BREAKING NEWS România depășește 40.000 de cazuri de COVID-19; peste 1.000 de cazuri într-o singură zi

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat alte 1.030 de cazuri noi de infectare cu coronavirus, de la ultima informare, astfel că numărul total ajunge la 40.163 de persoane infectare.

GCS precizează că cele 1.030 de cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 372 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Un număr de 24.663 de pacienți au fost declarați vindecați și 2.693 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

Până astăzi, 2.101 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 21.07.2020 (10:00) – 22.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 27 decese ( 19 bărbați și 8 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Bistrița-Năsăud, Brăila, Brașov, Buzău, Constanța, Galați, Gorj, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Sibiu, Suceava, Timiș, București și Ilfov. Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 ani, 3 la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 9 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 6 decese la persoane cu vârsta de peste 80 de ani.
26 dintre decese sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost înregistrate comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 5.179. Dintre aceștia, la ATI sunt internați 293 de pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.009.273 de teste.

Pe teritoriul României, 336 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 213 persoane se află în izolare instituționalizată.

Monitorul Oficial a publicat Ordinul ministrului Sănătății care stabilește criteriile pentru carantinare

Ordinul ministrului Sănătății nr. 1309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-COV-2 stabilește criteriile pentru carantinarea sau izolarea persoanelor, după caz, precum și carantinarea localităților, și a fost publicat marți, în Monitorul Oficial.

Și asta după ce Nelu Tătaru, ministrul Sănătății a aprobat modalitatea de aplicare a unor măsuri de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-COV- 2, în conformitate cu noile prevederi legale aprobate prin Legea carantinei și izolării.

În ceea ce privește carantinarea persoanelor, Ordinul prevede impunerea acestuia pentru :
a) persoanele care au intrat în contact direct cu cel puțin o persoană confirrnată cu SARS- COV-2, prin testare cu metoda RT-PCR;
b) persoanele care sosesc din țări si/sau zone cu risc epidimiologic ridicat, țări si/sau zone stabilite de catre INSP, în conditiile legii.

Carantina se va realiza, după caz, la domiciliul persoanei carantinate, la o locația declarată de aceasta sau în spații special desemnate de către autoritățile competente.

De asemenea, medicul curant sau organele de control recomandă carantina. Medicul curant are obligația de a informa în termen de maximum două ore direcția de sănătate publică judeteana sau a municipiului Bucuresti, care confirmă sau infirmă, măsura carantinării persoanei în spațiul special desemnat de autorități.

Reprezentantul direcției de sănătate publică (DSP) emite o decizie administrativă privind carantinarea persoanei în spatiul special desemnat de autoritati în cel mult 8 ore de la informarea făcută de medicul curant.

În scopul prevenirii raspandirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei direcției de sănătate publică prin care se confirmă sau se infirmă măsura carantinei recomandată în spațiul special desemnat de autorități sau, după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanțe, persoana în cauza nu poate părăsi domiciliul, locația declarată pentru carantină sau, după caz, spațiul special desemnat de autorități.

Instituirea carantinei zonale

Tot actul normativ publicat astăzi stabilește criteriile utilizate în evaluarea riscului epidemiologic de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în vederea instituirii carantinei zonale.

Carantinare zonală se va realiza în condițiile:

1. trend crescător pentru ultimele 14 zile;

2.rata de infectare peste nivelul de alertă (3 cazuri/1.000 de locuitori);

3.ponderea majoritară a cazurilor în cadrul comunității față de focarele înregistrate în comunități închise (centre rezidențiale, unități sanitare);

4.ponderea populației în vârstă de 65 de ani și peste, atât în localitate, cât și în zonele rurale ale județului;

5. personal insuficient pentru desfășurarea anchetelor epidemiologice în cadrul DSP, în raport cu numărul de cazuri confirmate;

6.personal sanitar in/suficient în spitalele care asigură asistența medicală pacienților suspecți/confirmați cu COVID-19 (focare în rândul personalului medico-sanitar), dotare insuficientă cu echipamente personale de protecție;

7. gradul de ocupare al paturilor, atât pe secțiile COVID, cât și pe secțiile ATI >90%, cu pacienți din zona respectivă;

8. populația din zona afectată nu este compliantă la regimul de izolare la domiciliu pentru 14 zile în urma unui contact apropiat cu un caz confirmat sau cazuri confirmate izolate la domiciliu.

INSP evaluează analiza de situație locală propusă de către DSP și, în cazul avizării favorabile, o va transmite comitetului județean pentru situații de urgență (CJSU).

Carantina zonală se instituie prin ordin al șefului Departamentului pentru Situații de Urgență sau al persoanei desemnate de acesta, în baza hotărârii CJSU.

Propunerea de ridicare a măsurii de carantină zonală se va face pe baza analizei situației epidemiologice efectuate de către DSP la 14 zile de la instituirea acesteia. Analiza va fi evaluată de către INSP și în cazul avizării favorabile, va fi transmisă către CJSU.
Decizia de ridicare a carantinei se dispune prin ordin al șefului Departamentului pentru Situații de Urgență sau al persoanei desemnate de acesta, în baza hotărârii CJSU.

Izolarea persoanelor

Izolarea persoanelor diagnosticate cu virusul SARS-CoV-2 prin testare cu metoda RT-PCR sau cu semne și simptome sugestive infectării cu virusul SARS-COV-2, conform definiției de caz stabilite de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, se realizează astfel:

a) în unitățile sanitare desemnate de Ministerul Sanatatii care asigură asistența medicală a pacienților cu COVID 19 sau în zone tampon ale altor spitale din rețeaua sanitară publică sau privată, până la cofirmarea infectării cu virusul SARS COV 2 prin test RT-PCR;

b) locație alternativă atașată unei unității sanitare;

c) la domiciliu sau la o locație declarată, pentru pacienții asimptomatici, după evaluarea clinică și paraclinică pentru o perioada de 14 zile de la data diagnosticului.

Izolarea se instituie pe baza acordului persoanelor supuse examinării, în scopul efecuării examinărilor clinice, paraclinice și a evaluărilor biologice , până la primirea rezultatelor, dar nu mai mult de 48 ore.

Cel mai târziu, la expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice şi dacă se menţine riscul transmiterii viusului SARS-CoV-2, medicul recomandă prelungirea măsurii izolării într-una din locațiile prevăzute.

În situația în care persoana refuză măsura izolării sau măsura prelungirii izolării, medicul informează de îndată, după consemnarea refuzului persoanei, direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, care, în termen de cel mult 2 ore, va emite decizia prin care confirmă sau infirmă măsura izolării sau a prelungirii izolării recomandate de medic.

În scopul prevenirii răspândirii virusului SARS-CoV-2, până la comunicarea deciziei direcţiei de sănătate publică prin care se confirmă sau se infirmă măsura izolării sau a prelungirii izolării recomandate în spaţiul special desemnat de autorităţi sau, după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanţe, persoana în cauză nu poate părăsi locaţia unde se află izolată fără încuviinţarea medicului sau a reprezentantului direcţiei de sănătate publică.

Măsura izolării instituite încetează la data confirmării persoanei ca fiind vindecată pe baza examinărilor clinice şi paraclinice sau a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.

Dacă persoana diagnosticată cu virusul SARS-CoV-2 prin testare cu metoda RT-PCR sau cu semne și simptome sugestive infectării cu virusul SAR-CO-2, este un minor, măsura izolării se instituie după caz, la domiciliul aparţinătorului ori la locaţia declarată de acesta. Izolarea minorului într-o unitate sanitară sau la o locaţie alternativă ataşată acesteia se instituie potrivit reglementărilor în vigoare.

Identificarea persoanelor externate sau care au refuzat internarea

Pentru persoanele care au fost externate sau au refuzat internarea în luna iulie a anului 2020, unitațile sanitare și serviciile de ambulanță județene, respectiv serviciul de ambulanță București și Ilfov, sub coordonarea DSP județene/a municipiului Bucuresti realizează, în regim de urgență, identificarea acestora, pe baza foilor de observatie, a fișelor de solicitare ale ambulanțelor, buletinelor de analiza RT-PCR eliberate de laboratoarele autorizate, precum și oricăror alte informații medicale care confirmă infectarea cu virusul SARS- COV – 2, precum și evaluarea clinică si paraclinică a acestora, în vederea instituirii măsurilor care se impun pentru limitarea răspandirii în comunitate a bolii, astfel:
a) Pacienții simptomatici cu test SARS- COV-2 pozitiv vor fi izolați. Izolarea pacienților se instituie cu acordul acestora, pe baza aprecierii medicului curant, iar în lipsa acestuia, prin decizie a DSP ce se comunică de îndată persoanei supuse măsurii, în condițiile prevăzute la art. 8 din Legea 136/2020.

b) persoanele cu RT-PCR pozitiv pentru depistarea infectării cu virusul SARS-COV-2 vor fi izolați în locațiile prevăzute conform ordinului de ministru.

Decizile de confirmare sau infirmare privind măsurile de izolare, prelungire a izolării sau carantinare, reprezintă acte administrative cu caracter individual ce pot fi contestate de persoanele care se considera vatamate la instanta competentă în condițiile Legii nr. 136 din 18 iulie 2020.

Cazuri COVID-19 medii și ușoare, tratate în sistemul medical modular al SCMU Timișoara

Cazuri cu formă ușoară sau medie de infecție cu SARS-COV-2 vor fi tratate și în sistemul medical modular de izolare și tratament (SMMIT) Timișoara care și-a început activitatea de luni și care funcționează ca secție externă de Boli Infecțioase a Spitalului Clinic Militar de Urgență ”Dr. Victor Popescu” din localitate.

La acest moment, SMMIT poate să asigure asistența medicală pentru un număr maxim de 50 de pacienți, iar capacitatea secției de ATI este de patru paturi destinate pacienților a căror stare se agravează în timpul internării, fiind posibilă asigurarea suportului vital până la transferul acestora pe o secție de ATI într-un spital COVID-19 pentru monitorizare și tratament, după cum au anunțat reprezentanții Ministerului Apărării Naționale.

De asemenea, sistemul medical modular de izolare și tratament are în dotare un laborator de analize RT-PCR pentru diagnosticarea COVID-19 cu o capacitate de prelucrare de 40 de teste pe zi.

Personalul medical care își desfășoară activitatea este format din medici încadrați la Spitalul Clinic Militar de Urgență ”Dr. Victor Popescu” Timișoara, precum și personal nou angajat pe o perioadă de șase luni pentru sprijin epidemiologic.

 

Dosarul fostului ofițer MAI infectat cu SARS-CoV-2, internat la Gerota, a fost clasat

Procurorii au dispus clasarea dosarului lui Nelu Lupu, fost ofiţer MAI, care a fost infectat cu noul coronavirus şi internat la începutul lunii martie la Spitalul de Urgenţă „Profesor Doctor Dimitrie Gerota”, după ce a efectuat o călătorie în Israel, însă a omis să declare că a fost în străinătate.
Mai mulţi pacienţi şi cadre medicale au fost infectate, iar spitalul a intrat în carantină pentru o lună de zile.
Conform unui comunicat al Parchetului General, procurorii au clasat dosarul cu privire la infracţiunile de zădărnicirea combaterii bolilor şi fals în declaraţii, pe motiv că „nu s-a putut stabili cert, cu argumente ştiinţifice” împrejurarea în care fostul poliţist s-a infectat şi dacă acesta „a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate” din Spitalul de Urgenţă „Profesor Doctor Dimitrie Gerota”.
„În lipsa altor testări, realizate asupra altor pacienţi, vizitatori, personal medical, anterior sau în perioada internării persoanei vizate, sursa ‘iniţială’ de SARS-COV-2 din Spitalul de Urgenţă Dimitrie Gerota rămâne nesigură, variantele teoretice – imposibil de înlăturat la un nivel de certitudine impus de standardul de probaţiune utilizat în procesul penal – fiind nenumărate. În perioada în care făptuitorul a călătorit în Israel, Israel şi Palestina nu se aflau pe lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă pentru care se recomanda carantinare, respectiv autoizolare la domiciliu, motiv pentru care, atât făptuitorul, soţia acestuia, cât şi ceilalţi membri ai grupului organizat cu care a călătorit nu aveau nicio obligaţie în acest sens la întoarcerea în România din Israel. Cercetările au stabilit că nicio persoană dintre cele care au călătorit împreună cu făptuitorul (80 de persoane) nu a fost confirmată cu virusul SARS COV-2, fapt care, alături de alte probe administrate, a dus la excluderea scenariului de infectare cu coronavirus a făptuitorului în cadrul călătoriei în statul Israel”, explică Parchetul.
În ceea ce priveşte „Formularul de evaluare a riscului infecţios la internare”, asumat prin semnătură de făptuitor cu ocazia internării la Spitalul „Gerota”, Parchetul precizează că acesta este un document intern şi a fost introdus şi ataşat foii de observaţie clinică generală la iniţiativa medicului epidemiolog, formularul întocmit fiind aprobat la data de 23 iunie 2017 în cadrul Comitetului Prevenire Infecţii Asociate Asistenţei Medicale, scopul principal al acestui formular fiind depistarea existenţei infecţiilor.
Prin Hotărârea CNSSU nr. 3/2020 s-a introdus un chestionar pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 la pacienţii care se prezintă UPU/CPU/Camera de Gardă, ca măsură specifică în vederea prevenirii şi combaterii răspândirii coronavirusului în cadrul spitalelor.
„Necompletarea conformă a unui astfel de formular, impus prin autoritatea statului, poate constitui elementul material al infracţiunii de ‘zădărnicirea combaterii bolilor’, ceea ce în prezenta cauză nu se aplică, pacientul asumându-şi prin semnătură un formular intern, adoptat anterior apariţiei pandemiei de COVID-19 . Infracţiunea de ‘fals în declaraţii’ presupune ca acţiunea făptuitorului de a declara necorespunzător adevărul să aibă ca scop producerea unei consecinţe juridice, iar potrivit legii sau împrejurărilor declaraţia în sine să servească la producerea acelei consecinţe urmărite. Cercetările efectuate nu au identificat consecinţe juridice produse prin răspunsul neconform oferit de făptuitor”, este concluzia Parchetului General.
Nelu Lupu este pensionar al MAI din anul 2015, ocupând la un moment dat funcţia de director general adjunct al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, iar în prezent lucrează la ADP Sector 4.

VIDEO Angajați din sănătate și asistență socială depun petiții la Guvern

[front_live]248451222800477857352390-2020-07-22_10:35[end_live]

Mai multi angajați din sănătate și asistență sociala depun marți dimineață, la Guvern, petiții prin care își exprimă nemulțumirile acumulate pe parcursul acestor luni, de la începutul epidemiei de coronavirus.

 

Ziua Mondială a Creierului 2020 – „Pași către dispariția Bolii Parkinson”

Ziua Mondială a Creierului, 22 iulie, este dedicată creșterii gradului de conștientizare privind îmbunătățirea calității vieții celor care trăiesc cu Boala Parkinson și a aparținătorilor.

Pe 22 iulie, Federația Mondială de Neurologie (WFN) a încheiat un parteneriat cu Societatea Internațională Parkinson și Afecțiuni Motorii pentru a sprijini cea de-a 6-a ediție a Zilei Mondiale a Creierului, ediția din acest an fiind dedicată creșterii gradului de conștientizare a Bolii Parkinson, o afecțiune neurodegenerativă a creierului, care afectează mintea, funcțiile motorii și non-motorii, aproape toate aspectele funcției creierului. Împreună cu alte peste 126 de organizații internaționale, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN Romania) este dedicată sprijinirii #WFN în misiunea de îmbunătățire a calității îngrijirii pacientului, de educare și de suplimentare a cercetărilor pentru persoanele care trăiesc cu Boala Parkinson și a îngrijitorilor lor, se arată în comunicatul de presă transmis de APAN.

„Boala Parkinson afectează persoane de toate vârstele, una din 100 de persoane cu vârsta peste 60 de ani ajungând să fie diagnosticată”, spune prof. dr. B.O.Popescu, președinte Societatea de Neurologie din România. „Prevalența acestei boli este în creștere, ceea ce face ca acțiunile noastre de astăzi să fie vitale pentru îmbunătățirea vieții celor care au fost și vor fi diagnosticați, în special în contextul actualei crize globale a sănătății. Trăim vremuri complicate și impredictibile la nivel global și astăzi sănătatea oamenilor cât și profesia de medic au revenit în centrul preocupării tuturor. Pe lângă frecvența și gravitatea bolilor neurologice pe care le cunoșteam deja, acum s-au adăugat complicațiile neurologice generate de COVID, pe care de abia începem să le clasificăm și să le înțelegem, fiind posibil să existe și un impact în patologie pe termen lung. Neurologii fac și ei un efort extrem, alături de colegii din celelalte specialități, pentru a reda sănătatea oamenilor. Suntem alături de pacienții noștri și sperăm că vom trece împreună cu bine de această cumplită încercare pentru noi toți.”

„Impactul bolii Parkinson se extinde pe întregul corp și ajunge în fiecare colț al țării”, declară Cristina Vlădău, vicepreședinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România. „Având în vedere că peste 8.000 de persoane sunt diagnosticate în fiecare an doar la nivelul României, este esențial ca pacienții să aibă acces la îngrijire de calitate” (Date INSP: 8.035 persoane nou diagnosticate cu Parkinson în România în anul 2018).

În timp ce simptomul distinctiv al bolii Parkinson este tremurul și mișcările încete, boala degenerativă afectează funcțiile motrice, dar și funcțiile minții și ale creierului în general, perturbând somnul și cogniția, provocând durere și probleme gastrointestinale, anxietate și depresie și reducând motivația și calitatea vieții. Diagnosticarea precoce și accesul la un tratament eficient sunt vitale pentru a ajuta pacienții să găsească alinare și să le îmbunătățească calitatea vieții. Persoanele cu boala Parkinson pot fi afectate în special de pandemia actuală de COVID-19 și sunt încurajate să păstreze contactul cu furnizorii de servicii medicale.

COVID-19 este un reminder dramatic al faptului că asistența medicală este o problemă globală. Iar boala Parkinson este, de asemenea, o provocare zilnică cu care se confruntă toate categoriile de oameni, de toate vârstele, care afectează îndeosebi persoanele în vârstă dar nu numai.

„Boala Parkinson afectează peste 7 milioane de oameni de pe tot globul”, a explicat prof. Tissa Wijerante, președintele Zilei Mondiale a Creierului. „Scopul nostru este acela de a crește gradul de conștientizare pentru boala Parkinson și impactul acesteia asupra societății, în efortul de a îmbunătăți accesul la îngrijiri neurologice de calitate și la tratamente care schimbă viața”.

„Sănătatea creierului nu a fost niciodată mai importantă sau mai relevantă”, a declarat președintele WFN, prof. William Carroll. „Când lumea se va uni împotriva acestei afecțiuni paralizante vom demonstra puterea luptei pentru conștientizare. Când lucrăm împreună, facem cunoscută vocea celor afectați în timp ce unim lumea în misiunea de a pune capăt bolii Parkinson. Ziua Mondială a Creierului a Federației Mondiale de Neurologie își propune să energizeze persoanele care suferă de boala Parkinson pentru a impulsiona cercetarea, a îmbunătăți standardele de îngrijire și a pleda pentru cele șapte milioane de oameni care trăiesc astăzi cu această boală, dar și pentru cei care vor fi diagnosticați într-o zi.”

„Mai mult de 1 din 4 persoane care trăiesc cu Boala Parkinson au fost diagnosticate greșit, inițial. Multe simptome ale Bolii Parkinson sunt înțelese și tratate greșit, în detrimentul celor care trăiesc cu această afecțiune. Există o nevoie profundă de îmbunătățire a standardelor de îngrijire la nivel internațional”, a declarant Prof. Wolfgang Grisold, Secretarul General al WFN.

Pentru a pleda pentru persoanele afectate de boli ale creierului, Ziua Mondială a Creierului crește gradul de conștientizare prin faptul că le cere oamenilor din întreaga lume să depună împreună eforturi pentru a pune capăt bolii Parkinson. Hashtag-urile utilizate pe canalele de social media sunt #WorldBrainDay și #WBD2020.

VIDEO – Minionii și Gru susțin campania de informare a Organizației Mondiale a Sănătății

După Mr. Bean alte personaje îndrăgite se alătură campaniei de informare a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) referitoare la măsurile de protecție împotriva infectării cu noul coronavirus.

Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a OMS, „Minionii și Gru susțin OMS pentru a se asigura că oamenii de toate vârstele rămân în siguranță și sănătoși în timpul acestei pandemii COVID-19 prin: distanțare fizică, fiind activi acasă, fiind amabili unul cu celălalt.”

https://www.facebook.com/WHO/videos/290983765550143/?v=290983765550143

Organizaţia Mondială a Sănătăţii se arată îngrijorată de ”accelerarea” epidemiei de COVID-19 în Africa

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi-a exprimat luni ”îngrijorarea” cu privire la ”accelerarea” epidemiei de COVID-19 pe continentul african, care până în prezent nu a înregistrat o astfel de situaţie.

”Sunt foarte îngrijorat de faptul că începem să constatăm o accelerare a cazurilor în Africa şi trebuie să luăm cu toţii aceasta foarte în serios şi să manifestăm solidaritate” faţă de ţările în cauză, a declarat directorul OMS pentru situaţii de urgenţă sanitare, Michael Ryan, în cadrul unei conferinţe de presă la Geneva, relatează AFP, citată de Agerpres.

Un vaccin dezvoltat în SUA pentru SARS-CoV-2 a produs imunitate la şoareci şi macaci, potrivit unui studiu

Un nou vaccin cu nanoparticule aflat în dezvoltare în SUA pentru SARS-CoV-2 a prezentat rezultate promiţătoare în ceea ce priveşte protecţia şi imunitatea, stimulând în condiţii de siguranţă producţia de anticorpi şi răspunsuri ale celulelor T antivirale la exemplare de şoareci şi macaci, conform unui nou studiu preclinic publicat în jurnalul Science Translational Medicine.

Vaccinul a generat răspunsuri imune după injectarea unei singure doze la şoareci – un obiectiv important pentru cercetători.

Cu toate că sunt necesare mai multe cercetări pentru a se stabili gradul de protecţie oferit, el reprezintă un candidat promiţător pentru obţinerea unui vaccin, deosebit de necesar şi eficient, pentru COVID-19.

Echipa de cercetători, condusă de Jesse Erasmus de la Departamentul de Microbiologie al Universităţii din Washington, Statele Unite, a dezvoltat un vaccin pentru SARS-CoV-2 pe bază de ARN replicant, molecule care tind să genereze răspunsuri imune mai puternice în comparaţie cu cele de ARN mesager, utilizate în alte vaccinuri, relatează Xinhua, citată de Agerpres.

Vaccinul, numit repRNA-CoV2S, conţine molecule ARN replicant bazate pe secvenţe din proteina S (”spike”) a SARS-CoV-2 – care permite virusului să pătrundă în celulele umane – alături de o emulsie de nanoparticule care îmbunătăţeşte capacitatea imunogenă şi stabilitatea vaccinului.

Cercetătorii au observat că o singură doză injectată a produs cantităţi mari de anticorpi împotriva SARS-CoV-2 la şoareci, iar adăugarea unei doze rapel a amplificat efectele vaccinului la rozătoarele mai în vârstă şi a generat răspunsuri imune puternice din partea celulelor T în splină şi plămâni.

Atât abordările pe bază de doză unică, cât şi cele pe bază de rapel s-au dovedit sigure şi au produs răspunsuri similare la exemplare de macac cu coadă de porc, care au durat cel puţin 70 de zile, potrivit studiului.

În plus, conform cercetării, anticorpii din organismul macacilor au neutralizat cantităţile de virus SARS-CoV-2 similare concentraţiilor observate în serul persoanelor care se recuperează după infecţie.

Cercetătorii intenţionează să înceapă dezvoltarea clinică a vaccinului sub denumirea de HDT-301.

Unii cercetători britanici cred că un vaccin nu va pune capăt pandemiei de COVID-19, care va continua mulți ani

Populaţia va trăi mulţi ani cu pandemia provocată de noul coronavirus, au susţinut marţi cercetători britanici în faţa Camerei Comunelor, ei considerând în plus improbabil ca un eventual vaccin să elimine pentru totdeauna acest coronavirus.

”Această infecţie nu va dispărea, acum este o infecţie endemică umană”, a spus în timpul audierii parlamentare epidemiologul Jeremy Farra, care a cerut să se evite o stare de relaxare în timpul acestei veri, apreciind că acum ne aflăm într-o ”etapă crucială” pentru prevenirea unui al doilea val epidemic.

”În realitate, chiar dacă vom avea un vaccin sau tratamente mai bune, umanitatea va continua să trăiască cu acest virus mulţi, mulţi ani”, a adăugat Jeremy Farra.

La rândul său, profesorul John Bell, de la Universitatea Oxford, a estimat că este puţin probabil ca noul coronavirus să fie eliminat vreodată, în pofida rezultatelor preliminare încurajatoare ale cercetărilor pentru găsirea unui vaccin la care participă şi această instituţie, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

”Realitatea este că acest patogen este aici pentru totdeauna, nu pleacă nicăieri”, a afirmat John Bell în faţa parlamentarilor britanici, estimând de asemenea că vor exista ierni cu o revenire a noului coronavirus.

Întrebat despre un vaccin, el a apreciat că, odată descoperit, acesta nu va avea un efect pentru mult timp, astfel că va fi nevoie de cicluri de vaccinare succesive.