Un asistent medical de la Spitalul ”N.N. Săveanu” din Vidra a decedat sâmbătă seară în urma infectării cu noul coronavirus.
Ionică Potop era internat la Secția ATI a Institutului ”Marius Nasta” din București, scrie vrancea24.ro. Asistentul medical avea 50 de ani și fusese depistat recent cu COVID-19.
De la debutul pandemiei de COVID-19 au fost mai multe studii care au încercat să determine dacă grupa de sânge afectează riscul de contractare a coronavirusului sau severitatea COVID-19.
Unul dintre aceste studii sugerează că persoanele cu tip A ar avea un risc mai mare de a se îmbolnăvi de COVID-19 și de a dezvolta simptome severe, în timp ce persoanele cu sânge de tip O ar avea un risc mai mic. Un studiu publicat recent combate câteva dintre aceste descoperiri timpurii. Cercetătorii de la Massachusetts General Hospital și Beth Israel Deaconess Hospital nu au găsit nicio dovadă că tipul de sânge afectează dacă cineva dezvoltă simptome severe (definite ca intubație sau moarte) în urma infecției cu noul coronavirus, relatează CNN.
O echipă de cercetători europeni care și-a publicat descoperirile în New England Journal of Medicine în iunie, a descoperit că persoanele cu sânge de tip A ar avea un risc cu 45% mai mare de a se infecta decât persoanele cu alte tipuri de sânge, iar persoanele cu sânge de tip O aveau un risc cu 35% mai mic. Aceștia au studiat peste 1.900 de pacienți cu coronavirus grav bolnavi în Spania și Italia și i-au comparat cu 2.300 de persoane care nu erau bolnave. Constatări similare au observate în cazul lucrătorilor din sănătate din Hong Kong, cu grupa de sânge O, în timpul focarului SARS, care a infectat 8.098 de persoane din noiembrie 2002 până în iulie 2003 și este din aceeași familie de viruși.
Cel mai recent studiu pare a contracara o parte din cercetarea respectivă. „Am arătat printr-un studiu multinstituțional că nu există niciun motiv să credem că a avea o anumită grupă de sânge va duce la o severitate crescută a bolii, pe care am definit-o că necesitate a intubației sau deces”, a spus dr. Anahita Dua de la Mass General, care a condus echipa de studiu.
Studiul a urmărit să stabilească dacă există o asociere între tipul de sânge ABO și severitatea COVID-19 definită prin intubație sau moarte, precum și pentru a stabili dacă există variabilități în testarea pozitivă a COVID-19 între tipurile de sânge. Într-un studiu multi-instituțional, toți pacienții adulți care au fost pozitivi pentru COVID-19 în cinci spitale au fost identificați și incluși în perioada 6 martie – 16 aprilie 2020. Spitalizarea, intubația și moartea au fost evaluate pentru asocierea cu tipul de sânge. Analiza univariată a fost realizată folosind tehnici standard și regresia logistică a fost utilizată pentru a determina efectul independent al tipului de sânge asupra intubației și / sau a morții și testarea pozitivă. În perioada de studiu, au fost 7.648 de pacienți care au primit teste COVID-19 în cadrul instituțiilor. Dintre aceștia, 1.289 au fost pozitivi.
Potrivit concluziei studiului, tipul de sânge nu este asociat cu riscul de progresie către o boală severă care necesită intubație sau care cauzează moartea și nici nu este asociat cu niveluri maxime mai mari de markeri inflamatori.
Ministrul Sănătății consideră că funcționarea laboratoarelor acreditate în trei ture pe zi este soluția pentru suplimentarea capacității de testare la 27.000-28.000 de teste zilnic.
„Noi în acest moment avem 133 de puncte de testare cu o medie de 19.000-20.000 de teste făcute, într-un ritm de două ture pe zi. În condiţiile în care aceste laboratoare vor avea şi capacitatea de trei ture pe zi, atunci putem să ne ducem spre 27.000-28.000 de teste pe zi şi pot fi compensate odată cu venirea cererilor de teste pentru cei care pleacă în concediu, la cerere. Au ajuns ca o mare parte din teste să rămână în aşteptare, cum sunt 6.000-7.000 de teste pe zi. Doar mărirea capacităţii acestor puncte pe care le avem acum, 133 de puncte, cu o tură suplimentară poate ajunge cu aceste teste la zero”, a afirmat Nelu Tătaru.
Ministrul a mai precizat și că în perioada următoare va fi suplimentat numărul de paturi la terapie intensivă COVID la Spitalul Universitar de Urgenţă ”Elias” şi la Institutul Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. dr. Matei Balş” din Bucureşti.
„La nivel naţional, avem aproape 4.000 de paturi la terapie intensivă. În cele 226 de spitale COVID în faza 1, faza 2 şi suport COVID sunt în jur de 2.000, 1.927 de paturi de terapie intensivă. Sunt anumite judeţe unde avem o supraîncărcare a acestor paturi. Până acum, s-a recurs la acele TIR-uri, acele unităţi mobile de terapie intensivă, unul la Ploieşti, unul la Galaţi, acolo unde am văzut o încărcătură mai mare, dar şi la transferuri de pacienţi în spitale care au paturi goale. În următoarea perioadă, şi la ‘Elias’ şi la ‘Matei Balş’ va fi suplimentat numărul de paturi la terapie intensivă. Noi sperăm ca evoluţia să ne ajute să putem gestiona această situaţie”, a afirmat Nelu Tătaru.
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şi ministrul Mediului, Costel Alexe, s-au aflat duminică la Iaşi unde au încercat să viziteze noul spital modular pentru pacienții COVID construit la marginea municipiului Iaşi în comuna Lețcani.
Până astăzi, 19 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 37.458 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 767 noi cazuri de îmbolnăvire.
Dintre persoanele confirmate pozitiv, 25.042 au fost externate, dintre care 22.617 de pacienți vindecați și 2.425 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.
Totodată, până în prezent, 935 de pacienți cu test pozitiv au fost externați la cerere.
Până astăzi, 2.026 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.
În intervalul 18.07.2020 (10:00) – 19.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 17 decese ( 5 bărbați și 12 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Buzău, Caraș-Severin, Dolj, Galați, Gorj, Iași, Maramureș, Olt și Sibiu.
Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 2 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 4 la categoria de vârstă 60-69 ani, 5 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 4 decese la persoane cu vârsta de peste 80 de ani.
16 dintre decese sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități. Un pacient decedat nu a prezentat comorbidități.
La ATI, în acest moment, sunt internați 286 de pacienți.
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.215 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19: 1.885 în Italia, 561 în Spania, 117 în Franța, 2.330 în Germania, 129 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 111 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 15 în Grecia, 2 în Cipru și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, și Suedia.
De la începutul epidemiei de COVID-19 și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 158 au fost declarați vindecați: 135 în Germania, 11 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat câteva recomandări adresate profesioniștilor din domeniul sănătății pentru gestionarea stresului în perioada pandemiei de COVID-19.
Astfel, potrivit OMS, este normal ca cei care lucrează în domeniul sănătății să se simtă triști, stresați sau copleșiți în această perioadă. Pentru a gestiona această situație, Organizația recomandă:
https://www.facebook.com/WHO/photos/a.167668209945237/3340899275955432/?type=3&theater
Masca de protecţie va fi obligatorie începând de joia viitoare în locurile publice din Melbourne, au anunţat duminică autorităţile locale, în condiţiile în care cel de-a doilea oraş ca mărime al Australiei se confruntă cu o creştere puternică a numărului de contaminări cu noul tip de coronavirus.
Statul Victoria (sud-est), a cărui capitală este Melbourne, a înregistrat până în prezent peste 3.000 de cazuri active de COVID-19, dintre care 363 de contaminări noi în ultimele 24 de ore, în pofida măsurilor de izolare în vigoare de 10 zile.
În încercarea de a stăvili răspândirea virusului apărut în China în decembrie înainte de a se propaga în restul lumii, premierul statului Victoria, Daniel Andrews, a anunţat că portul măştii de protecţie va deveni obligatoriu în locurile publice, o premieră în Australia.
Această măsură, ce va intra în vigoare în noaptea de miercuri spre joi, va viza în total mai mult de 5 milioane de persoane în Melbourne şi în localitatea vecină Mitchell Shire, a precizat Andrews în timpul unei conferinţe de presă.
Refuzul de a purta mască în public va fi pasibil de o amendă de 200 de dolari australieni (122 de euro), iar bandanele şi eşarfele vor fi autorizate pentru protecţie până când statul va fi în măsură să răspundă cererii de măşti, a adăugat el.
De la începutul epidemiei, Australia, ţară-continent cu 25 de milioane de locuitori, a înregistrat aproape 12.000 de cazuri de contaminare şi 122 de decese puse în legătură cu noul tip de coronavirus.
Ministrul Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe, a transmis, sâmbătă, printr-un mesaj pe un site de socializare, că stadioanele vor rămâne închise pentru public, subliniind faptul că rămâne ferm în această privinţă având în vedere numărul în creştere al cazurilor de COVID-19.
„În ziua cu un record de cazuri de infectări pentru România, cu o întreagă echipă de fotbal afectată, prezenţa publicului pe stadioane este ultimul subiect pe care îl putem discuta. Sportul are nevoie de spectatori, dar stadioanele vor rămâne închise pentru public câtă vreme există un pericol major pentru siguranţa oamenilor. Suntem fermi în această privinţă. Nu putem să ne jucăm cu sănătatea publică”, a afirmat Stroe pe contul personal de Facebook.
„Îi rog pe toţi, indiferent de funcţie, de poziţia pe care o au, să fie responsabili şi să nu mai lanseze asemenea scenarii fără temei. Încă putem câştiga această luptă, putem limita răspândirea virusului printr-un efort comun, în sport şi în întreaga societate”, a adăugat ministrul Tineretului şi Sportului.
De la reluarea campionatului Ligii I la fotbal, au fost confirmate mai multe cazuri de infectare cu COVID-19 la angajaţii cluburilor FC Dinamo, FC Botoşani şi CFR Cluj, ceea ce a dus la suspendarea meciurilor celor trei formaţii şi deschiderea unor anchete epidemiologice de către Direcţiile de Sănătate Publică. De asemenea, în Liga a II-a au fost depistate cazuri pozitive la cluburile Concordia Chiajna, Petrolul Ploieşti şi FC Argeş.
În rândul arbitrilor, în lotul pentru primele două eşaloane, au fost depistate patru cazuri, persoanele în cauză fiind oprite de la delegări de Federaţia Română de Fotbal.
O eroare medicală a contribuit la moartea celebrului pictor italian renascentist Rafael, conform unui studiu în cadrul căruia au fost reconstituite circumstanţele decesului.
Raffaello Sanzio da Urbino ar fi avut 37 de ani când a murit, la 6 aprilie 1520, la Roma, la 8 zile după ce a dezvoltat o febră. Mai multe muzee italiene au organizat expoziţii pentru a comemora împlinirea a 500 de ani de la moartea maestrului renascentist.
Noul studiu, realizat de istorici de la Universitatea Milan-Bicocca, a exclus teoriile conform cărora Rafael ar fi fost bolnav de malarie, febră tifoidă sau sifilis şi a ajuns la concluzia că practica luării de sânge (lăsarea pacientului să sângereze ca tratament pentru diferite boli) l-ar fi slăbit pe Rafael, care probabil suferea de o pneumonie.
„O infecţie cu transmitere sexuală recentă – aşa cum este gonoreea sau sifilisul – nu poate explica perioada de incubaţie. O manifestare acută a unei hepatite virale nu ar fi avut loc fără icter şi fără alte simptome specifice ale insuficienţei hepatice. În acea perioadă, la Roma, nu a fost semnalată nicio epidemie de tifos sau de ciumă”, conform studiului.
Artistul „nu suferea nici de o boală intestinală şi din acest motiv am lansat ipoteza pneumoniei”, a susţinut Michele Augusto Riva, unul dintre autorii noului studiu, cercetător specializat în istoria medicinei la Universitatea Milan-Bicocca, relatează The Guardian şi AFP, citate de Agerpres.
„Însă suntem siguri că practica luării de sânge a contribuit la moartea lui Rafael. Medicii din acea perioadă obişnuiau să ia sânge ca tratament pentru diferite boli, însă nu se folosea şi pentru boli pulmonare. În cazul lui Rafael, nu a fost explicată originea bolii şi nici cauza simptomelor, iar medicul care l-a văzut i-a luat în mod eronat sânge”, a adăugat el.
În cadrul noului studiu, publicat în cursul săptămânii în jurnalul Internal and Emergency Medicine, publicaţie a Societăţii Italiene de Medicină Internă (Simi), autorii au semnalat că „descrierea insuficientă a cauzei morţii sale în epocă, pusă pe seama febrei”, în timp ce circulau zvonuri despre excesele sale de natură sexuală, „a condus la apariţia mitului că ar fi suferit de sifilis şi că o boală cu transmitere sexuală ar fi fost cauza morţii”.
Autorii au comparat o relatare despre ultimele săptămâni din viaţa lui Rafael cuprinsă în cartea „Vieţile artiştilor”, scrisă de un alt pictor din epocă, Giorgio Vasari, care menţiona că Rafael a fost lovit de o „febră puternică” după o noapte plină de pasiune, despre care a preferat să nu-i spună doctorului care, crezând că artistul s-a supraîncălzit „a decis, lipsit de prudenţă, să-i ia sânge”. Alte mărturii contemporane lasă indicii despre o posibilă perioadă de incubaţie a bolii care a durat între 7 şi 14 zile.
„Aceste surse ne oferă informaţii adiţionale despre boala fatală de care a suferit Rafael: a fost o boală acută, caracterizată de febră ridicată şi continuă. Boala nu a avut ca efect imediat moartea, ci s-a prelungit timp de 1 – 2 săptămâni. În plus nu a fost nici suficient de severă pentru a-l împiedica să-şi pună ordine în lucruri şi să lase un testament”, se precizează în studiu.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) transmite, sâmbătă, că încă trei cetăţeni români din Grecia – doi în Creta şi unul în Santorini – au fost confirmaţi ca infectaţi cu noul coronavirus.
Potrivit unui comunicat MAE, cei doi români din Creta au fost transferaţi într-un hotel unde vor sta în carantină, împreună cu membrii familiei.
Cetăţeanul român din Santorini a fost confirmat ca infectat cu SARS-CoV-2 în urma testării la intrarea în Grecia, arată MAE.
Cu privire la condiţiile de intrare pe teritoriul Republicii Elene, MAE reaminteşte că, începând cu 15 iulie, ora 00.01, pe lângă formularul electronic, respectiv codul QR, cetăţenii români trebuie să prezinte la intrarea pe teritoriul Greciei prin punctul de frontieră de la Kulata-Promachonas şi testul molecular negativ pentru infecţia cu COVID-19, prelevat cu maximum 72 ore înainte de momentul intrării pe teritoriul Greciei. Testele trebuie efectuate în laboratoare acreditate, iar certificatele trebuie să fie prezentate în limba engleză şi să conţină numele şi prenumele persoanei testate, precum şi seria şi numărul cărţii de identitate sau ale paşaportului persoanei respective.
De asemenea, conform informaţiilor comunicate public de către autorităţile elene pe site-ul https://travel.gov.gr, MAE subliniază că formularul electronic (Passenger Locator Form) poate fi completat inclusiv în cursul zilei anterioare intrării pe teritoriul Greciei.
În ceea ce priveşte situaţia din punctul de trecere a frontierei Kulata-Promachonas, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii Ambasadei României la Sofia şi Consulatului General al României la Salonic, aflaţi la faţa locului, coloana de autovehicule aflată în aşteptare pentru accesul în punctul de frontieră se întinde, la acest moment, pe o lungime de 1,5 kilometri, timpul de aşteptare fiind de aproximativ o oră. Accesul autoturismelor se realizează pe două benzi, relatează Agerpres.
Ministerul Afacerilor Externe continuă să urmărească evoluţiile cu privire la tranzitul cetăţenilor români prin punctul de frontieră de la Kulata – Promachonas şi continuă dialogul cu autorităţile elene pentru identificarea de soluţii necesare reducerii timpului de aşteptare şi prevenirii unor noi aglomeraţii în perioada următoare. De asemenea, MAE menţionează că autorităţile elene competente pot modifica fără preaviz condiţiile de intrare pe teritoriul naţional, în funcţie de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena – 00302106774035 şi Consulatului General al României de la Salonic – 00302310340088, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă – 00306978996222 şi al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: www.mae.ro/node/51914, atena.mae.ro, salonic.mae.ro, ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro şi www.mae.ro.
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a efectuat, sâmbătă, o vizită inopinată la Spitalul Judeţean de Urgenţă ”Mavromati” Botoşani, pentru a verifica gradul de pregătire al unităţii medicale de a face faţă pacienţilor cu COVID-19 şi non-COVID.
El s-a prezentat la Unitatea de Primiri Urgenţe, iar împreună cu cadrele medicale de aici a vizitat toate secţiile spitalului.
„Evaluarea de astăzi dimineaţă mi-a arătat, dincolo de o creştere a numărului de cazuri noi la nivelul întregii ţări, şi o creştere a numărului de testări la nivelul judeţului Botoşani, Suceava şi Neamţ. De aceea, de dimineaţă am reluat aceste vizite neanunţate, fiindcă că am vrut să văd capacitatea spitalului şi adresabilitatea la Unitatea Primiri Urgenţă şi capacitatea tehnică”, a afirmat Tătaru, citat de Agerpres.
Ministrul a apreciat că spitalul are capacitatea să gestioneze situaţia pandemiei la nivel judeţean, fiind „plăcut impresionat” că întreg personalul celei mai mari unităţi medicale din judeţul Botoşani foloseşte corespunzător echipamentele medicale.
Ulterior, Ministrul Sănătăţii a avut o întâlnire la sediul Instituţiei Prefectului cu directorul Direcţiei de Sănătate Publică, Monica Adăscăliţei, dar şi cu directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati”, medicul Radu Malancea.
