Lt. col. medic dr. Silviu Ionel Dumitrescu, șef de lucrări, medic primar cardiolog și doctor în științe medicale, șeful Secției Cardiologie 1, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, a oferit o serie de răspunsuri legate de infectarea cu noul coronavirus și riscurile pentru pacieții cu boli cardiace. De asemenea, Lt. col. medic dr. Silviu Ionel Dumitrescu vine cu o serie de sfaturi pentru a limita riscul de infecție.

Sufăr de o afecțiune cardiacă. Sunt mai predispus să mă infectez cu COVID-19 față de persoanele care nu au o boală cardiacă?

Nu, orice persoană se poate infecta. Totuși, cei cu patologie cardiacă subiacentă pot avea o probabilitate mai mare de a fi simptomatici sau pot avea forme mai severe ale infecției față de persoanele fără afectare cardiacă.Până acum, majoritatea persoanelor infectate cu COVID-19 au dezvoltat o formă ușoară de boală virală, care include durere în gât, tuse, dureri musculare, febră, în timp ce unii (până la 5%) au dezvoltat infecții de căi respiratorii inferioare/pneumonie. Încă nu există certitudinea că pacienții cu boli cardiace sunt mai predispuși să dezvolte infecții de căi respiratorii cu COVID-19, dar acest lucru este probabil, din moment ce aceștia dezvoltă infecții de căi respiratorii cu alte virusuri cum ar fi virusul gripal.

• Riscul de a dezvolta simptome severe ale infecției COVID-19 este similar pentru toți pacienții cu boli cardiace sau există diferențe?
Baza contractării infecției este aceeași pentru toți indivizii. Virusul este transmis prin particule fine în aer de la o persoană infectată care tușește, strănută sau vorbește; sau prin atingerea suprafețelor contaminate (virusul poate să supraviețuiască mai multe ore sau chiar zile pe suprafețe cum ar fi mesele sau clanța de la ușă).

După ce pătrunde în corp, virusul produce daune plămânilor în mod direct și inițiază un răspuns inflamator care produce stres asupra sistemului cardiovascular în două moduri. În primul rând, prin infectarea plămânilor nivelul de oxigen din sânge scade; în al doilea rând, efectele inflamatorii ale virusului duc la scăderea tensiunii arteriale. În astfel de cazuri, inima trebuie să bată mai rapid și mai puternic pentru a furniza oxigen către organele majore.

În mod particular, sunt la risc:
➢ Indivizii imunodeprimați, cum ar fi pacienții transplantați, pacienții neoplazici care primesc chimioterapie sau radioterapie extensivă, pacienții cu leucemie sau limfom concomitent cu boală cardiacă; aceștia au, teoretic, cel mai mare risc de a contracta virusul și de a muri în urma efectelor acestuia.
➢ Alte grupuri la risc crescut sunt indivizii vârstnici și fragili și femeile însărcinate cu boli cardiovasculare concomitente.
➢ Indivizii cu boli cardiace, cum ar fi insuficiența cardiacă, cardiomiopatia dilatativă, forme avansate ale cardiomiopatiei aritmogene de ventricul drept și pacienții cu boli cardiace congenitale cianogene sunt în grupul pacienților cu cel mai înalt risc.
➢ Pacienții cu forme obstructive ale cardiomiopatiei hipertrofice pot fi, de asemenea, plasați în aceeași categorie de risc înalt.
Nu există o evidență că virusul infectează dispozitive implantabile cum ar fi pacemakere și defibrilatoare cardiace, sau că produce endocardită infecțioasă la cei cu boli cardiace valvulare.

Am citit că coronavirusul poate cauza probleme cardiace cum ar fi infarct miocardic sau aritmii cardiace. Este adevărat?
➢ Având în vedere efectele inflamatorii ale virusului, teoretic, există riscul ca infecția virală să poată produce ruptura plăcii de aterom (depozite de grăsime) în arterele coronare, ducând la un sindrom coronarian acut (infarct miocardic). Indivizii care prezintă un disconfort toracic important în timpul simptomelor coronavirusului ar trebui să apeleze imediat la o echipă medicală.
➢ Bolile care se asociază cu inflamație sistemică severă pot agrava aritmiile și chiar pot precipita apariția fibrilației atriale la anumiți indivizi.
➢ Inflamația acută cauzată de infecția virală poate să înrăutățească funcția cardiacă și renală.
Cu toate acestea, nu puteți face nimic special pentru a preveni aceste probleme. Ar trebui să urmați în mod strict recomandările pentru prevenția infectării (cum ar fi distanțarea socială sau, chiar mai bine, autoizolarea, spălarea frecventă a mâinilor, etc).

Pacienții cu boli cardiace care asociază diabet zaharat și/sau hipertensiune arterială au un risc mai mare?

Informațiile din China, țara în care a apărut boala, indică faptul că o proporție semnificativă a celor care au decedat sau au dezvoltat o formă severă a bolii aveau comorbidități (alte boli concomitente), cum ar fi diabet zaharat și hipertensiune arterială. Motivul exact al acestei situații rămâne neclar. Este posibil să fie secundar faptului că hipertensiunea arterială și diabetul zaharat au o prevalență crescută în populația generală, dar în special în grupul de vârstă (peste 70 de ani), în care și mortalitatea infecției COVID–19 este cea mai mare.

A fost publicat un articol care a asociat această observație cu utilizarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și a blocanților receptorilor de angiotensină II (A2RB/ARB), clase de medicamente utilizate în mod obișnuit în tratamentul hipertensiunii arteriale.

Este important de subliniat că aceasta este o teorie ce rămâne a fi susținută prin dovezi. Organizații de sănătate importante, ca Societatea Europeană de Cardiologie, Societatea Britanică de Cardiologie și Asociația Americană a Inimii, recomandă continuarea acestor tratamente (din moment ce efectele benefice sunt bine cunoscute), în timp ce se monitorizează progresia patologiei pacienților cu hipertensiune arterială și diabet zaharat.

Indivizii cu boli cardiace au risc mai mare de a muri în cazul infecției cu COVID-19 față de cei care nu au boli cardiace?

Până acum, vârsta înaintată și prezența comorbidităților – inclusiv a bolilor cardiace – au fost factori de risc pentru decesul pacienților. Cu toate acestea, este important să evidențiem faptul că cei mai mulți pacienți, chiar și cei cu boli cardiace concomitente, au avut forme ușoare ale infecției și s-au recuperat complet.

Informațiile din presă afirmă că vârstnicii și indivizii cu boli preexistente sunt cel mai grav afectați de COVID-19. „Indivizii cu boli preexistente” sunt persoane în vârstă sau informațiile se referă la oameni de orice vârstă?

Cei mai mulți din oamenii care decedează în urma infecției cu COVID-19, conform rapoartelor din China și din alte țări, au vârsta peste 70 de ani și asociază boli cardiace sau pulmonare avansate. Însă, majoritatea celor cu vârstă înaintată și a celor cu boli preexistente au dezvoltat o formă ușoară a infecției și s-au recuperat complet.

Știu că nu trebuie să merg la spital dacă am doar suspiciunea că sunt infectat, dar când ar trebui să cer asistență medicală dacă sufăr de o boală cardiacă pre-existentă?

Dacă dumneavoastră credeți că aveți infecție COVID-19, evaluați dacă puteți să gestionați simptomele infecției acasă. Febra poate fi controlată cu Paracetamol. Important: dacă considerați că nu puteți gestiona simptomele acasă, în special dacă simțiți lipsă de aer, cereți asistență medicală.

Există informații, apărute în special în presă, care sugerează că medicamente ca Ibuprofen (din clasa anti-inflamatoare non-steroidiene sau AINS), folosite pentru a trata febra și durerea, pot să înrăutățească infecția COVID-19. Bazat pe informațiile actuale, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), nu fac recomandări împotriva consumului de Ibuprofen deoarece, în acest moment, nu există date științifice care să arate o legătură între consumul de Ibuprofen și agravarea infecției COVID19.4 Dacă aveți nelămuriri, întrebați medicul curant ce tratament este sigur în cazul
dumneavoastră pentru a trata febra și/sau durerea.

Important: În orice caz, este foarte important să nu neglijați simptomele bolii cardiace, dacă acestea apar în timpul pandemiei COVID-19. Dacă durerea în piept se agravează în timpul efortului sau apare durere în piept în repaus, dacă simțiți greutate în a respira, palpitații, leșin, trebuie să sunați serviciile de Urgență, care vor efectua o evaluare bazată pe simptomele dumneavoastră și o examinare generală, înainte de a lua
decizia de a vă transfera la spital.

Dacă am o boală cardiacă, există măsuri suplimentare de protecție pe care ar trebui să le adopt pentru a limita riscul de a mă îmbolnăvi?
Urmați indicațiile oferite de autoritățile din domeniul de sănătate din țara dumneavoastră – acestea vor fi puțin diferite în fiecare țară în funcție de numărul existent de cazuri de îmbolnăviri.

Există lucruri pe care toată lumea ar trebui să le facă pentru a limita riscul de infecție. Dacă aveți o patologie cardiacă, următoarele indicații sunt importante:
➢ evitați persoanele bolnave.
➢ păstrați o distanță de 2 metri față de celelalte persoane, de fiecare dată când acest lucru este posibil.
➢ spălați-vă mâinile complet cu apă caldă și săpun pentru cel puțin 20 de secunde.
➢ acoperiți-vă gura cu un șervețel când tușiți sau tușiți în plica cotului.
➢ acoperiți-vă nasul și gura cu un șervețel când strănutați sau folosiți plica cotului.
➢ evitați să vă atingeți ochii, nasul sau gura.
➢ curățați frecvent suprafețele atinse, precum mânerul, clanța ușii, volanul,
întrerupătoarele de lumină, cu un dezinfectant pentru a îndepărta virusul.