MS: A fost finalizată achiziția măştilor de protecţie pentru familiile și persoanele defavorizate

Achiziția măştilor de protecţie pentru familiile și persoanele defavorizate a fost finalizată, anunță miercuri Ministerul Sănătății (MS).

Conform Ordonanței de Urgență aprobată de Guvernul României, achiziția măștilor de protecție a fost realizată prin procedura de negociere fără publicare prealabilă în condițiile prevăzute de legislația în vigoare și în baza necesarului realizat de către autoritățile publice locale.

În urma finalizarii achiziției, vor fi achiziționate 115 milioane de măști în valoare de 73.600.000 lei fără TVA, cu un preț unitar de 0,68 lei fără TVA/mască.

Măștile de protecție vor fi transportate direct la direcțiile de sănătate publice în termenul maxim de până la 7 zile și vor fi distribuite beneficiarilor de către autoritățile publice locale cu ajutorul asistenților medicali comunitari și ai mediatorilor sanitari.

Fiecare persoană eligibilă va primi un număr de 50 măști de protecție. Vor beneficia de acest sprijin, aproximativ 2.300.000 de persoane, după cum urmează:

a) persoanele din familiile beneficiare ale ajutorului social acordat în baza Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;
b) persoanele din familiile beneficiare de alocație pentru susținerea familiei acordată în baza Legii nr.277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
c) pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi sunt de până la 704 lei, inclusiv, reprezentând nivelul indemnizației sociale pentru pensionari prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, cu modificările și completările ulterioare;
d) persoanele încadrate în grad de handicap care realizează venituri exclusiv din prestațiile sociale prevăzute de art. 42 și art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Rezultatul achiziției este publicat pe site-ul MS, www.ms.ro, la rubrica Informații de interes public/Achiziții/Anunțuri.

Ordinul ce cuprinde criteriile de externare a pacienților asimptomatici, publicat în Monitorul Oficial

Ordinul Ministerului Sănătăţii ce cuprinde criteriile de externare a pacienților asimptomatici, precum şi criteriile pentru confirmarea infectării cu noul coronavirus, a fost publicat în Monitorul Oficial.

Astfel, externarea pacienţilor asimptomatici se va realiza în funcție de următoarele criterii clinice, după cum se arată în Ordinul MS, publicat în Monitorul Oficial:

“-Pacienți asimptomatici fără modificări biologice, hematologice, radiologice și fără factori de risc se vor transfera și interna în unitățile de izolare și tratament. Pacienții asimptomatici pot fi externați după minimum 10 zile de la internare. Testarea de control se va efectua în ziua 8 de la internare. Pacienții asimptomatici care sunt pozitivi la testul de control pot fi externați după 10 zile, cu condiția izolării la domiciliu până la împlinirea celor 14 zile ale perioadei de izolare care decurge de la momentul internării (respectiv 4 zile de la externare). Pacienții asimptomatici care sunt negativi la testul de control pot fi externați după 10 zile, fără a fi necesară izolarea la domiciliu. Monitorizarea stării de sănătate a pacientului pe perioada izolării la domiciliu se face de către medicul de familie, zilnic, prin sistemul de telemedicină. Pentru pacienții care nu sunt înscriși pe lista unui medic de familie, monitorizarea zilnică este efectuată de către direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București.

– Pacienți asimptomatici cu factori de risc, precum și pacienții simptomatici care au forme ușoare vor fi internați în spitale de faza II sau suport. Aceștia pot fi externați după minimum 10 zile de la internare și lipsa febrei și ameliorarea simptomatologiei pentru cel puțin 72 de ore.

Testarea de control se va efectua în ziua 8 de la internare.

Pacienții asimptomatici care sunt pozitivi la testul de control pot fi externați după 10 zile, dacă medicul curant consideră oportun pe baza criteriilor clinice, cu condiția izolării la domiciliu până la împlinirea celor 14 zile ale perioadei de izolare care decurge de la momentul internării (respectiv 4 zile de la externare).

Pacienții asimptomatici care sunt negativi la testul de control pot fi externați după 10 zile, fără a fi necesară izolarea la domiciliu. Monitorizarea stării de sănătate a pacientului pe perioada izolării la domiciliu se face de către medicul de familie, zilnic, prin sistemul de telemedicină. Pentru pacienții care nu sunt înscriși pe lista unui medic de familie, monitorizarea zilnică este efectuată de către direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București.
În cazul pacienților cu afecțiune renală care necesită dializă, aceștia vor fi menținuți internați până la 14 zile în vederea asigurării accesului la dializă (procedură care nu poate fi efectuată în condiții de izolare la domiciliu).

– Pacienții simptomatici cu forme medii sau severe vor rămâne în spitale de faza I sau II care au în structură secții de terapie intensivă sau în spitale suport, în cazul în care spitalele de faza I sau II nu au secții de terapie intensivă. Internarea trebuie să dureze până când sunt îndeplinite toate criteriile următoare: cel puțin 14 zile de la debutul simptomelor și lipsa febrei pentru cel puțin 72 de ore și ameliorarea simptomatologiei. Testarea de control se va efectua după îndeplinirea criteriilor mai sus menționate. Pacienții cu rezultat pozitiv la testul de control pot fi externați dacă medicul curant consideră oportun pe baza criteriilor clinice, cu indicații de izolare la domiciliu pentru o perioadă stabilită de medicul curant. Monitorizarea stării de sănătate a pacientului pe perioada izolării la domiciliu se face de către medicul de familie, zilnic, prin sistemul de telemedicină. Pentru pacienții care nu sunt înscriși pe lista unui medic de familie, monitorizarea zilnică este efectuată de către direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București.

Personalul medical este obligat să utilizeze echipamentele individuale de protecție (PPE) conform normelor în vigoare pentru toți pacienții care se adresează serviciilor medico- chirurgicale, adaptat în funcție de riscul manoperelor efectuate la pacient.

Confirmarea afecțiunii COVID-19

Confirmarea afecțiunii COVID-19 se face prin identificarea ARN SARS CoV2 din produsele biologice recomandate.

Pentru pacienții simptomatici cu un test cu ARN SARS CoV2 nedetectabil se infirmă afecțiunea COVID-19.

Pacienții simptomatici și cu imagine radiologică/CT sugestivă, fără altă cauză aparentă, vor fi ținuți în izolare și li se va efectua al doilea test pentru detecția ARN SARS CoV2 la interval de circa 48 de ore de la testul 1.

Pacienții la care se infirmă afecțiunea COVID-19 vor fi externați sau transferați la alt spital pentru orice alte afecțiuni care necesită acordarea de îngrijiri medicale.”

Care este stadiul demersurilor de redeschidere a Spitalului Colentina

Primăria Capitalei a transmis o informare asupra stadiului demersurilor întreprinse pentru redeschiderea Spitalului Colentina pentru toate categoriile de pacienți, document în care face din nou apel către autoritățile competente pentru urgentarea eliberării avizului de funcționare necesar.

Redăm în continuare informarea Municipalității, așa cum ne-a parvenit la redacție.

„Având în vedere interesul public major pe care situația Spitalului Clinic Colentina îl suscită în ultimele zile în spațiul public, Primăria Capitalei, prin Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București, consideră de datoria sa să informeze prompt și corect opinia publică asupra tuturor demersurilor pe care le întreprinde în vederea redeschiderii cât mai rapide a acestei unități sanitare de referință, pentru toate categoriile de pacienți, nu doar pentru cei bolnavi de COVID-19.

Astfel, pe data de 15 iunie, o solicitare a fost depusă de către conducerea Spitalului Clinic Colentina la Direcția de Sănătate Publică (DSP) București, aflată în subordinea Ministerului Sănătății (MS), în vederea obținerii avizului de funcționare.

Din păcate, până acum, în ciuda tuturor insistențelor noastre, a petiției lansate public de personalul medical din spital și de asociațiile de pacienți cronici din toată țara, nu există încă niciun răspuns din partea DSP București, în afara unor unei vizite de evaluare la spital, în data de 16 iunie și a unui control inopinat, „executat” duminică, 21 iunie, la ceas de noapte.

În cursul zilei de marți, 23 iunie, la sediul Ministerului Sănătății (MS), a avut loc o întâlnire în cadrul căreia conducerile ASSMB și Spitalului Colentina au prezentat, încă o data, toate argumentele în favoarea redeschiderii porților spitalului pentru zecile de mii de pacienți cronici, care nu mai pot beneficia de tratament după desemnarea acestei unități sanitare, de către MS, drept spital suport COVID, la începutul lunii aprilie.

Și asta pentru că lucrurile s-au prelungit inadmisibil de mult, în ciuda urgenței de netăgăduit a problemei, în condițiile în care apelurile de ajutor ale pacienților cronici se fac auzite în spațiul public încă de la începutul lunii mai.

Înțelegând drama și suferința pacienților cronici, Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a inițiat  primele demersuri pe lângă ministerul Sănătății – pentru redeschiderea spitalului și reluarea tratamentelor -, încă din data de 3 iunie.

Demersurile au fost continuate apoi de ASSMB care, în data de 15 iunie, a revenit cu aceeași solicitare către Ministerul Sănătății, dar fără niciun rezultat.

Este mai mult decât ciudat faptul că Spitalul Clinic Colentina a fost considerat perfect pregătit să primească, peste noapte, pacienți COVID-19, dar brusc nu mai este la fel de pregătit să desfășoare, din nou, activitatea normală, pe care o derula cu mult succes în perioada anterioară desemnării sale ca spital suport COVID.

Toate acțiunile noastre au în vedere în primul rând interesul pacienților din București și din toată țara, care suferă de aproape trei luni, în mod inutil, din cauza BLOCĂRII complete a activității Spitalului Clinic Colentina, unitate sanitară care asigură o serie de tratamente și proceduri unice la nivelul întregii țări.

Considerăm că grija pentru viața pacienților trebuie să fie întotdeauna prima prioritate pentru decidenții din domeniul Sănătății și, în acest sens, solicităm Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), instituția care se ocupă de acreditarea unităților sanitare din România, să se alăture demersului nostru de reluare a activității normale a Spitalului Clinic Colentina.

CIFRELE NU MINT!

În prezent, la Spitalul Clinic Colentina sunt internați 88 de pacienți COVID-19, iar în total, de la începutul perioadei de pandemie, aici au fost internate mai puțin de 600 de persoane.

După apariția noilor reglementări, care permit externarea pacienților asimptomatici după 10 zile de la internare, numărul pacienților COVID-19 din spital va coborî de 70.

Fără a exista măcar termen de comparație, menționăm doar faptul că, în 2019, Spitalul Clinic Colentina a asigurat servicii medicale pentru 30.108 pacienți – spitalizare continuă, 61.473 pacienți – spitalizare de zi, iar în ambulatoriul de specialitate au fost acordate 113.894 consultații.

Numărul de pacienți tratați anual în această unitate medicală de elită este edificator pentru gradul de profesionalism al personalului medical din Spitalul Clinic Colentina, medicii de aici fiind renumiți pe plan național, iar unii dintre ei chiar și internațional, fiind autori de articole științifice în prestigioase publicații de specialitate.

ALĂTURI DE PACIENȚI!

Primăria Capitalei, prin ASSMB, este pregătită să ia și în continuare toate măsurile necesare și să asigure toate mijloacele pentru redeschiderea Spitalului Clinic Colentina pentru pacienții cronici, în cele mai bune condiții, așa cum a făcut-o, de altfel, și pe perioada celor aproape trei luni în care unitatea sanitară a primit și a îngrijit doar pacienți COVID-19.

Sume substanțiale au fost alocate din bugetul local pentru a asigura buna funcționare a unității și protecția pacienților și a personalului medical pe toată perioada în care Spitalul Clinic Colentina este spital suport COVID. Suma de 1.270.610 lei a fost cheltuită pentru achiziționarea de echipamente de protecție (măști, combinezoane, mănuși, ochelari de protecție, viziere, dezinfectanți etc.), iar 1.034.560 de lei au mers către acoperirea costurilor de cazare în regim hotelier și masă (catering) pentru sutele de medici și asistenți medicali care, pentru a-și proteja familiile de maladia COVID-19, nu au putut merge acasă pe perioada ultimelor luni.

Aceste sume se adaugă bugetului de 1.500.000 de lei, alocat direct Spitalului Clinic Colentina, din care au fost acoperite alte cheltuieli legate de asigurarea materialelor de protecție și a hranei pacienților.

Considerăm că, în acest moment, sunt îndeplinite toate condițiile pentru redeschiderea Spitalului Clinic Colentina unei activități normale, lucru cerut insistent, pe o singură voce, de miile de pacienți cronici care nu au acces la tratament și de întreg personalul medical din spital.

Alături de ei, Primăria Capitalei și ASSMB cer autorităților competente o decizie rapidă: REDESCHIDEȚI SPITALUL CLINIC COLENTINA! NU VĂ JUCAȚI CU VIEȚILE PACIENȚILOR!

Așteptăm cu încredere ca noul termen stabilit de conducerea Ministerului Sănătății să fie respectat de DSP București, iar avizul de funcționare al Spitalului Clinic Colentina să fie eliberat în cursul zilei de joi, 25 iunie!”.

Examenul de intrare în rezidențiat va avea o bibliografie actualizată începând cu sesiunea 2021-2022

Începând cu sesiunea 2021-2022, se va aplica actualizarea bibliografiei pentru examenul de intrare în rezidențiat, în urma propunerii înaintată Ministerului Sănătăţii de către rectorii universităților de medicină și farmacie, reuniți în Asociația Universităților de Medicină și Farmacie din România.

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat că este nevoie de reevaluarea tematicii de concurs și a bibliografiei aferente pentru examenul de intrare în Rezidențiat, o revizuire temeinică a materiei de concurs nemaifiind realizată de peste trei ani.

“Sunt de acord cu propunerile venite din partea rectorilor și le mulțumesc pentru colaborarea bună pe care o avem. Deoarece sunt mai puțin de 6 luni până la organizarea examenului de Rezidențiat care va avea loc la jumătatea lunii noiembrie a acestui an, modificările propuse se vor aplica examenului de intrare în Rezidențiat începând cu sesiunea 2021-2022”,  a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, prin intermediul unui comunicat de presă.

Rectorii UMF au transmis miercuri Ministerului Sănătății punctul de vedere asupra necesității reevaluării și actualizării bibliografiei examenului de intrare în rezidențiat, după consultările avute la nivelul decanilor și a consultărilor publice organizate pe acest subiect de către Federațiile Asociațiilor Studențești.

Potrivit aceleiaşi surse, în documentul transmis s-a subliniat necesitatea schimbării tematicii și a bibliografiei pentru examenul de intrare în rezidențiat, actuala bibliografie fiind necorespunzătoare, cu erori.

“Pe baza opiniilor studenților, rezidenților și ca urmare a consultării cadrelor didactice implicate în organizarea concursului de rezidențiat, rectorii au ajuns la concluzia că cea mai bună soluție este înlocuirea bibliografiei folosite în prezent cu un material bibliografic internațional, tradus profesionist în limba română. Utilizarea lucrărilor de referință internaționale va duce la alinierea la standardele medicale actuale și va permite actualizarea mai facilă în viitor”, se arată în comunicatul Ministerului Sănătăţii.

Astfel, Asociația Universităților de Medicină și Farmacie din România, pe baza consultărilor, propune schimbarea tematicii și a bibliografiei cu următoarele titluri:

Pentru domeniul Medicină:

1. Medicină internă:

Kumar and Clark’s Clinical Medicine, Editura Elsevier, Ediția a 10-a, iulie 2020.

2. Chirurgie:

Essentials of General Surgery and Surgical Specialties, Editura Wolters Kluwer Health, Ediția a 6-a, 2019.

3. Pediatrie+ Obstetrică-Ginecologie:

Step-Up to USMLE Step 2 CK, Editura Wolters Kluwer Health, Ediția a 5-a, 2019.

Pentru domeniul Medicină Dentară:

Elaborarea unui manual unic la nivel național, care va cuprinde informații adecvate nivelului de pregătire din perioada studiilor universitare de licență, actualizate și repartizate echitabil între toate specialitățile.

Pentru domeniul Farmacie:

  1. Manual de Farmacoterapie: o traducere a unui colectiv vast de specialiști din țară a cărții: Pharmacotherapy, autori Barbara G. Wells, Terry L. Schwinghammer, Joseph T. DiPiro, Cecily V DiPiro de la School of Pharmacy, University of Mississippi Oxford Mississippi; School of Pharmacy Virginia Commonwealth University Richmond, Virginia
  2. Tehnologie farmaceutică, Editura Polirom, Iasi, Vol 1 editia IV, 2017 Tehnologie farmaceutică, Editura Polirom, Iasi, Vol 2 editia II, 2017 Tehnologie farmaceutică, Editura Polirom, Iasi, Vol 3 editia II, 2017 Autori: Popovici Iuliana, Lupuleasa Dumitru-renumiți profesori în domeniu din România, UMF Grigore.T.Popa Iași, UMF Carol Davila Bucureșt
  3. Farmacopeea Romană, Ed. X-a, Ed. Medicală, București, 1993-Selecție de monografii Farmacopeea Romană, Ed. X-a, Supliment 2004, Ed. Medicală, București, 2004
  4. European Pharmacopoeia, ed.10- Selecție de monografii

Potrivit Ministerului Sănătăţii, din cărțile enumerate mai sus se va propune viitoarea tematica de rezidentiat, capitolele alese urmând să însumeze un număr de pagini comparabil cu actuala tematică de rezidențiat, pentru a nu face mai dificilă intrarea în specialitate a absolvenților.

14 pacienți vor fi externați din Pavilionul COVID de la Marius Nasta, anunță managerul Institutului

5 pacienți asimptomatici și 9 cu forme ușoare de COVID-19 sunt externați astăzi din cadrul Pavilionului COVID, anunță managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, asist. univ. dr. Beatrice Mahler.

„Un nou pas în activitatea medicală a Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta în contextul pandemiei de COVID-19. Astăzi se externează din Institutul Marius Nasta 14 pacienți din cadrul Pavilionului COVID. Este vorba despre 5 pacienți asimptomatici și 9 cu forme ușoare. Dintre cei 9 pacienți cu forme ușoare care se externează astăzi, 6 pleacă vindecați, având două teste SARS-CoV-2 negative, iar ceilalți 3 sunt externați în baza ordinului emis de Ministerul Sănătății. Astfel, în baza ordinului emis de Ministerul Sănătății în acest sens, de la Institutul Marius Nasta se externează astăzi, în total, 8 pacienți: 5 asimptomatici și 3 cu forme ușoare ale bolii”, a precizat dr. Beatrice Mahler

Donarea de plasmă covalescentă: Pacienţi vindecaţi refuză să doneze

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Bistriţa, Gabriel Lazany, a declarat că marea majoritate a pacienţilor din judeţ care s-au vindecat de COVID-19 refuză să doneze plasmă pentru a-i ajuta pe alţii, unii chiar negând faptul că au fost infectaţi cu noul coronavirus.

„Ceea ce am aflat de la Centrul de transfuzii sanguine este că sunt foarte mulţi pacienţi vindecaţi care sunt contactaţi de către ei în vederea donării de plasmă şi, din păcate, marea lor majoritate refuză. Unii dintre ei, am înţeles, chiar nu recunosc că au avut boala. Recoltarea de plasmă întâmpină probleme, pentru că pacienţii vindecaţi nu sunt, din păcate, cooperanţi”, a spus Lazany.

În acelaşi timp, managerul unităţii spitaliceşti spune că eficienţa oricărui tratament aplicat pacienţilor cu COVID-19 aflaţi în stare gravă este „destul de redusă”, fiind înregistrate decese la jumătate dintre cei care ajung să fie internaţi la Terapie Intensivă.

„Noi lucrăm pe protocoalele care sunt elaborate de Ministerul Sănătăţii, şi nu pe cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Ceea ce MS întocmeşte ca protocol medical de tratament este transmis şi aplicat de către toate spitalele din România. S-a administrat şi plasmă convalescentă, am făcut şi tratament cu ozonoterapie, dar, din păcate, eficienţa oricărui tratament la pacienţii gravi este destul de redusă. Rata decesului în Terapie Intensivă e undeva la 50%”, a afirmat Gabriel Lazany.

Camera Deputaţilor a aprobat moțiunea împotriva ministrului Sănătății

Moțiunea simplă împotriva ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, a fost aprobată cu 164 voturi „pentru”, 85 „împotrivă” și 48 abțineri, în timp ce doi deputați nu au votat.

Moţiunea simplă”Sănătatea românilor nu este firmă de pompe funebre” a fost dezbătută marţi, de Camera Deputaților.

Deputaţii social-democraţi, semnatari ai moţiunii simple, au solicitat demisia ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru, motivând că „se ocupă de tunuri, vânzări de mască fără bon, numiri controversate în Consiliile de Administraţie de la Unifarm sau Antibiotice Iaşi”.

Textul moţiunii a fost prezentat în plenul Camerei Deputaților de deputatul PSD Georgeta Holban.

“Între greşelile impardonabile ale ministrului Sănătăţii se numără minciunile legate de faptul că românii au avut medicamente în această perioadă. În realitate, populaţia se confruntă cu lipsa unor medicamente esenţiale pentru bolnavii de cancer, pentru afecţiuni grave, autoimune, precum Euthyrox, de exemplu, dar şi de medicamentele ieftine pentru diabet. Este evident că ministrul Nelu Tătaru nu s-a preocupat să asigure medicamentele necesare bolnavilor cronici. I-am recomandat să facă o analiză pentru fiecare medicament în parte, să monitorizeze necesarul de medicamente, să emită ordinul de încadrare a medicamentelor în categoriile de clawback stabilite de Parlament, care oferă predictibilitate, şi să încurajeze producţia românească de medicamente!I-am oferit, de altfel, soluţii concrete pentru toate defecţiunile cronice ale sistemului de sănătate, pentru toate neajunsurile şi lamentările din ultimele luni. Ministrul Sănătăţii ne-a oferit până acum doar vorbe, nu şi fapte!”, a declarat deputatul PSD Georgeta Holban, potrivit unui comunicat de presă.

La rândul său, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a spus că „nu ar fi drept” faţă de populaţie şi de corpul medical să plece din funcţie în acest moment şi a mărturisit că şi-ar fi dorit ca cineva să îi ceară demisia în perioada martie – aprilie, când „se căuta cineva pentru carnea de tun să meargă prin focare”.

„La punctul trei se vorbeşte de demisie de onoare. Mă bucură să găsiţi la mine onoare. Cât despre demisie, aş fi vrut să mi-o ceară cineva în martie – aprilie, când se căuta cineva pentru carnea de tun să meargă prin focare şi în această ţară. Am o onoare, voi avea în continuare. Nu ar fi drept faţă de populaţia acestei ţări şi faţă de corpul medical să plec în aceste momente”, a spus ministrul Sănătăţii.

El a afirmat că acuzele din moţiunea simplă sunt „dureroase”, în contextul în care de 30 de ani este în „slujba pacientului”.

„Personal, acest acuze sunt dureroase, în contextul în care de la vârsta de 14 ani, începând cu Liceul sanitar, mai mult de 30 de ani, mi-am desfăşurat-o în slujba pacientului. Am fost acuzat de numiri. Numirile s-au făcut conform legii. Nu poţi să ştii acea persoană în folclorul local ce are în spatele lui. (…) Nu mi-am pus rude în Consiliul de administraţie la Unifarm sau Antibiotice şi ştiţi foarte bine acest lucru şi am explicat în toate cazurile când a fost nevoie”, a arătat Tătaru.

Creştere semnificativă a numărului de cazuri noi de coronavirus în România: Alte 321 de persoane, infectate

Alte 321de  cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus au fost înregistrate în România, de la ultima informare a Grupului de Comunicare Strategică (GCS).

Reprezentanţii GCS au anunţat că până miercuri, pe teritoriul României, au fost confirmate 24.826 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. De la ultima informare transmisă, au fost înregistrate alte 321 noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 186 de pacienți.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 17.391 au fost declarate vindecate și externate.

De asemenea, până miercuri, 1.555 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 23.06.2020 (10:00) – 24.06.2020 (10:00) au fost înregistrate 16 decese (12 bărbați și 4 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Buzău, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Ilfov, Sibiu, Suceava și Vrancea.  Dintre acestea, 1 decese au fost întregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 3 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 8 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 4 deces la o persoană de peste 80 de ani.

Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 1.186 de persoane. Alte 72.377 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 651.003 de teste.

Totodată, în data de 23 iunie a.c., 70 de persoane care nu au respectat măsura izolării la domiciliu sau a carantinei au fost introduse în carantină instituționalizată pentru 14 zile sau a fost dispusă măsura carantinării instituționalizate pentru o nouă perioadă de 14 zile.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 3.605  cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus), respectiv 1.885 în Italia,  561 în Spania, 107 în Franța, 887 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 6 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 115 cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 7 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 31 au fost declarați vindecați, respectiv 9 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

 

Tratament pentru COVID-19: OMS recomandă să nu stocăm dexametazona

Organizaţia Mondială a Sănătăţii atenţionează că dexametazona nu trebuie stocată sau utilizată în forma uşoară a bolii COVID-19.

Reprezentanţii OMS amintesc că studiul realizate în Marea Britanie a constatat că dexametazona a redus mortalitatea în rândul pacienţilor care necesita oxigenare.

De asemenea, OMS atenţionează că dacă dexametazona are efecte secundare grave dacă nu este administrată corect.

Dexametazona reduce mortalitatea cu o treime la pacienţii cei mai grav bolnavi de COVID-19, potrivit primelor rezultate ale unui studiu clinic de amploare, calificat drept ”un pas important înainte”.

„Dexametazona este primul medicament despre care se constată că îmbunătăţeşte supravieţuirea în cazurile de COVID-19″, au indicat într-un comunicat responsabili din cadrului studiului britanic Recovery.

Potrivit acestora, ”un deces din opt ar putea fi evitat datorită acestui tratament la pacienţii ventilaţi artificial”.

„Acesta este un pas important înainte în căutarea de noi modalităţi de tratare a pacienţilor cu COVID”, a declarat într-un alt comunicat profesorul Stephen Powis, directorul medical al NHS.

„Beneficiul în ceea ce priveşte supravieţuirea este semnificativ la pacienţii care sunt îndeajuns de bolnavi pentru a necesita oxigen, pentru care dexametazona ar trebui să devină de acum înainte tratamentul de bază”, a precizat unul dintre autorii studiului Recovery, profesorul Peter Horby de la Universitatea Oxford.

„Dexametazona nu este scumpă, este deja comercializată şi poate fi folosită imediat pentru a salva vieţi în întreaga lume”, a adăugat el.

Acest medicament este deja utilizat în numeroase afecţiuni pentru efectul său puternic antiinflamator.

În cadrul studiului Recovery, 2.104 pacienţi au primit acest tratament (pe cale orală sau intravenoasă), timp de 10 zile. Prin comparaţie cu 4.321 de alţi pacienţi cărora nu le-a fost administrat, cercetătorii au concluzionat că tratamentul a redus cu o treime mortalitatea la pacienţii ventilaţi mecanic.

În plus, mortalitatea a fost redusă cu o cincime la pacienţii cu simptome mai uşoare, cărora le-a fost administrat oxigen printr-o mască, fără intubare.

Pe de altă parte, tratamentul nu a demonstrat niciun beneficiu în cazul pacienţilor care nu necesitau asistenţă respiratorie.

Martin Landray de la Universitatea Oxford, unul dintre autorii studiului clinic, a declarat că dexametazona, un medicament utilizat încă din anii ’60, s-ar putea dovedi un mijloc ”remarcabil de ieftin” pentru combaterea pandemiei de coronavirus.

Nu există niciun vaccin contra noului coronavirus, care a infectat peste 8 milioane de persoane la nivel mondial – potrivit cifrelor oficiale – de la răspândirea sa din centrul Chinei, la sfârşitul anului 2019. Peste 430.000 de decese au fost confirmate în rândul persoanelor testate pozitiv cu acest virus.

Studiul clinic Recovery a fost lansat în aprilie pentru testarea unei game de tratamente potenţiale contra COVID-19, printre acestea numărându-se dexametazona şi hidroxiclorochina, notează Reuters. Testele cu hidroxiclorochină au fost sistate la începutul acestei luni după ce Horby şi Landray au declarat că rezultatele au demonstrat că substanţa este ”inutilă” în tratarea pacienţilor cu COVID-19.

În cadrul studiului au fost incluşi peste 11.500 de pacienți, randomizați la următoarele tratamente, ori niciun tratament suplimentar:

  • Lopinavir-Ritonavir (utilizat frecvent pentru tratarea HIV)
  • Dexametazona cu doze mici (un tip de steroizi, care de obicei este folosit pentru a reduce inflamația)
  • Hidroxiclorochina (care a fost oprită din cauza lipsei de eficacitate)
  • Azitromicină (un antibiotic frecvent utilizat)
  • Tocilizumab (un tratament antiinflamator administrat prin injectare)
  • Plasma convalescentă (colectată de la donatorii care și-au revenit din COVID-19 și conține anticorpi împotriva virusului SARS-CoV-2).

Ministrul german al Sănătăţii: În pofida numărului mai mic de contaminări, virusul este încă acolo

Ministrul german al Sănătăţii Jens Spahn a subliniat, miercuri, că noul tip de coronavirus constituie în continuare un risc, după ce landul Renania de Nord-Westfalia din vestul Germaniei a reintrodus carantina în două districte în urma descoperirii unui focar la un abator, informează Reuters.

Guetersloh şi oraşul vecin Warendorf au devenit primele zone din Germania unde au fost reimpuse din nou măsuri de izolare, după ce acestea au fost ridicate gradual de la sfârşitul lui aprilie.

„Vedem că dacă lăsăm garda jos în faţa coronavirusului, acesta se răspândeşte din nou foarte, foarte repede. Vedem aceasta nu doar în Guetersloh, ci şi în Goettingen, în Leer, în Bremen, precum şi la biserici şi la sărbătorile de familie”, a spus Spahn la postul german ARD.

„De aceea este important să continuăm să atragem atenţia asupra faptului că, în pofida faptului că numărul de contaminări a fost scăzut timp de multe săptămâni, virusul este încă acolo”, a subliniat ministrul german al sănătăţii, potrivit Reuters.