici ai unui caz confirmat – la 6-7 zile de la ultimul contact cu cazul confirmat;

* Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;

* Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore înainte de internarea în spital;

* Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie şi/sau radioterapie:
– pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore înainte de fiecare cură, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare;
– pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de radioterapie – înainte de prima şedinţă şi apoi la 14 zile, până la terminarea curei;

* Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenţiei/manoperei;

În cazul pacienţilor copii care se internează cu însoţitor, se testează şi însoţitorul.

* Pacienţi hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe lună;
– pacienţi hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceştia vor fi dializaţi în sesiuni separate de restul pacienţilor;

* Pacienţi hemodializaţi simptomatici;

* Persoane instituţionalizate asimptomatice – de 2 ori pe lună;

* Personalul de îngrijire din centre rezidenţiale – de 2 ori pe lună;

* Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;

* Personal medico-sanitar şi auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant.

Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări.

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de:

* numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializa), centru rezidenţial de şedere prelungită (ziua 1);

* argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini).

Pot exista următoarele situaţii:

* Caz COVID-19 comunitar

– simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;
– debut în zilele 3-7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenenţa la un focar de cazuri comunitare);

* Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)

– debut după 48 ore de la internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;
– cazurile la personalul medico-sanitar şi auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare;

Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi:

– IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare;

– cu origine incertă, în cazul debutului la 3-14 zile după externare, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM

Atribuirea unei categorii de transmitere sau alteia ar trebui făcută după o evaluare atentă a fiecărui caz în parte.

* Caz confirmat este o persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.

* Contactul apropiat este definit ca:

– Persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

– Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

– Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);

– Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute;

– Persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;

– Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

* Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauza a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a bolii.

COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces, arată INSP.

”Cazurile confirmate COVID soldate cu deces la care testele RT-PCR în dinamică din spută/aspirat bronşic sunt negative (2 teste) pot fi considerate deces datorat infecţiei cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidenţiază semne şi simptome înalt sugestive şi decesul este corelat cu evoluţia clinică determinată de COVID. În situaţia în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din ţesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia”, precizează INSP.

LIVE Voci pentru Sănătate | Interviu cu dr. Gina Ciolan, director medical Institutul ”Marius Nasta”

Ileana Toma
-
0
LIVE Voci pentru Sănătate | Interviu cu dr. Gina Ciolan, director medical Institutul ”Marius Nasta”
[front_live]248451222800477857352390-2020-06-19_12:37[end_live]

Dr. Gina Ciolan, director medical Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, vorbește despre fluxul unui pacient cu simptomatologie COVID-19 în unitate.

150 de paturi disponibile pentru cazuri de COVID-19 la Victor Babeș, dintre care 40 sunt blocate

Ileana Toma
-
0
150 de paturi disponibile pentru cazuri de COVID-19 la Victor Babeș, dintre care 40 sunt blocate

Un număr de 150 de paturi sunt disponibile pentru cazuri de COVID-19 la Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” din București. Dintre acestea, însă, un număr de 40 sunt blocate, pentru că în saloanele în care se află sunt internați în prezent suspecți de COVID-19.

Declarația îi aparține managerului Spitalului Victor Babeș, dr. Emilian Imbri. ”În prezent avem 303 pacienți cu COVID-19 internați în spital. Sunt câteva cazuri mai severe, cu niște complicații, care nu trebuie să scape neobservate și neintervenit la ele. Avem și câteva cazuri în Terapie Intensivă care, din cauza vârstei și a ceea ce mai au adăugat ca afecțiuni, sunt la limită. În terapie sunt 7 persoane, majoritatea intubate”, a declarat dr. Imbri pentru www.RoHealthReview.ro și www.Sanatatea.TV

”Paturi mai avem. Din totalul de 450 mai avem încă 150 de paturi disponibile pentru că noi mai facem și externări. Îi externăm pe cei care îndeplinesc condițiile, au două teste negative. (…) Dar mai este un amănunt. Noi avem 150 de paturi libere, dar dacă vin trei sau patru persoane suspecte, pe acestea nu le poți interna în salon cu alte persoane pentru că sunt suspecți, pot avea sau nu virusul. În acest moment avem 8 suspecți internați în spital, fiecare este în câte un salon, saloanele fiind cu câte cinci paturi. Astfel, fiecare ocupă practic cinci paturi. Pacienții nu pot fi amestecați. Dacă le faci testul și unul este pozitiv și celălalt negativ și ei sunt în același salon, atunci riscul ca negativul să devină abia de acum o problemă este mare. Ca atare, iată că 8 pacienți suspecți, care așteaptă testul astăzi și după 24 de ore al doilea test, ocupă 40 de paturi. Prin urmare, 40 de paturi nu pot fi folosite. În spital nu sunt rezerve cu un singur pat. Practic din cele 150 de paturi libere, 40 sunt blocate cu cei 8 suspecți”, a adăugat managerul.

În ceea ce privește posibilitatea de a se atinge capacitatea maximă de locuri, managerul spitalul a declarat: ”S-ar putea ocupa la capacitatea maximă, dar personal cred că nu vom ajunge la această fază și că vom reuși să facem față cu rulajul existent. Nu îmi este teamă, weekend-ul acesta cel puțin nu am nicio spaimă.”

1...1.7761.7771.778...3.319Pagina 1.777 din 3.319