Specialist ATI, despre asimptomatici: Războiul medici – pacienţi este distructiv

Dr. Laura Zarafin, medic specialist ATI la Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti, a declarat referitor la pacienţii asimptomatici că medicul curant este singurul în măsură să aprecieze potenţialul de evoluţie nefavorabilă , nu doar pe baza unui simplu rezultat la PCR pozitiv, ci pe baza unui bilanţ, respectiv stare clinică, analize şi imagistică.

Medicul a spus că cei care sunt testaţi pozitiv şi nu au nicio suferință ar fi bine să se izoleze sau, dacă nu au condiţii să accepte internarea pentru supraveghere, iar reevaluările se pot face la şapte, 14 şi 21 de zile.

Dr. Laura Zarafin a precizat că războiul medici – pacienţi este distructiv şi indiferent de deciziile cu tentă mai mult sau mai puţin politică , “niciun medic nu s-a facut medic ca să ‘omoare ‘ semenii” .

“Este adevarat că acest nou virus are incă destule enigme , este adevărat că există destule controverse intre diversi medici si experti infectionisti / epidemiologi / specialisti in sanatate publică / intensivisti . Asta insă nu este un argument pt a distruge credibilitatea medicilor si dorinta lor de a face bine si aceea de a nu face rau – in primul rând .Cred că lipseste doar echilibrul”, după cum a afirmat medicul ATI.

Dr. Laura Zarafin  a vorbit şi despre faptul că neexistând o testare masivă , “enorm de mulţi oameni” pot fi pozitivi fără să ştie.

“Estimarile virusologilor germani vorbesc despre 10 infectati la unul depistat pozitiv la PCR . De aceea cred că singura metodă de a limita impactul negativ al pandemiei este testarea masivă si restabilirea relatiei de incredere intre societate si medici , dar mai ales o abordare nuantată a fiecarui caz in parte .
Testarea masivă / izolarea /monitorizarea prin mf / ancheta epidemiologica corectă si prompta / terapie personalizata. PS Am uitat de mască !! Dacă asiaticii o poartă , cred că stiu ei de ce” , a scris medicul pe pagina sa de Facebook.

 

Un medic de la Spitalul Colentina vorbeşte despre “sacrificii” şi renunţarea la concediul de odihnă

Medicul primar hematolog  în cadrul Spitalului Colentina, Mihaela Andreescu, a spus că  este obosită, la fel ca mulţi dintre colegii medici şi asistenţi,  afirmând că este nevoită să se adapteze “din mers multor reguli şi norme şi să înţeleg circuitele”.

Andreescu a precizat că a renunţat la concediul de odihnă pentru că numărul de cazuri în creştere de COVID-19 face ca Spitalul  Colentina să nu poată fi încă deschis pacienţilor cronici şi ca atare aceasta perioadă “de sacrificiu” se prelungeşte nedefinit de mult.

Medicul se întreabă “daca eu am putut în perioada asta să fac atâtea sacrificii… cum de altfel fac şi colegii mei care stau în combinezoane la 40 grade cu transpiraţia şiroi pe ei… cum de vouă care trebuie doar “să purtaţi măşti în spaţiile publice şi să păstraţi distanţarea sociala” vi se par astea sacrificii imposibile în plină pandemie???”.

Vă redăm în continuare întregul mesaj am medicului de la Spitalul Colentina.

“Sunt obosita… ca multi alti colegi medici si asistenti… sunt obosita pentru ca in toata aceasta perioada a trebuit sa:
– citesc mult ca sa inteleg cu ce ne confruntam atat ca si infectie Covid-19 cat si ca impact al acestei infectii asupra afectiunilor pe care le tratez ca specialist;
– sa ma adaptez din mers multor reguli si norme si sa inteleg circuitele, sa ma invat cu noile echipamente de protectie;
– sa fac psihoterapie unor copii (ai mei) care au trebuit sa se adapteze atat scolii online, facultatii online si mai rau… gradinitei online… cat si lipsei parintilor de acasa (am ajuns de multe ori dupa ora 19:00-20:00 acasa, am lipsit sambete si duminici; am lipsit de Paste si Rusalii…)
– sa renunt sa am grija de problemele personale de sanatate;
– si in cele din urma am renuntat si la concediul de odihna… pentru ca numarul de cazuri in crestere de Covid-19 face ca Sp Cl Colentina sa nu poata fi inca deschis pacientilor cronici si ca atare aceasta perioada “de sacrificiu” se prelungeste nedefinit de mult…
Primesc sute de telef pe zi, analize, mesaje de la pacienti… mi se strange sufletul ca nu mai am puterea sa le deschid pe toate…

Am obosit…si nu inteleg inca…

Daca eu am putut in perioada asta sa fac atatea sacrificii… cum de altfel fac si colegii mei care stau in combinezoane la 40 grade cu transpiratia siroi pe ei… cum de voua care trebuie doar “sa purtati masti in spatiile publice si sa pastrati distantarea sociala” vi se par astea sacrificii imposibile in plina pandemie???”.

 

Marius Nasta: Compartimentul ATI COVID-19, ocupat la capacitate maximă

Toate cele șase paturi din compartimentul ATI COVID-19 din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, din București, sunt ocupate.

Vârsta pacienților de la ATI este cuprinsă între 56 și 78 de ani.

Aceasta în condițiile în care pe secție mai sunt patru pacienți cu forme grave de COVID-19, iar oricare dintre aceștia poate necesita asistență respiratorie în ATI, în funcție de modul în care evoluează boala.

De asemenea, mai sunt internați 15 pacienți cu forme medii, 12 cu forme ușoare și un asimptomatic.

În schema Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” sunt avizate pentru funcționarea provizorie pentru pacienții COVID-19 72 de paturi, dintre care 10 paturi pentru pacienții suspecți, 13 pentru coinfecție COVID -TB și 49 pentru pacienții COVID pozitivi.

Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” este spital de linia a II-a în lupta anti-COVID-19.

 

Zece întrebări ale unui medic primar legate de Legea privind carantina şi izolarea

Livia Davidescu, medic primar oftalmolog în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, unul dintre iniţiatorii petiţiei “Nu ‘Legii carantinării şi izolării’ în forma actuală!! Nu detaşării forţate a medicilor!”, a spus că în lege nu sunt abordate sancțiunile în plan administrativ și penal în cazul nerespectării de către populație a carantinei și izolăriii, altele decât plata carantinei instituționalizate.

De asemenea, legea nu a clarificat criteriile obiective de identificare a persoanelor bolnave, în situația în care acestea sunt asimptomatice, de exemplu dacă ajunge un singur test, sunt necesare minim două teste simultane sau succesive.

Potrivit aceluiași medic, nu sunt clarificate nici criteriile obiective
de identificare a persoanelor bolnave simptomatice, iar „semne și simptome caracteristice bolii ” sunt doar elemente orientative, când boala are un polimorfism al manifestărilor, precum COVID- 19.

Totodată, Livia Davidescu a adăugat că legea nu a clarificat definiția contactului direct care impune carantinare/ izolarea persoanelor suspecte.

În același timp, forma actuală a legii ridică o serie de întrebari:

“Cum poate decide un medic izolarea/ carantinarea unei persoane fara acordul acestuia intr-o unitate sanitara? Care este relatia institutionala dintre ministerul sanatatii si Comandantul actiunii? Cine cui ii este subordonat in situatii de risc epidemiologic si biologic? Detasarea personalului medical, paramedical si auxiliar se face prin ordin al ministerului sanatatii, Comandantului actiunii si conducatorului unitatii, dupa un algoritm unic national? Cine face centralizarea si cine decide? Atacarea ordinului de detasare in contencios-administrativ se refera la autoritatea care desemneaza persoana detasata, la cea care semneaza ordinul, sau la ambele, in solidar? Care sunt consecințele izolarii si carantinarii unor persoane cu teste fals pozitive? Cine raspunde in plan penal pentru aceasta si cum? Care alte masuri de limitare a raspandirii bolilor infecto-contagioase, altele decat carantinarea si izolarea, mai pot fi prevazute de lege?”, după cum a arătat medicul primar Livia Davidescu.

În acest context, primar Livia Davidescu a spus că “suntem medici, nu juristi, si nici parlamentari care voteaza legi. Dar noi va trebui, ca si corp profesional, sa functionam pe baza lor. De aceea intrebam, inainte ca Legea numita generic ” Legea carantinarii si izolarii” sa fie votată… Cine ne poate lamuri de ce in lege nu sunt abordate urmatoarele aspecte, esentiale pentru combaterea aparitiei si raspandirii bolilor infecto-contagioase..il rugam sa o faca”.

Încă un studiu pare să confirme faptul că imunitatea la COVID-19 dispare în câteva luni

Imunitatea bazată pe anticorpi, dobândită în urma vindecării de COVID-19, pare să dispară în majoritatea cazurilor în câteva luni, conform unui nou studiu britanic realizat de King’s College London, situaţie care dacă se confirmă riscă să complice crearea unui vaccin eficace pe termen lung.

”Această cercetare confirmă că răspunsul în anticorpi protectori la persoanele infectate de SARS-CoV-2 (…) pare să scadă rapid”, notează medicul Stephen Griffin, profesor în cadrul Şcolii de medicină a universităţii Leeds. Prin urmare, ”vaccinurile aflate în curs de dezvoltare vor trebui fie să genereze o protecţie mai puternică şi mai durabilă faţă de infecţiile naturale, fie să se administreze periodic”, adaugă acesta, relatează AFP, citată de Agerpres.

”Dacă infecţiile vă dau un nivel de anticorpi care scade în două sau trei luni, vaccinul va face probabil acelaşi lucru” şi ”o singură injecţie ar putea să nu fie suficientă”, explică la rândul său pentru publicaţia The Guardian autoarea principală a studiului, Katie Doores.

Studiul efectuat de King’s College London, care nu a fost încă evaluat de alte instituţii medicale, a fost publicat pe website-ul medrxiv.

În cadrul acestei cercetări a fost analizat răspunsul imunitar în cazul a 90 de persoane confirmate cu COVID-19. Rezultatele obţinute relevă că nivelul anticorpilor capabili să distrugă virusul ating un vârf în medie la trei săptămâni după apariţia simptomelor şi apoi scad rapid.

Analizele sanguine au arătat că inclusiv persoanele care prezintă simptome uşoare au un răspuns imunitar faţă de acest virus, dar în general mai redus faţă de cazurile cu forme mai severe. Din eşantionul de pacienţi evaluat în acest studiu numai 16,7% aveau niveluri puternice de anticorpi la 65 de zile după debutul simptomelor.

În plus faţă de îndoielile faţă de eficacitatea unui vaccin, acest studiu nu oferă argumente nici politicilor bazate pe obţinerea imunităţii colective.

Totuşi, specialiştii remarcă faptul că imunitatea nu presupune doar anticorpi, întrucât organismul produce de asemenea celule imunitare (B şi T) care joacă un rol în apărarea organismului.

”Chiar dacă nu mai aveţi anticorpi detectabili, aceasta nu înseamnă în mod necesar că nu mai aveţi imunitate protectoare, întrucât probabil aveţi celule cu memorie imunitară care pot intra rapid în acţiune pentru a iniţia un nou răspuns imunitar dacă veţi fi din nou infectaţi cu virusul. Este aşadar posibil să contractaţi o infecţie mai uşoară”, estimează profesorul imunolog Mala Maini, consultantă la University College London.

Până când vom afla mai multe, ”chiar şi aceia care au un test de anticorpi pozitiv – mai ales cei care nu-şi pot explica unde ar fi putut fi expuşi virusului – trebuie să dea în continuare dovadă de prudenţă, să respecte distanţarea socială şi să folosească masca”, atenţionează James Gill, profesor în cadrul Warwick Medical School.

Mario Palazzetti vrea să pună frână răspândirii noului coronavirus

Mario Palazzetti, care cu cincizeci de ani în urmă a proiectat sistemul de frânare ce a contribuit la reducerea accidentelor rutiere fatale, a inventat un dispozitiv care speră să reducă răspândirea COVID-19.

Inginerul pensionar, care a lucrat la Centrul de Cercetare al Fiat, este supranumit Mr. ABS datorită sistemului de frânare anti-blocare pe care l-a proiectat şi care a devenit în prezent standard la toate autovehiculele.

Ajuns la vârsta de 84 de ani, Palazzetti a conceput un dispozitiv de dimensiunea unui ibric electric, ce creează curenţi de aer locali cu scopul de a limita circulaţia picăturilor minuscule expulzate de oameni în timpul vorbirii – ceea ce ar contribui la limitarea răspândirii COVID-19.

”L-am numit Biostopper şi este folosit pentru a crea un câmp aerodinamic, astfel încât toată respiraţia pe care o emite o persoană când vorbeşte să se întoarcă la ea”, a explicat el, relatează Reuters.

Palazzetti a început să lucreze la dispozitiv în urmă cu două luni, în speranţa de a rezolva problema respectării distanţării fizice în şcoli, birouri, baruri şi restaurante în contextul pandemiei, care a ucis peste 548.000.

Inginerul colaborează cu o echipă la Universitatea Politehnică din Torino pentru a perfecţiona şi testa invenţia.

”Nu vă pot spune multe detalii tehnice pentru că suntem încă în faza de brevetare”, a declarat pentru Reuters profesorul Marco Simonetti din cadrul universităţi. ”Conceptul este simplu, scopul nu este de a ucide virusul, ci de a reduce distanţa de siguranţă” dintre oameni, a spus el.

Biostopper a fost proiectat iniţial pentru a permite apropierea dintre două persoane, însă Simonetti a declarat că poate funcţiona şi în cazul unor grupuri restrânse.

”Ne concentrăm asupra vorbirii pentru că în cazul strănutului am avea nevoie de un sistem mult mai invaziv”, a explicat Simonetti.

Echipa speră să definitiveze un prototip până la sfârşitul lunii iulie şi să scoată produsul pe piaţă până la sfârşitul verii.

Mr. ABS, care s-a retras în 1997, se află în spatele mai multor invenţii, printre care se numără TOTEM (Total Energy Module) – un mic generator de căldură şi energie electrică – şi un sistem de climatizare numit Aircare, care recuperează energia.

”Ideile vin la mine, nu este ca şi cum aş gândi”, a declarat inventatorul. ”Regretul meu este că am o mulţime de idei care cer să fie aduse la lumină, dar este foarte dificil”, a adăugat el.

Ministrul Sănătății: De la 15 iulie să nu ne gândim la relaxări

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, marţi, că se impune prelungirea stării de alertă şi a pregătit o evaluare şi o propunere în acest sens pentru premier şi preşedinte, menţionând că de la 15 iulie nu vor fi impuse restricţii, dar nici nu vor fi măsuri de relaxare.

„Se impune prelungirea stării de alertă. Noi avem şi o evaluare făcută cu care vom merge ca şi propunere în CNSU, la premierul Ludovic Orban şi la preşedinte”, a afirmat Tătaru, la Parlament.

Întrebat dacă de la 15 iulie vor fi impuse noi restricţii, Tătaru a spus: „Să nu vorbim de restricţii, dar să nu se gândim nici la relaxări”.

Ministrul Sănătăţii a venit la Parlament pentru a participa la dezbaterile din Comisia juridică a Senatului pe proiectul privind carantina şi izolarea.

„Este prima oară când sunt invitat, vin de câte ori este nevoie, am răspuns prompt. Sănătatea publică e mai importantă dincolo de orgolii politice. Vin să lămurim nişte aspecte şi eu sper ca la sfârşitul acestor discuţii să avem o lege”, a afirmat Tătaru.

El a adăugat că, în acest moment, „sunt nişte pârghii care lipsesc” în lupta cu noul coronavirus, menţionând în acest sens: internarea, izolarea şi detaşarea personalului medical.

„Nu este un moment politic, este un moment medical. Este un moment în care trebuie să gestionăm viaţa românilor, sănătatea românilor, viaţa pacienţilor şi a personalului medical. În ultima perioadă sunt focare multiple în spitale tocmai pe o relaxare în tot ceea ce înseamnă populaţie, prezenţa unor pacienţi care nu au fost evaluaţi anterior”, a afirmat Tătaru, adăugând că va lua măsuri suplimentare în zonele de focar „în măsura în care vor exista pârghiile legislative”.

Întrebat în legătură cu prevederile privind internarea acasă a persoanelor asimptomatice infectate cu COVID-19, Tătaru a răspuns: „Văd o externare a unui pacient asimptomatic după o evaluare de 3 zile în care avem şi investigaţii suplimentare radiologice, biologice, precum şi un examen care să ne arate că simptomatologia nu a apărut în aceste interval sau simptomatologia care era uşoară a dispărut. Trei zile de asimptomatic este o recomandare ca să poată să fie externat, cu asumarea pacientului că respectă acea izolare la domiciliu, precum şi supravegherea prin DSP şi medicul de familie”.

El a spus că speră să se ajungă la un consens în legătură cu prevederea că orice pacient care este internat printr-un act administrativ să poată beneficia de măsura în care poate sancţiona măsura la judecătoria din raza căreia se află, scrie Agerpres.

Comisia juridică a Senatului a reluat, marţi, dezbaterile asupra proiectului privind carantina şi izolarea, însă, după aproximativ o oră, senatorii jurişti au întrerupt şedinţa pentru a putea lua la cunoştinţă noile amendamente propuse la proiectul de lege.

Un indicator biologic ce ar putea ajuta la selectarea vaccinurilor COVID-19, identificat de cercetători

Un indicator biologic indus de proteina S (”spike”, cu ”ţepi”) a virusului care provoacă boala COVID-19 ar putea deţine cheia validării viitoare a vaccinurilor candidate, conform unui anunţ al unei echipe de cercetători din Australia.

Un obiectiv important în cursa pentru un vaccin împotriva COVID-19 este acela de a genera un puternic răspuns imun cu efect de neutralizare, care se poate lega la proteina virală S pe care o poate împiedica să se ataşeze de celulele umane.

Pentru a înţelege modul în care organismul face acest lucru în mod natural, echipa de oameni de ştiinţă de la Institutul Peter Doherty pentru Boli Infecţioase şi Imunitate, cu sediul în Melbourne, a studiat mai mulţi subiecţi umani care s-au vindecat de COVID-19, cu precădere modul în care celulele B şi T ale sistemului imunitar au răspuns la proteina virală S, care îi permite virusului să se ataşeze şi să invadeze celule umane.

Jennifer Juno, autoare principală a studiului, a declarat că echipa sa a descoperit un indicator biologic ce ar fi utilizat pentru evaluarea eficacităţii vaccinurilor candidate împotriva COVID-19. ”Am descoperit că cei care au prezentat o puternică activitate de neutralizare aveau un răspuns robust al celulelor B dar, mai surprinzător de atât, am descoperit de asemenea că o anumită subgrupă a celulelor T, numite celule ajutătoare T-foliculare, a constituit un excelent indiciu al unui răspuns imun eficient”, a spus Juno, scrie agenţia Xinhua, citată de Agerpres.

”Am demonstrat anterior, într-un studiu al gripei, că celulele B deţin cheia în ceea ce priveşte dezvoltarea unui răspuns imun eficient la gripă, şi ştim de asemenea că celulele ajutătoare T-foliculare ajută în mod specific celulele B să producă anticorpi”, a adăugat ea.

Echipa de oameni de ştiinţă speră că studiile clinice ale acestor vaccinuri pot utiliza ”parametri imuni” nou identificaţi pentru selectarea celor mai bune vaccinuri care generează cel mai puternic răspuns al anticorpilor neutralizanţi la acest virus.

”Acum, când ştim cum reacţionează sistemul imunitar la proteina ‘spike’ şi avem aceşti indicatori biologici, sau predictori a ceea ce generează un răspuns imun bun sau slab la COVID-19, putem analiza vaccinurile candidate şi să vedem care va oferi cea mai bună protecţie”, a spus Juno.

OMS: 49 de cazuri de Ebola în Republica Democrată Congo

Douăzeci de persoane au murit dintre cele 49 care au fost confirmate ca fiind infectate cu virusul Ebola în nord-vestul Republicii Democrate Congo (RDC) de când a fost declarată o nouă epidemie în această ţară pe 1 iunie, a anunţat marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Dintre cele 49 de persoane infectate, 11 s-au vindecat. Cea de-a 11-a epidemie de această boală extrem de contagioasă în RDC afectează localitatea Mbandaka, capitala provinciei Ecuador ce are o populaţie de circa un milion de locuitori. Această zonă a mai fost afectată între mai şi iulie 2018 şi de a 8-a epidemie de Ebola din RDC, fiind atunci înregistrate 54 de cazuri, dintre care 33 de decese şi 21 de supravieţuitori.

Autorităţile de la Kinshasa au declarat pe 25 iunie sfârşitul celei de-a 10-a epidemii, care a afectat trei provincii din nord-estul ţării (Kivu de Nord, Kivu de Sud şi Ituri) de la 1 august 2018, cu un bilanţ de 3.463 de cazuri, dintre care 2.280 de morţi şi 1.171 de supravieţuitori, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Această epidemie a fost cea mai gravă din istoria RDC şi a doua cea mai gravă în lume, în urma celei din Africa Occidentală între anii 2014 şi 2016 şi în care au murit peste 11.300 de oameni din cei peste 28.500 înregistraţi oficial ca fiind infectaţi, cifre despre care OMS consideră că ar putea fi sub cele reale.

Virusul Ebola, descoperit în anul 1976 în RDC – când numele acestei ţări era Zair – se transmite prin contact direct cu sângele şi fluidele corporale ale persoanelor sau animalelor infectate. Acest virus provoacă hemoragii grave şi o rată a mortalităţii de peste 90%.

Raportul săptămânal de supraveghere a COVID-19 în România

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a publicat, la 14 iulie 2020, Raportul săptămânal de supraveghere COVID-19 actualizat cu intervalul 6-12 iulie 2020. Astfel, până la 12 iulie, 94% dintre decese aveau comorbidităţi asociate, 78,4% erau înregistrate la persoane de peste 60 de ani, iar 59,2% dintre acestea erau întâlnite la bărbați. De asemenea, în săptămâna 6-12 iulie 2020 s-a înregistrat cea mai mare creștere săptămânală a numărului de cazuri de la debutul epidemiei în România.

Raportul săptămânal al CNSCBT cuprinde statistici COVID-19 actualizate până la 12 iulie 2020 cu privire la ponderea cazurilor şi a deceselor pe grupe de vârstă, ponderea îmbolnăvirilor pe judeţe, caracteristicile cazurilor confirmate şi ale deceselor în funcţie de sex, vârstă, comorbidităţi etc. Analiza este realizată în baza a 32.948 cazuri confirmate şi 1.901 decese.

Analiza cazurilor de COVID-19 pe săptămâni evidenţiază că în intervalul 6-12 iulie 2020 s-a înregistrat cea mai mare creştere de când a început epidemia în ţara noastră. Un prim vârf al numărului de infectări a fost înregistrat în intervalul 6-12 aprilie 2020, conform raportului.

În ceea ce priveşte cazurile confirmate pe judeţe, în săptămâna 6-12 iulie 2020, 44% din totalul cazurilor erau înregistrate în municipiul Bucureşti şi în judeţele Argeş, Braşov, Dâmboviţa şi Prahova. De asemenea, 53% dintre decese erau întâlnite în judeţele Prahova, Argeş, municipiul Bucureşti, judeţele Braşov şi Galaţi. În judeţele Argeş şi Braşov, se înregistra o rată de incidenţă cumulată de 100-150/100.000 locuitori.

În ultimele 14 zile, judeţele cu cele mai mici incidenţe ale numărului de cazuri la 100.000 locuitori erau, la 12 iulie, Arad, Bihor, Caraş-Severin, Neamţ, Sălaj, Satu Mare, Teleorman (0-10 infectări la 100.000 locuitori).

După Argeş şi Braşov, judeţele cu cele mai mari incidenţe ale îmbolnăvirilor la 100.000 locuitori (ultimele 14 zile), erau Buzău, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Prahova, Vrancea (50-100/100.000 locuitori).

Referitor la cazurile confirmate în funcţie de vârstă, cel mai mare procent este asociat, şi după intervalul 6-12 iulie 2020, cu categoriile 40-49 ani (23%), 50-59 ani (21%). Categoriile de vârstă 30-39 de ani şi 60-69 ani erau asociate, până la 5 iulie 2020, cu procente apropiate de infectare (14%, respectiv 13% din cazuri). Grupele de vârstă cel mai puţin afectate de noul coronavirus rămân 0-9 ani (2,5%), 10-19 ani (4%), peste 80 de ani (aproape 6%), 70-79 ani (7,5%), 20-29 ani (8%).

Analiza deceselor până la 12 iulie 2020, indică faptul că persoanele cu vârste cuprinse între 70-79 ani şi 60-69 ani şi peste 80 de ani sunt cele mai afectate: 27% (70-79 ani), 26% (60-69 ani) şi 24% (peste 80 de ani). Grupa de vârstă 50-59 ani are un procent de decese de 13%, în timp ce persoanele din categoria 40-49 ani au un procent de mortalitate mult mai mic (de 5,5%). Nu s-au înregistrat, până la 12 iulie 2020, cazuri de mortalitate la grupele de vârstă 0-9 şi 10-19 ani, conform sursei citate. Procentele de mortalitate corespunzătoare grupelor de vârstă 20-29 de ani (1%) şi 30-39 de ani (circa 2%) erau sub 5%, la data amintită.

Până la 12 iulie 2020, vârsta medie a persoanelor decedate era de 69 de ani, 59,2% fiind de sex masculin (1.125 persoane) şi cu cel puţin o comorbiditate (94%): afecţiuni cardiovasculare (66,1%), diabet (31,2%), afecţiuni neurologice (22,5%), afecţiuni renale (19,8%), afecţiuni pulmonare (17,4%), obezitate (17,4%), neoplasm (12,1%), altele (19,5%), relevă Raportul CNSCBT.

În ceea ce priveşte ponderea îmbolnăvirilor pe grupe de vârstă şi sex, se observă că, atât la femei cât şi la bărbaţi, cele mai afectate grupe de vârstă sunt 40-49 ani (25% la femei şi aproape 20% la bărbaţi) şi 50-59 ani (22% la femei şi 20% la bărbaţi). Situaţia până la 12 iulie a rămas aproximativ aceeaşi ca la analizele din ultimele 6 săptămâni în privinţa grupelor de vârstă şi sex.

Referitor la ponderea deceselor pe grupe de vârstă şi sex, cele mai multe decese la femei erau asociate, până la data amintită, cu grupele de vârstă 70-79 ani (30%), peste 80 de ani (29%) şi 60-69 ani (26%). La bărbaţi, categoriile de vârstă cele mai afectate de decese erau 60-69 ani (28%) şi 70-79 ani (25%); grupa de vârstă peste 80 de ani era afectată în proporţie de 21%, până la 12 iulie. Se observă, astfel, o incidenţă diferită a deceselor la femei şi bărbaţi până la data analizată şi o menţinere a trendului din ultimele 6 săptămâni.