Medici de la Iași, detașați la Suceava pe perioada carantinei, care nu au primit stimulentul de risc. Declarație pe proprie răspundere a angajaților, pentru acordarea stimulentului, la spitalele Floreasca și Universitar, din Capitală. Semnarea unui document la Spitalul Marie Curie dn Capitală, prin care banii acordați ca stimulent de risc ar putea fi restituiți, în anumite condiții. Condiționare acordării stimulentului de risc, de renunțare la calitatea de membru de sindicat, cum a fost cazul de la Spitalul Județean Buzău. Acestea sunt doar câteva dintre cazurile prin care managerii de spital au condiționat acordarea stimulentului de risc, în lipsa unei legislații clare.

Cazurile au fost semnalate de Iulian Pope, prim-vicepreședintele Federației Sanitas, care a vorbit într-un interviu acordat Sănătatea.TV și RoHealthReview.ro despre motivele care au dus la aceste constrângeri pentru personalul care a îngrijit pacienți COVID-19, pe perioada stării de urgență.

Iulian Pope a spus că există mai multe motive, respectiv neclaritatea legii, nepriceperea managerilor, politizarea excesivă a sistemului sanitar şi lipsa dialogului social.

“În momentul în care legiuitorul a lăsat pentru prima oară în ultimii 30 de ani, un drept salarial doar în seama unui om, adică managerul unităţii care trebuie să emită decizia, fără consultarea reprezentanţilor salariaţilor, se ajunge la aceste situaţii aberante. Avem foarte multe exemple. Exemplul colegilor de la Iaşi care au fost detaşaţi la Suceava pe perioada stătii de urgenţă şi care nu au primit stimulentul şi sunt plimbaţi acum între Iaşi şi Suceava pentru drepturile cuvenite. Din pacate, ne-a rămas doar povestea asta de a semnala în spaţiul public pentru că în continuare, Ministerul Sănătăţii nu poartă un dialog deschis cu reprezentanţii salariaţilor. Suntem în această situaţie aproape fără ieşire, de aici nemulţumirea celor care au lucrat şi lucrează în continuare în condiţii grele”, a afirmat reprezentantul Sanitas.

Teama justificată a managerilor de spital 

Totodată, el a spus că există o teamă a managerilor de spital, oarecum firească pentru că au fost “bombardaţi de interpretări eronate ale legii atât din partea Ministerului Sănătăţii, Ministerului Fondurilor Europene, din partea direcţiilor de sănătate publică, din partea Casei de Asigurări de Sănătate”.

Și asta pentru că stimulentul de risc se acordă din fonduri europene, iar beneficiarii proiectului sunt Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

“Ori ei trebuie să facă regulile clare. Ne aşteptam ca Ministerul Sănătății şi CNAS să elaboreze un document, o metodologie de aplicare astfel încât să nu ajungem în instanţă pentru drepturile care ni se cuvin”, a adăugat Pope.

Potrivit acestuia, teama managerilor referitor la acordarea stimulentului de risc este justificată, existând posibilitatea ca după terminarea pandemiei, managerii să răspundă pentru acordarea acestor sporuri.

“Principalul vinovat este Ministerul Sănătăţii. Să nu uităm că în România nu a fost declarată pandemia deşi am făcut solicitări încă din luna martie, nu am primit încă un răspuns. În acest moment, Sanitas a chemat în judecată ca Ministerul Sănătății să emită ordinul de stabilire a epidemiei pe teritoriul României”, a adăugat reprezentantul organizației sindicale.

Riscul ca salariații să fie nevoiți să returneze banii

El a mai spus că suntem în ipoteza “absurdă în care toată legislaţia invocă starea epidemiologică, iar Ministerul Sănătăţii refuză să emită ordinul de stabilirea epidemiei. Din perspectiva sa, pe bună dreptate managerii se simt responsabili şi oarecum vânaţi. Nu toţi managerii din spitalele din România sunt optuzi. Riscul cel mai mare este faţă de salariaţi care în urma controalelor Curţii de Conturi sau ale celor de la fondurile europene să fie obligaţi să returneze acest stimulent”.

Acesta a afirmat că reprezentanții Ministerului nu au răspuns în niciun fel solicitărilor sindicaliștilor, ba din contră, a emis un document eronat către spitale, care se adaugă la lege şi spune că nu se acordă pe toată perioada stării de urgenţă, ci doar după 7 aprilie.

“Sunt tot felul de interpretări eronate. Şi atunci, managerii sunt reticenţi pe bună dreptate. Este un exces fără margini: să pui angajatul să semneze, sub sancţiunea legii penale, că el a desfăşurat activitatea, este cel puţin un management defectuos.”, a spus reprezentantul Sanitas.

Clarificarea legii 

În opinia sa, soluţia ar fi clarificarea legii.

“Din păcate, noi discutăm despre un stimulent acordat electoral, pe care nu l-a cerut nimeni, în plină criză, când toată lumea cerea materiale de protecţie suficiente, reguli clare, reducerea timpului de lucru, pentru că suntem în ipoteza în care colegii noştri lucrează opt sau 12 ore în combinezoane, la 40 de grade. Este inuman şi nimeni nu le spune ce se va întâmpla în viitor. Scos în spaţiul public acest stimulent cu perspectivă clară electorală şi politică”, a afirmat Pope.

Totodată, deși condițiile actuale de lucru sunt mai grele decât cele din starea de urgență, stimulentul nu se mai acordă și pe perioada stării de alertă, deşi Parlamentul a modificat legea pentru a fi acordat şi în acest timp. Și asta pentru că Guvernul a contestat la Curtea Constituţională legea modificată, în acest moment așteptându-se o pronunțare a CCR.

„Te retragi din sindicat, te trec la stimulent”

“Sunt foarte multe cazuri în care colegii se simt nedreptăţiţi. Cazul de la Spitalul Judeţean Buzău, de exemplu, unde medicul şef de la Unitatea de Primiri Urgenţe a trecut pe listă pe cine a dorit dumnealui. Avem nişte cereri care ne vorbesc despre ‘te retragi din sindicat, te trec la stimulent’. Un coleg brancardier a protestat în curtea spitalului. Managerul a dat o notă internă către şefii de secţii şi compartimente prin care aceştia să nominalizeze persoanele care au intrat în contact cu pacienţii. Un manager, în mod evident, nu poate să cunoască activitatea fiecărui salariat”, a adăugat Iulian Pope.

El a menționat și cazul de la Paşcani, unde managerul a refuzat timp de trei luni să acorde stimulentul celor care s-au îmbolnăvit la locul de muncă, deşi legea prevede şi acest lucru.

“Sunt multe situaţii în care colegii noştri acuză că s-a acordat acest stimulent discreţionat. Ar trebui ca Ministerul Sănătăţii împreună cu CNAS să vină cu cu reguli clare, precise şi să respecte în primul rând legea, pentru că până acum, tot ce au scris ei sunt adăugări la lege, ceea ce e nepermis. Ar trebui să redeschidă dialogul social, să putem semnala abuzurile”, a spus Pope.