Câte persoane suferă de osteoporoză în România

În perioada 2017 – 2030, incidența fracturilor de fragilitate în Uniunea Europeană va crește cu 23%, afectând peste 46 milioane de oameni,  iar peste un milion de femei și bărbați din România, cu vârsta de peste 50 de ani, suferă în prezent de oseoporoză, având un risc major de fracturi osoase de fragilitate, potrivit datelor citate de o companie farmaceutică, prezentă pe piața din România.

De asemenea, aproximativ 195.000 de pacienți cu vârsta de peste 40 de ani, cu fractura osteoporotică de șold, au fost înregistrați în spitalele din România în 11 ani , respectiv în perioada 2008-2018.

În acest context, compania farmaceutică Amgen România, parte a uneia dintre cele mai importante companii de biotehnologie din lume, lansează campania de informare „Fragilitatea nu este o opțiune”, prin care își propune să crească gradul de informare și educare al populației din România cu privire la osteoporoză, se arată într-un comunicat de presă.

Și asta în contextul în care milioane de oameni din întreaga lume suferă de osteoporoză.

„Osteoporoza este o boală gravă. De aceea accesul pacienților la tratamente de ultimă generație, cu administrare facilă, este esențial. Amgen și-a asumat un rol activ la nivel mondial, dar și în România ultimilor 10 ani, în a pune la dispoziția medicilor și pacienților cu osteoporoză soluții de tratament inovative, medicamente biologice care prin utilizarea lor să ajute pe de o parte pacienții pentru o calitate a vieții cât mai ridicată, și, pe de altă parte, să vină în ajutorul sistemului de sănătate din România în vederea scăderii costurilor unor afecțiuni asociate, cum ar fi fracturile provocate de această boală. De asemenea, rolul nostru, asumat cu responsabilitate, este de a parteneria cu Societățile Medicale și cu Asociațiile de Pacienți pentru o bună și corectă informare cu privire la povara acestei boli și la nevoile pacienților”, a declarat Alina Culcea, director general Amgen România.

La finalul lunii aprilie 2020 Guvernul a decis introducerea, începând cu 1 iunie 2020, a 31 de molecule noi în lista medicamentelor compensate și gratuite, printre acestea aflându-se și noi opțiuni terapeutice pentru tratamentul osteoporozei la femeile în postmenopauză cu risc crescut de fracturi, soluții care au demonstrat beneficii pentru pacienții cu risc de fracturi de fragilitate.

Potrivit datelor oficiale, în 2017, în Franța, Germania, Suedia, Italia, Marea Britanie osteoporoza afecta peste 20 de milioane de femei și bărbați, fiind înregistrate 2,7 milioane de fracturi de fragilitate. Se estimează că, în perioada 2017 – 2030, în Uniunea Europeană, incidența fracturilor de fragilitate va crește cu 23%, afectând peste 46 de milioane de oameni.

Potrivit aceluiași comunicat, impactul bolii este major, dizabilitățile provocate de osteoporoză generând costuri extrem de mari pentru sistemele de sănătate, cât și pentru bugetele familiilor celor care suferă de această boală. Astfel, la un an de la apariția unei fracturi de șold, 40% din pacienți nu mai pot merge autonom și 80% au nevoie de asistență pentru activități uzuale. Zilele de spitalizare generate de osteoporoză le depășesc pe cele pentru pentru cancer de sân, infarct sau diabet. După o fractură de fragilitate, pacienții sunt de 5 ori mai expuși la o a doua fractură în următorii 2 ani.

În România, la nivelul anului 2013, peste 1 milion de persoane sufereau de osteoporoză. Povara economică estimată îngrijirii facturilor de fragilitate a fost în 2010 de 129 de milioane de euro, aceaste costuri urmând să ajungă la 151 de milioane de euro în 2025.

Numită și „boala oaselor fragile”, osteoporoza este caracterizată prin scăderea densității osoase, determinată de un proces de demineralizare (pierderea calciului și fosforului din os). Prin alterarea microarhitecturii țesutului osos, crește fragilitatea osoaselor și, în consecință, crește și riscul de fractură. Fracturile legate de osteoporoză pot apărea în orice os al scheletului cu un grad de invaliditate mai mare sau mai mic, cu posibilitatea de intervenție chirurgicală sau nu.

Coordonatoarea ştiinţifică a OMS spune că un vaccin împotriva coronavirus ar putea fi disponibil din 2021

Cercetările pentru descifrarea genomului coronavirusului au început în ianuarie, iar în şapte luni s-au făcut mari progrese, însă mai este de lucru până la obţinerea unui vaccin, după cum a declarat coordonatoarea ştiinţifică a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Soumya Swaminathan.

Soumya Swaminathan a precizat că în prezent OMS are peste 20 de vaccinuri în faza de studii clinice şi că riscul este mic să eşueze chiar toate. Aşadar, un vaccin ar putea fi disponibil la începutul anului viitor, după care urmează producţia pe scară largă, deci există speranţa că ar putea fi distribuit la jumătatea lui 2021. Presupunând că fiecare din cele 20 de vaccinuri candidate are şanse de 10% să fie corespunzător, ar însemna că am putea avea unul sau două vaccinuri, poate chiar mai multe.

Progresele sunt cele mai rapide înregistrate până acum în domeniu, faţă de orice altă boală din trecut. De la publicarea în ianuarie a secvenţei ARN-ului virusului şi până la prima testare a unui vaccin, în martie au trecut doar trei luni – un succes fără precedent, susţine Swaminathan. Este posibil ca testele pe scară largă privind eficienţa – aşa-numita fază a treia – să se încheie în mai puţin de un an de la începutul cercetărilor pentru obţinerea vaccinului. Încheierea acestei faze nu înseamnă neapărat că vaccinul este eficient, sigur şi gata de utilizare.

Din cauză că nu se poate prevedea care linie de cercetare va avea succes, abordarea OMS este efectuarea de teste pentru un număr cât mai mare de vaccinuri. Nivelurile de interes şi de investiţii sunt ridicate, dar există anumite criterii. Nu este suficient ca vaccinul să protejeze doar 20-30% din pacienţi, deoarece asta nu va asigura încheierea pandemiei; este nevoie de o protecţie de 70%, în condiţii de siguranţă, potrivit OMS.

EXCLUSIV Prof. dr. Azoicăi, despre controlarea virusului: Este necesară o imunizare de 70% din comunitate

Prof. dr. Doina Azoicăi, medic epidemiolog și președinte al Societății Române de Epidemiologie, a explicat în cadrul unui interviu acordat pentru Sanatatea.TV și RoHealthReview.ro că vaccinul nu este singura soluție a  pandemiei de coronavirus, ci imunizarea populației.

Epidemiologul Doina Azoicăi a spus că vaccinarea este o metodă eficientă de ținere sub control a fenomenului, deoarece prin vaccinare este asigurată protecția persoanelor care ar putea să fie receptive.

“Dar nu este singura. Pe lângă vaccinare, care este o măsură țintită, specifică, și, să sperăm eficientă de reducere a potențialului persoanelor receptive, rămâne însă valabil, în continuare, respectarea măsurilor până la momentul în care se poate realiza această imunizare a populației de cel puțin 60-70% din comunitate”, a spus Doina Azoicăi.

Potrivit președintelui Societății Române de Epidemiologie, acest procent de imunizare al populației ar ajuta la ținerea sub control a pandemiei, reducerea numărului de cazuri și transmitere în rândul populației.

În ceea ce privește procentul actual de imunizare a populației, prof. dr. Doina Azoicăi a afirmat că acesta nu este dat neapărat de teste, respectiv câte persoane au fost pozitive, ci de persoanele care au protecție înaltă și de lungă durată.

“Pentru aceasta, trebuie făcută o evaluare cantitativă a anticorpilor, de clasă IgG, care ne poate da o cifră mai apropiată de adevăr vizavi de rata de protecție în rândul populației față de această infecție. Acest studiu care se dorește a fi făcut pe parcursul acestor luni și care a început deja, studiul de seroprevalență, o să ne aducă informații mai de calitate”, a adăugat medicul epidemiolog.

Referitor la proiecțiile Societății Română de Epidemiologie pentru următoarele două luni, care arată că pe 19 septembrie, dacă indicele de transmisibilitate Rt rămâne în jur de 1,1, vor apărea un număr de 2.604 cazuri noi, Azoicăi a spus că “în principiu, nu cred că va crește atât de mult numărul de cazuri, dat fiind faptul că se vor lua și aplica măsurile necesare ca să reducă rata de îmbolnăvire”.

“Este un fenomen în creștere, imprevizibil, dar am această reținere în a aprecia o rată atât de crescută pentru că este posibil ca această rată să fie calculată în absența unor măsuri corective de reducere a numărului de îmbolnăviri”, a precizat Prof. dr. Doina Azoicăi.

Dacă indicele de transmisibilitate Rt rămâne în jur de 1,1, un număr de 2.604 cazuri noi vor apărea pe 19 septembrie, iar numărul de internați ATI în acel moment este estimat la 1.578, după cum arată cifrele din “Proiecții și Recomăndări Privitoare la Infecția cu SARS-CoV-2 în Romania (19 Septembrie 2020)”, prezentate de Valentin Pârvu, PhD Statistica și dr. Emilian Popovici, vicepreședinte Societatea Română de Epidemiologie.

Potrivit acelorași date, pentru scenariul mai grav, cu Rt de 1,2, numerele ar fi si mai mari.

Societatea Română de Epidemiologie a realizat proiecțiile pentru următoarele două luni, până pe 19 septembrie, folosind datele publice disponibile până la 18 Iulie.

“În ultimele 2-3 săptămâni, s-au schimbat procedeele de externare a pacienților (pacienți sunt externați după 10 zile dacă rămân asimptomatici), iar unii pacienți au început să fie externați la cerere. Aceste schimbări au dus la o scădere a numărului de pacienți activi (estimați acum la cazurile noi din ultimele 22 zile față de 25 zile cât erau în urmă cu o lună). De asemenea, au dus la o creștere a numărului de cazuri noi. Aceasta se datorează, în parte, numărului crescut de persoane contagioase prezente în populație, și posibil datorită creșterii transmisibilității”, se arată în analiza Societății Române de Epidemiologie.

Coronavirus: SRE estimează 2.604 cazuri noi de infectare pe 19 septembrie. Ce măsuri recomandă

Dacă indicele de transmisibilitate Rt rămâne în jur de 1,1, un număr de 2.604 cazuri noi vor apărea pe 19 septembrie, iar numărul de internați ATI în acel moment este estimat la 1.578, după cum arată cifrele din “Proiecții și Recomăndări Privitoare la Infecția cu SARS-CoV-2 în Romania (19 Septembrie 2020)”, prezentate de Valentin Pârvu, PhD Statistica și dr. Emilian Popovici, vicepreședinte Societatea Română de Epidemiologie (SRE).

Potrivit acelorași date, pentru scenariul mai grav, cu Rt de 1,2, numerele ar fi si mai mari.

Societatea Română de Epidemiologie a realizat  proiecțiile pentru următoarele două luni, până pe 19 septembrie, folosind datele publice disponibile până la 18 Iulie.

“În ultimele 2-3 săptămâni, s-au schimbat procedeele de externare a pacienților (pacienți sunt externați după 10 zile dacă rămân asimptomatici), iar unii pacienți au început să fie externați la cerere. Aceste schimbări au dus la o scădere a numărului de pacienți activi (estimați acum la cazurile noi din ultimele 22 zile față de 25 zile cât erau în urmă cu o lună). De asemenea, au dus la o creștere a numărului de cazuri noi. Aceasta se datorează, în parte, numărului crescut de persoane contagioase prezente în populație, și posibil datorită creșterii transmisibilității”, se arată în analiza Societății Române de Epidemiologie.

Potrivit aceleiași surse, atunci când epidemia este în creștere, numărul de internați ATI este un indicator care întârzie cu câteva zile față de evoluția cazurilor noi. Creșterea ATI din valul 2 a început în jur de 11 iunie, pe când cazurile noi au început să crească din prima săptămână din iunie. Internații ATI au fost estimați pentru această proiecție la 3,4% din pacienții activi din urmă cu opt zile, pacienții activi fiind estimați a fi pacienții cumulați pe 22 zile.

În acest context, Societatea Română de Epidemiologie vine cu o serie de propuneri, ca măsuri care pot fi aplicate local sau regional:

  1. Limitarea numarului maxim de persoane in grup la 10 in judetele/localitatile afectate.
  2. Supravegherea transportului public inclusiv a celui pe caile ferate pentru respectarea cu strictete a masurilor de distantare fizica si a portului mastii de protectie, iar acolo unde este posibil nedepasirea unui numar de maximum 10 calatori intr-un vehicol de transport in cazul calatoriilor care depasesc ca timp 15 minute.
  3. Recomandare de a sta acasa, cu exceptii pentru sport, obtinerea de alimente si alte iesiri esentiale.
  4. Restrictii de calatorie intre orasele/regiunile afecatate si restul tarii.
  5. Protocol de testare cu PCR – testare pentru toti simptomaticii si pentru toti contactii celor pozitivi.
  6. Anchete epidemiologice – trasabilitate completa si exhaustiva pentru toate cazurile identificate cu stabilirea clusterelor epidemiologice prin diagnostic molecular – secventiere genomica completa – utilizarea epidemiologiei moleculare.

Astfel de masuri vor fi necesare periodic in zone critice in viitoarele 6 luni – 1 an, când reprezentanții SRE speră ca noi terapii, și poate unul sau mai multe vaccinuri să fie disponibile.

Concluziile analizei 

Potrivit aceleiași analize, deoarece transmisibilitatea, spitalizarea și ratele de mortalitate pentru infecția SARS-CoV-2 comparativ cu SARS-CoV, MERS-CoV și gripa din 1918 pot fi apreciate astfel:

  • R0 SARS-CoV-2 estimat = 2,5 (1,8–3,6) versus 2,0–3,0 pentru SARS-CoV și gripa 1918
  • R0 = 0,9 pentru MERS-CoV si 1,5 pentru gripa ”porcina” 2009
  • ratele de fatalitate difera de la o tara la alta, probabil prin diferentele in strategiile de testare- proportia ratei de fatalitate (case-fatality ratio), prin diferentele in codificarile ICD-10, structurile demografice diferite, diseminarile focale si a neintelegerii complete a motivelor pentru care unele regiuni sunt mai afectate decat altele
  • initierea precoce a distantarii fizice si a masurilor de igiena au demonstrat ca pot reduce drastic si mortalitatea asociata, ceea ce poate explica partial diferentele geografice
  • SARS-CoV-2 emergent in Decembrie 2019, a dus rapid la pandemie, desi este inrudit genetic cu SARS-CoV, la care numarul de cazuri a fost zero in iunie 2003 (desi a avut rata mortalitatii de 9,7%, cele mai multe fiind asociate actului medical, comparativ cu MERS-CoV- tot coronavirus fatal, fara risc actual de a produce efect pandemic, care a avut rata de fatalitate de 34%.3)
  • toate cele trei coronavirusuri au perioada de incubatie mai lunga decat a virusului gripal (mediana 5 zile) cu media depistarii cazurilor la 11 zile de la infectie
  • incaracatura virala SARS-CoV-2 este maxima la debutul sau chiar cu 1-2 zile inaintea simptomelor, si scade dupa 5-6 zile (ceea ce face carantina si izolarea pacientilor si a contactilor mai putin eficiente) comparativ cu SARS-CoV, la care incarcatura virala maxima este de 6–11 zile dupa aparitia simptomelor, ceea ce ofera o saptamana in plus timp identificarea si izolarea cazurilor
  • incarcatura virala se poate mentine si dupa 3 saptamani de la debutul simptomelor ceea ce duce la concluzia ca SARS-CoV-2 este mai putin fatal, dar mai transmisibil decat MERS-CoV sau SARS-CoV (2003)
  • exista dovezi tot mai numeroase ca persoanele infectate asimptomatice transmit infectia, desi ramane necunoscuta proportia persoanelor presimptomatice (78% din cazuri asimptomatice pot deveni simptomatice)
  • din motivele enumerate mai sus, SARS-CoV a putut fi eradicat in 2003, dar fara un vaccin e imposibila eradicarea SARS-CoV-2.

 

 

 

Ce măsuri trebuie respectate în grădinițe pentru a evita îmbolnăvirea copiilor cu COVID-19

Trierea epidemiologică a personalului din grădinițe, un număr cât mai mic de copii în grupe, respectarea măsurilor de igienă în colectivitate. Sunt câteva dintre recomandările pe care specialiștii le fac în vederea protejării împotriva infectării cu virusul SARS-CoV-2 a copiilor care s-au reîntors în grădinițe.

”Este foarte important ca acești copii să socializeze, nu putem să îi ținem la domiciliu. Plus că dificultățile sunt de ordin social. Părinții sunt, la rândul lor, implicați în activitățile profesionale. Dar, ceea ce trebuie avut în vedere și trebuie aplicat sunt măsurile prevăzute vizavi de aceste colectivități de preșcolari. Astfel, trebuie avut în vedere să nu se creeze aglomerări, să existe un număr mic de copii în grupele care sunt monitorizate de către personal. Foarte important este ca personalul adult să fie triat epidemiologic și să fie depistat, să fie monitorizat astfel încât să se elimine posibilitatea ca acești adulți să fie pozitivi și să vină în contact cu copiii. De asemenea, măsurile de igienă ale acestor colectivități trebuie respectate cu strictețe”, a declarat într-un interviu acordat Sanatatea.TV și www.RoHealthReview.ro prof. dr. Doina Azoicăi, medic epidemiolog și președinte al Societății Române de Epidemiologie.

Totodată, medicul epidemiolog a atras atenția și asupra măsurilor de protecție în mediul familial.

”Părinții trebuie, în mediul familial, să respecte toate măsurile acestea de protecție a copilului în sensul să nu îi ducă în zone aglomerate și să îi protejeze în felul acesta. Iar în cazul în care unul dintre părinți devine pozitiv, pentru că există și această posibilitate, să evite contactul cu copiii mai ales că s-a dovedit faptul că și copiii pot fi contaminați”, a mai precizat prof. dr. Doina Azoicăi.

Record de 1 milion de cazuri noi de COVID-19 în 100 de ore, potrivit Reuters

Numărul persoanelor infectate cu noul coronavirus la nivel global a depășit 14 milioane, marcând pentru prima dată o creștere a unui milion de cazuri în mai puțin de 100 de ore, potrivit unui raport al Reuters.

Primul caz a fost raportat în China la începutul lunii ianuarie și a durat trei luni pentru a ajunge la 1 milion de cazuri. Au fost necesare doar patru zile pentru a ajunge de la 13 la 14 milioane de cazuri.

Statele Unite, cu peste 3,6 milioane de cazuri confirmate, continuă seria de salturi mari a numărului de cazuri confirmate zilnic. SUA au raportat joi un record global de peste 77.000 de noi infecții, în timp ce Suedia a raportat 77.281 de cazuri de la începutul pandemiei.

Alte țări afectate au „aplatizat curba” și reduc măsurile restrictive pentru a încetini răspândirea noului virus, în timp ce altele, precum orașele Barcelona și Melbourne, implementează o a doua rundă de restricții la nivel local.

Pandemia a ucis acum peste 590.000 de oameni în aproape șapte luni. Primul deces a fost raportat la 10 ianuarie la Wuhan, China, înainte ca numărul de infecții și decese să explodeze în Europa și mai târziu în Statele Unite.

În Brazilia, peste 2 milioane de persoane sunt pozitive la noul coronavirus, inclusiv președintele Jair Bolsonaro, și peste 76.000 de oameni au murit.

India, singura altă țară cu peste 1 milion de cazuri, se confruntă o medie de aproape 30.000 de noi infecții în fiecare zi în ultima săptămână.

Cifrele din aceste țări au fost principalii factori care au stat la baza raportării Organizației Mondiale a Sănătății care a anunțat vineri o creștere record a cazurilor de coronavirus la nivel global de 237.743 în 24 de ore.

În țările cu capacitate limitată de testare, numărul cazurilor reflectă doar o proporție din totalul infecțiilor. Experții spun că datele oficiale probabil sub-reprezintă atât infecțiile, cât și decesele.

Vizitatorii sunt sfătuiți să evite Cartierul Roșu din Amsterdam din cauza aglomerației, în contextul riscului de infectare cu SARS-CoV-2

Autorităţile din Amsterdam au închis unele străzi din apropierea faimosului Cartier Roşu din oraş din cauza aglomeraţiei şi au sfătuit vizitatorii să evite zona.

Pentru respectarea recomandărilor de distanţare socială, municipalitatea a implementat traficul cu sens unic în zonă şi a monitorizat cu atenţie fluxul de vizitatori, înainte de a considera zona prea aglomerată.

„Nu veniţi în Cartierul Roşu. Este prea aglomerat”, avertiza sâmbătă seara pe Twitter o postare de pe contul municipalităţii, informează dpa, citată de Agerpres.

Lucrătorii sexuali din Olanda, mulţi activând în Cartierul Roşu, şi-au putut relua activitatea de la 1 iulie, după ce industria a încetat efectiv să mai funcţioneze în timpul pandemiei de coronavirus.

O destinaţie turistică populară, oraşul a înregistrat un aflux de turişti în ultimele săptămâni, în contextul relaxării restricţiilor şi a redeschiderii graniţelor în mai multe ţări europene.

Înainte de weekend, vineri, autorităţile au precizat că afacerile din Amsterdam au o responsabilitate suplimentară în a impune distanţa de 1,5 metri între clienţi, în condiţiile în care „numeroşi vizitatori străini nu cunosc măsurile luate împotriva coronavirusului în Olanda”.

Nelu Tătaru este preocupat de situația de pe litoral și nu exclude reintroducerea restricțiilor pentru terase

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, s-a declarat preocupat de nerespectarea măsurilor de protecţie sanitară pe litoral și nu a exclus reintroducerea anumitor restricţii pentru funcţionarea teraselor, pe care însă a declarat că nu și le dorește.

„Mă preocupă. Ar trebui să îi preocupe pe cei care se întorc în oraşele lor şi văd că acolo creează transmiteri comunitare accentuate. Ne uităm că avem mai multe judeţe care înainte aveau un număr mic, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Brăila, Galaţi. Sunt oraşe, sunt judeţe care au marcată o creştere accentuată în ultima perioadă, dar vedem că sunt şi locuri, cum este litoralul sau Valea Prahovei, unde acele reguli nu prea se mai respectă”, a afirmat Nelu Tătaru.

Ministrul Sănătăţii a mai declarat că măsurile de relaxare introduse după starea de urgenţă au fost agreate şi de patronatele din sectorul HoReCa, iar proprietarii teraselor ar trebui să le respecte.

„În funcţie de evoluţie, vor fi şi anumite restricţii. Noi nu vrem să fie restricţii. Noi vrem ca toată lumea să conştientizeze şi să respecte acele norme. Când am făcut acele măsuri de relaxare, le-am făcut însoţite şi de un ordon de ministru, comun cu ministrul de resort, care prevedeau şi acele norme de funcţionare şi desfăşurare. Toată lumea şi le-a asumat, inclusiv acei agenţi economici care deschid în acel sens afacerile, dar rămâne să le şi respecte. În condiţiile în care nu vor fi respectate, vor fi şi controale mai înteţite în următoarea perioadă”, a precizat ministrul.

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şi ministrul Mediului, Costel Alexe, s-au aflat duminică la Iaşi unde au încercat să viziteze noul spital modular pentru pacienții COVID construit la marginea municipiului Iaşi în comuna Lețcani.

Dolj: Un asistent medical, în vârstă de 46 de ani, a murit de COVID-19

Asistentul medical Florin Cazacu, în vârstă de 46 de ani, de la Spitalul de Neuropsihiatrie din Craiova, a decedat în urma infectării cu noul coronavirus.

Anunţul a fost făcut pe reţelele de socializare de către colegii săi de la Clinica 2 Psihiatrie a spitalului, care au dorit să tragă şi un semnal de alarmă privind pericolul pe care îl reprezintă acest virus pentru populaţie şi necesitatea respectării măsurilor de protecţie.

https://www.facebook.com/101826627980698/posts/179199383576755/

 

Şi Federaţia Hipocrat şi Sindicatul Unimedical au transmis un mesaj de condoleanţe în care afirmă şi că asistentul medical a făcut o formă severă a bolii, deşi nu suferea de alte afecţiuni. Reprezentanţii celor două sindicate menţionează că şi soţia şi cei doi copii ai asistentului medical au fost testaţi pozitiv cu noul coronavirus.

„Federaţia Hipocrat şi Sindicatul Unimedical transmit condoleanţe familiei asistentului medical Florin Cazacu. Colegul şi profesionistul Florin Cazacu, asistent la Spitalul de Neuropsihiatrie din Craiova, a decedat fiind victimă a COVID-19. O formă severă a acestei boli i-a fost fatală, deşi nu suferea de alte afecţiuni. Transmitem familie, soţiei şi celor doi copii, care au fost testaţi pozitiv şi ei cu COVID-19, toată susţinerea noastră. Dragi colegi, vă rugăm, aveţi mare grijă de dumneavoastră. Protejaţi-vă în orice moment”, au transmis reprezentanţii celor două sindicate, citați de Agerpres.

Potrivit reprezentanţilor spitalului, în clinica în care a lucrat asistentul medical nu a fost depistat până acum niciun caz de SARS-CoV-2, nici în rândul pacienţilor şi nici în cel al cadrelor medicale.

Noi cercetări indică faptul că Covid-19 provoacă tulburări în sistemul nervos și poate ataca direct creierul

SARS-CoV-2 atacă sistemul respirator, dar există din ce în ce mai multe dovezi că afectează sistemul nervos. Mai multe studii asupra a mii de pacienți spanioli arată că majoritatea acestor indivizi au dezvoltat cel puțin o problemă neurologică. Acestea s-au manifestat într-o gamă largă de simptome, de la dureri de cap până la stări comatoase. Într-un procent de cazuri, afecțiunile neurologice au fost chiar principala cauză a decesului. Deși aceste simptome au fost atribuite răspunsului imunitar excesiv al organismului la COVID-19, unele cercetări indică faptul că virusul atacă direct creierul, scrie EL PAIS.

Asociația spaniolă de neurologie (SEN) a adunat cele mai recente studii efectuate în Spania cu privire la conexiunea dintre coronavirus, creier și întregul sistem nervos. Cercetarea este variată; include investigații cu privire la modul în care virusul schimbă simțul mirosului și gustului unei persoane, cercetări asupra durerilor de cap la lucrătorii medicali infectați și un studiu asupra accidentelor vasculare cerebrale la 1.600 de pacienți cu COVID-19.

Dar cea mai semnificativă cercetare este un registru numit Albacovid, care studiază afecțiunile neurologice observate la 841 de pacienți cu coronavirus din două spitale din Albacete, în regiunea spaniolă Castilla-La Mancha, în perioada maximă a crizei din martie. Rezultatele, publicate în revista Neurology în urmă cu câteva săptămâni, arată că 57% dintre acești pacienți au prezentat unul sau mai multe simptome neurologice.

„Spectrul neurologic este foarte larg”, spune Tomás Segura, șeful neurologiei de la Spitalul Universitar din Albacete, care a fost unul dintre cele două centre medicale care au participat la lucrare. Potrivit lui Segura, coautor al studiului, cele mai frecvente simptome întâlnite de pacienții cu coronavirus au fost mialgia, durerile de cap și amețelile. El subliniază că aproape 20% au prezentat tulburări ale conștienței, deși aceste simptome au fost concentrate în rândul pacienților vârstnici. Alți 20% dintre pacienți (nu sunt grupuri exclusive) au dezvoltat probleme neuropsihiatrice precum insomnie, anxietate și psihoză. „Unele dintre simptome, cum ar fi mialgia, insomnia și durerile de cap, nu au fost observate în studiile anterioare”, adaugă Segura, care predă și la Universitatea Castilla-La Mancha.

Gama de simptome nu se termină aici. Într-un procent mic, dar semnificativ din cazuri (între 1% și 5%), neurologii au depistat de asemenea miopatie, disautonomie și boli cerebrovasculare, cum ar fi accident vascular cerebral. În mai puțin de 1% din cazuri, cercetătorii au observat, de asemenea, convulsii, tulburări de mișcare și encefalită la pacienți. În zeci de cazuri, pacientul a intrat în comă. În plus, complicațiile neurologice au fost principala cauză de deces la 4% dintre victimele coronavirusului, potrivit studiului.

„Registrul Albacovid indică faptul că simptomele neurologice sunt mai frecvente la pacienții cu spital coronavirus decât se credea”, spune medicul José Miguel Lainez, președintele SEN. „În plus, faptul că acest registru a fost realizat cu cel mai mare număr de pacienți, în comparație cu alte studii efectuate în alte țări, ne face să credem că datele din acest registru sunt mai exacte, cel puțin în raport cu populația spaniolă.“

Un alt studiu la scară largă, care a implicat 909 pacienți cu coronavirus la Madrid, a arătat că 90% din cazuri au prezentat simultan modificări sau pierderea simțului mirosului și a gustului. În majoritatea acestor cazuri, aceste modificări au fost singura expresie clinică a coronavirusului sau au fost însoțite de alte simptome minore. Alte infecții virale, precum cele cauzate de gripă, rinovirus și virusul paragripal uman, de asemenea, provoacă aceste tulburări, dar acest lucru este atribuit stării nazale cauzate de infecție. În studiul de la Madrid, mai mult de jumătate dintre pacienți nu au prezentat congestii. Aceasta înseamnă că coronavirusul poate acționa direct împotriva sistemului nervos central.

Cel mai recent studiu a fost publicat săptămâna trecută în prestigiosul jurnal Brain. Această investigație, care a prezentat cel mai mare număr de pacienți (1.683) și cea mai lungă durată (50 de zile), a avut ca scop detectarea și analizarea bolii cerebrovasculare la pacienții cu COVID-19. Conform cercetărilor, 23 dintre acești pacienți (1,4% din cazuri) au suferit un atac cerebral sau un accident vascular cerebral. Ceea ce este relevant în acest caz nu este numărul de cazuri, care este, de asemenea, semnificativ, ci calitatea datelor, care se bazează pe neuroimagistica și o analiză a țesutului cerebral afectat. Dovada acestor mici episoade de accident vascular cerebral generalizat este de îngrijorare pentru neurologi, deoarece ar putea indica faptul că SARS-CoV-2 poate intra în creier.