Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) continuă demersurile de instruire a angajaților din instituțiile publice, prin organizarea de sesiuni specializate de prim ajutor, menite să îmbunătățească capacitatea de reacție în situații de urgență.

În cadrul parteneriatului activ pe care ASSMB îl are cu Primăria Sectorului 2, recent au fost organizate două sesiuni de instruire dedicate angajaților unor instituții din subordinea autorității locale.

Două grupe, totalizând 50 de participanți, au beneficiat de un curs specializat susținut de dr. Alin Popa, directorul Direcției Medicină Școlară din cadrul ASSMB.

„Prin aceste sesiuni nu oferim doar informații vitale, ci clădim încredere și responsabilitate. Fiecare tehnică de resuscitare sau de acordare a primului ajutor învățată de către un angajat public se transformă într-o șansă în plus la viață pentru cetățeni. Angajații unei primării, prin natura muncii lor, sunt mereu în mijlocul comunității, iar capacitatea lor de a acționa corect și rapid, până la sosirea unui echipaj medical, este de o importanță capitală.” – a declarat dr. Alin Popa.

Cursurile au fost concepute pentru a răspunde nevoilor reale din activitatea profesională a participanților, oferindu-le acestora atât cunoștințe teoretice, cât și abilități practice, cu aplicabilitate directă în viața de zi cu zi.

Printre instituțiile reprezentate de participanți s-au numărat:
– Poliția Locală Sector 2
– Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2
– Serviciul Sănătate și Securitate în Muncă, PSI și Managementul Calității

„Aceste cursuri subliniază importanța colaborării interinstituționale și a pregătirii continue a angajaților care intră frecvent în contact cu cetățenii, aceștia fiind adesea primii care pot interveni într-o situație critică. Felicit toți participanții pentru implicare și Primăria Sectorului 2 pentru deschiderea constantă și colaborare!” – a transmis Iustinian Roșca, directorul general al ASSMB.

Modernizarea Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului Județean din Piatra-Neamț continuă conform graficului, cu finalizare estimată până la 31 decembrie 2025.

Valoarea totală a investiției se ridică la 25.015.750,63 lei, din care 10.442.686,26 lei reprezintă fonduri eligibile, iar contribuția proprie a Consiliului Județean Neamț este de 14.573.064,39 lei. Proiectul prevede reabilitarea completă, modernizarea și dotarea clădirii Ambulatoriului – Corp C, cunoscut anterior ca fosta policlinică.

„Lucrările se desfășoară conform graficului de execuție. Am fost, din nou, pe șantier, să văd cât de mult ne apropiem de un Ambulatoriu modern, pregătit să ofere servicii medicale de calitate pentru comunitatea noastră. Echipa cu care am stat de vorbă este optimistă, s-a terminat zidăria și încep lucrările de interior, se estimează că s-au făcut deja mai bine de 60% din lucrări. În paralel, ne ocupăm de dotări. Achiziția este în derulare.” – a transmis Daniel-Vasilică Harpa, președintele Consiliului Județean Neamț.

Termenul de finalizare al proiectului este 31 decembrie 2025.

Viitorul Ambulatoriu va beneficia de dotări moderne, structurate astfel:

• La parter: o sală de tratament și spirometrie, un cabinet pentru asistente medicale, un vestiar, o cameră de ecografie pulmonară și EKG, trei cabinete TBC și o sală de așteptare;

• La primul etaj: cabinete de hematologie, OMF, planning familial, obstetrică-ginecologie, neurochirurgie, pneumologie, reumatologie, medicină sportivă și medicină muncii, alături de un vestiar și un laborator;

• La etajul al doilea: o cameră de sterilizare, șase cabinete de analize de laborator și trei magazii.

Asociația Profesională a Medicilor din Ambulator (APMA) apreciază hotărârea de a crește valoarea punctului per serviciu medical în ambulatoriul de specialitate de la 5 lei la 6,5 lei, începând cu 1 august. Reprezentanții APMA subliniază că promisiunea de a ridica această sumă la 8 lei în viitor reprezintă „un gest concret de recunoaștere a subfinanțării cronice a ambulatoriului și un pas esențial spre asigurarea sustenabilității și motivării profesionale în rândul medicilor”, potrivit Agerpres.

Într-un comunicat transmis marţi, APMA îşi exprimă susţinerea faţă de direcţia de reformă asumată public de Ministerul Sănătăţii.

„Măsurile anunţate (…) indică o voinţă politică fermă de a reechilibra sistemul de sănătate, având ca piloni centrali eficienţa, responsabilitatea managerială şi respectul faţă de pacienţi şi profesionişti. APMA salută în mod deosebit decizia de majorare a valorii punctului per serviciu medical în ambulatoriul de specialitate, de la 5 lei la 6,5 lei, începând cu 1 august 2025. Angajamentul public ca această valoare să atingă 8 lei în perioada următoare reprezintă un gest concret de recunoaştere a subfinanţării cronice a ambulatoriului şi un pas esenţial spre asigurarea sustenabilităţii şi motivării profesionale în rândul medicilor”, se arată în comunicat, potrivit sursei citate.

Reprezentanţii APMA spun că această primă etapă este fundamentală, dar nu suficientă.

APMA subliniază, de asemenea, că este necesară „o comunicare constantă, o transparenţă şi o negociere autentică între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pe de o parte şi furnizorii de servicii medicale din ambulatoriul de specialitate şi Colegiul Medicilor din România pe de altă parte, în conformitate cu prevederile Legii 95/2006”, se mai menţionează în comunicat.

”Restabilirea piramidei serviciilor medicale, cu o bază solidă reprezentată de prespital, pentru a optimiza costurile şi circuitul logic al pacientului, precum şi respectul societăţii faţă de profesia medicală şi remunerarea corectă a serviciilor medicale, în concordanţă cu pregătirea medicilor, sunt obiective esenţiale. APMA consideră că implementarea acestor măsuri trebuie susţinută printr-un dialog continuu şi o colaborare instituţională eficientă, în conformitate cu principiile de bună guvernanţă impuse de apartenenţă la UE şi OECD (la care România doreşte să adere), evitând polarizările şi blocajele frecvente. Respectul reciproc între parteneri, aplicarea corectă şi nediscriminatorie a legilor sunt jaloanele esenţiale pe care ne aşteptăm să le găsim în relaţia cu autorităţile. Din partea noastră ne angajăm să contribuim activ la aplicarea responsabilă a acestor decizii şi să monitorizăm impactul real asupra medicilor şi pacienţilor”, au transmis reprezentanţii APMA.

Marți, la sediul Primăriei Capitalei, a avut loc o sesiune de donare de sânge, organizată în colaborare cu Centrul de Transfuzie Sanguină București. Inițiativa a reunit 60 de participanți, printre care s-au numărat angajați ai instituției și locuitori ai Bucureștiului.

Lucian Judele, Administratorul Public al Capitalei, le-a mulțumit tuturor celor care au donat:
„Le mulțumesc tuturor celor care au donat astăzi. Gestul lor face diferența – donarea de sânge salvează vieți, concret și direct. Ne gândim la o hotărâre de Consiliu General care să permită primăriilor de sector să acorde reduceri la impozitul pe imobil donatorilor recurenți. Unele dintre motivele pentru care oamenii donează rar sau deloc sunt lipsa de predictibilitate și distanța mare față de centrele de donare. Modul în care organizăm aceste sesiuni răspunde acestor nevoi: știm cât durează, știm când intrăm și când ieșim, și se desfășoară în proximitatea biroului sau a domiciliului. Ne dorim ca, în viitor, astfel de acțiuni să fie organizate în fiecare cartier.”

Elena Lucia Grijac, Directorul Centrului de Transfuzie Sanguină București, a subliniat nevoia permanentă de sânge în Capitală:
„Nevoia de sânge este foarte mare în București. Capitala are cele mai mari centre de transplant – de organe, de celule stem, avem un număr crescut de spitale de urgenţă, unde sunt tratate unele dintre cele mai complexe cazuri din ţară. Așadar, nevoia de sânge este cea mai mare din întreaga ţară. Din fericire, noi colaborăm cu colegii din toate centrele de transfuzie din țară, astfel încât reușim să asigurăm necesarul de componente sanguine în Bucureşti”.

Donarea de sânge este un gest simplu, dar vital, care poate salva vieți. Primăria Capitalei și Centrul de Transfuzie Sanguină încurajează toți bucureștenii să doneze regulat. Pot dona sânge persoanele sănătoase cu vârsta între 18 și 65 de ani, care nu suferă de boli cronice sau transmisibile.

Cancerul pulmonar continuă să fie principala cauză de deces oncologic în România și a doua ca incidență, cu peste 12.000 de cazuri noi diagnosticate anual. Un studiu unic în țară, realizat de Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara, în colaborare cu Universitatea Politehnică Timișoara, scoate la iveală o realitate alarmantă: peste 80% dintre cazuri sunt depistate în stadii avansate ale bolii.

Inteligența artificială – instrument cheie în analizarea datelor

Cercetarea retrospectivă a analizat un eșantion de 4206 pacienți unici diagnosticați cu cancer pulmonar în perioada 2013–2024, pe baza datelor colectate de Spitalul Victor Babeș. Informațiile au fost procesate cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială, identificând tipologii distincte de pacienți și factori relevanți în progresia bolii.

„Studiul se întinde pe o perioadă îndelungată, de 12 ani, dar, din analiza datelor, am constatat că în ultimii 5 ani a existat o creștere dramatică, de 80%, a numărului de pacienți diagnosticați cu o boală oncologică”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog și managerul spitalului. „Aceasta este susținută atât de îmbătrânirea populației în regiune, cât mai ales de îmbunătățirea capacităților de diagnostic.”

În acest sens, Spitalul Victor Babeș a investit în dezvoltarea unui HUB imagistic ultraperformant, care include două aparate CT și două RMN-uri (unul de 3 Tesla), esențiale pentru diagnosticarea bolilor oncologice.

Creștere alarmantă a cazurilor în ultimii ani

Datele arată o dublare a numărului de cazuri în perioada 2022–2024, comparativ cu 2013–2020. Dacă în anii anteriori erau înregistrate în medie 345 de cazuri/an, în prezent s-a ajuns la 624 de cazuri/an, iar pentru anul 2025 este prognozată depășirea pragului de 700 de cazuri noi.

„Trebuie spus că din studiu a fost eliminată perioada de pandemie, de doi ani, când spitalul a tratat îndeosebi pacienți cu Covid 19”, a precizat prof. Oancea.

Comorbidități și factori de risc

Studiul a evaluat impactul comorbidităților, precum BPOC, astm, emfizem și bronșiectazii, toate asociate în grade diferite cu nivelul de poluare. De exemplu:

• BPOC: impact direct între 44% și 80%

• Astm: influență de până la 15%

• Emfizem: până la 42%

• Bronșiectazii: între 18% și 31%

„Din păcate, nu am atins încă vârful, pentru că vorbim de expuneri la diverși factori, fumat, azbest, și așa mai departe, din anii 1990‑2000. Ne așteptăm ca numărul cancerelor pulmonare să crească în continuare, într-un procent ridicat, până în 2035”, a avertizat prof. Oancea.

Acesta subliniază că este esențială implementarea unor măsuri strategice: „Standardizarea și uniformizarea digitală a raportării patologiei, crearea unei baze de date oncologice digitale, folosirea pe scară largă a telemedicinei, dezvoltarea centrelor satelit cu servicii multidisciplinare și arhivarea digitală a imaginilor patologice”.

Cinci grupuri distincte de pacienți, cu nevoi terapeutice diferite

S.L. dr. ing. Versavia Ancușa, Universitatea Politehnică Timișoara, a explicat modul în care a fost realizată analiza: „Analiza computerizată a procesat simultan 761 de caracteristici clinice, patologice și geografice ale pacienților – de la datele de bază (vârstă, sex) până la profilul genetic al tumorilor. Algoritmul a identificat singur pattern-uri în această cantitate uriașă de date, nu am influențat analiza prin presupunerile cercetătorilor, revelând cinci grupuri distincte de pacienți cu nevoi terapeutice diferite.”

Prin geocodificare, cercetarea a arătat că cei mai mulți fumători extremi provin din zonele rurale, iar 37% dintre pacienții tratați provin din afara județului Timiș, confirmând statutul spitalului ca centru de referință regional în oncologia pulmonară.

„Vreau să le mulțumesc specialiștilor de la Universitatea Politehnică Timișoara care, plecând de la datele noastre, folosind inteligența artificială, ne-au ajutat să realizăm acest studiu”, a transmis prof. Oancea.

„Analiza computerizată a procesat simultan 761 de caracteristici clinice, patologice și geografice ale pacienților – de la datele de bază (vârstă, sex) până la profilul genetic al tumorilor. Algoritmul a identificat singur pattern-uri în această cantitate uriașă de date, nu am influențat analiza prin presupunerile cercetătorilor, revelând cinci grupuri distincte de pacienți cu nevoi terapeutice diferite. Validarea prin metode statistice multiple a confirmat că aceste grupuri nu sunt întâmplătoare, ci reprezintă diferențe reale în depistarea și evoluția bolii. Geocodificarea pacienților a permis analiza distribuției spațiale a bolii, clasificând reședința la momentul internării în patru categorii: centrul metropolitan Timișoara, zonele suburbane, zonele rurale din județul Timiș și cazurile din afara județului. Această abordare a dat detalii interesante, cum ar fi concentrarea fumătorilor extremi în zonele rurale”, spune S.L. dr. ing. Versavia Ancușa, Universitatea Politehnică Timișoara.

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a declarat, luni, că medicii din ambulatoriul de specialitate vor avea posibilitatea de a își fracționa norma săptămânală în maxim două contracte. „Vrem, în felul acesta, să venim în sprijinul pacienților din zonele defavorizate, din zonele izolate, unde, practic, nu se justifică, din punct de vedere al managementului unui cabinet, un program de 35 de ore pe săptămână”, a precizat Horațiu-Remus Moldovan.

„Astăzi, noi practic obligăm medicul din ambulatoriul de specialitate să lucreze într-un singur loc, iar dacă doreşte să-şi deschidă un cabinet într-o altă localitate, într-un sat, într-o comună, practic nu poate să facă acest lucru decât în cadrul aceluiaşi contract. Dăm posibilitatea medicilor din ambulatoriul de specialitate să își fracționeze norma săptămânală în maxim două contracte, pentru că vrem, în felul acesta, să venim în sprijinul pacienților din zonele defavorizate, din zonele izolate, unde, practic, nu se justifică, din punct de vedere al managementului unui cabinet, un program de 35 de ore pe săptămână, nu sunt atât de mulți pacienți, dar, totuși, ne interesează absolut fiecare pacient și vrem să-i oferim posibilitatea medicului din ambulatoriul de specialitate să-și deschidă cabinete cu fracțiuni de normă și în zonele cu adresabilitate mai scăzută”, a declarat Horațiu-Remus Moldovan.

„De asemenea, în situația în care colegii noștri din spital vor înțelege apelul domnului ministru și vor coborî în ambulatoriul de specialitate al spitalului public, venim și cu un lucru pe care ni-l cer de ani de zile, și anume posibilitatea încheierii unui contract cu fracțiune de normă pe zona privată cu Casa de Asigurări de Sănătate, repet cu condiția ca programul în ambulatoriul de specialitate al spitalului să fie practic acoperit la maxim”, a adăugat președintele CNAS.

Totdată, președintele CNAS a precizat că se dorește prioritizarea investigațiilor medicale paraclinice de laborator, analize medicale și imagistică medicală pentru pacienții acuți.

„De asemenea, avem o serie de investigații în ceea ce privește analizele de laborator și imagistica, decontate în acest moment pentru pacienții cu boli cronice, dar realitatea ne-a arătat că, prin anumite mecanisme, am neglijat pacienții cu boli acute. Vrem să prioritizăm investigațiile medicale paraclinice de laborator, analize medicale și imagistică medicală pentru pacienții acuți, fără să-i neglijăm pe pacienții oncologici, la care investigațiile de tip monitor vor rămâne practic nelimitat, în cuantum nelimitat, indiferent de bugetul alocat investigațiilor paraclinice și, de asemenea, pentru pacienții cu alte boli decât cele oncologice, vom oferi posibilitatea monitorizării o dată pe an a acestor afecțiuni. În ceea ce privește efectuarea investigațiilor imagistice, există mai ales cele care necesită expunere la radiații ionizante, radiografii, computer-tomografii, desigur ele au și efecte adverse și vom introduce practic un lucru absolut normal, și anume recomandarea acestor investigații să respecte ghidurile și protocoalele în vigoare la nivel național. De asemenea, pentru toți furnizorii de investigații, de analize de laborator și analize imagistice se va introduce obligativitatea de a comunica rezultatul în cazul analizelor de laborator, precum și buletinul, adică rezultatul investigațiilor imagistice, dar și obligativitatea de a oferi acces la imaginile brute, oferite prin investigația CT sau RMN medicului prescriptor și, bineînțeles, pacientului prin oferirea unui user și unei parole odată ce aceste investigații vor fi efectuate”, a explicat Horațiu-Remus Moldovan.

De asemenea, va exista o durată maximă de trei zile în care un furnizor de servicii paraclinice va trebui să ofere pacientului rezultatul investigațiilor paraclinice.

„Și venind în sprijinul pacienților care efectuează astăzi investigații de înaltă performanță, dar primesc rezultatul investigațiilor după mult mai multe zile decât ar fi normal, aș spune, vom introduce o perioadă maximă, o durată maximă de trei zile în care un furnizor de servicii paraclinice va trebui să ofere pacientului rezultatul investigațiilor paraclinice; în caz contrar, nu vom mai achita acele servicii acelui furnizor. De asemenea, dorim să punem în evidență și în valoare investițiile care s-au făcut în spitalele publice și, din perspectiva investigațiilor paraclinice de laborator, vom oferi un avantaj inițial spitalelor publice, ca prioritizare la contractare, fără să neglijăm, practic, accesul pacientului la aceste investigații. Va fi un mecanism dinamic care, dacă observă că, practic, spitalul public nu se mișcă la înălțimea așteptărilor, nu vine în sprijinul pacienților, deși i-am oferit acest avantaj la start, aceste fonduri vor fi redirecționate către cei care au adresabilitate”, a afirmat președintele CNAS.

De anul viitor, toate spitalele din România, publice și private, vor fi obligate să raporteze costurile reale ale spitalizărilor continue, astfel încât, „după primul an de raportare, vom fi în situația în care să știm exact cât costă o apendicită, cât costă o hernie și, astfel, vom putea să regândim în anii care urmează finanțarea spitalelor din perspectiva costurilor reale pe care le implică”, a declarat, luni, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu-Remus Moldovan.

„În ceea ce privește costurile reale ale spitalizărilor continue, noi în momentul de față lucrăm pe un sistem numit DRG, dar care nu reflectă întotdeauna sau nu reflectă mai deloc nu neapărat complexitatea cazurilor ci costurile aferente complexității cazurilor. Din această perspectivă, începând cu anul următor, toate spitalele din România, publice și private, vor fi obligate să raporteze costurile reale, astfel încât, după primul an de raportare, vom fi în situația în care să știm exact cât costă o apendicită, cât costă o hernie și, astfel, vom putea să regândim în anii care urmează finanțarea spitalelor din perspectiva costurilor reale pe care le implică”, a declarat președintele CNAS.

„În ceea ce priveşte anumite modalităţi prin care se crește, practic, indicele de complexitate a cazurilor sau indicele de case-mix în spitale, vom fi foarte rigoroși, pe lângă faptul că vom fi foarte atenți la aceste calcule, vom impune anumite limite foarte clare. În ceea ce privește limitarea temporală și decontarea spitalizărilor de zi, în momentul de față există o normă de două ore care se aplică unui pacient care beneficiază de spitalizare de zi, la fel cum există o normă care se aplică unui pacient, mă rog, medicului care efectuează consultații în ambulatoriul de specialitate de 15 minute. Vrem să urmărim foarte bine că acest lucru se respectă în spitalele publice din România, pe parcursul unei spitalizări de maxim 12 ore pe zi”, a adăugat Horațiu-Remus Moldovan.

Totdată, președintele CNAS a declarat că, în ceea ce privește suma contractată de care beneficiază astăzi spitalele din România, fie că vorbim de spitalele publice, fie că vorbim de spitalele private, „o să ținem cont în acea formulă de calcul de rata de utilizare a paturilor, de indicele de case-mix, de acel coeficient de complexitate, dar, de asemenea, vom ține cont și de istoricul internărilor pe care unitatea sanitară le-a avut”.

„Domnul ministru făcea referire la indicatorii de management, sau indicatorii de performanță ai managerului, indicatorii de performanță ai șefului de secție, toți acești indicatori, mergând mai jos până la nivel de medic, vor fi practic raportați obligatoriu caselor de asigurări de sănătate și, bineînțeles, spitalele vor avea posibilitatea într-o dovadă de transparență totală să publice aceste date pe paginile proprii de internet”, a mai spus președintele CNAS.

Ministrul Sănătății a anunțat, luni, majorarea punctului pe serviciu medical în ambulatoriul clinic de specialitate, „de la o valoare de 5 lei cât este astăzi, neactualizată de peste 10 ani de zile, la 6,50 lei de la 1 august și la 8 lei de la 1 ianuarie”. „Nu putem dezvolta ambulatoriul de specialitate și spitalizarea de zi fără a plăti și fără a deconta corect serviciile din ambulatoriul de specialitate”, a precizat ministrul.

„Acest lucru va duce la creșterea, sperăm noi, semnificativă a numărului de intervenții, de diagnostic și de tratament, care se vor efectua în ambulatoriul de specialitate. Am spus încă din prima săptămână, de la preluarea mandatului, că programul în ambulatoriul de specialitate, din spitalele publice, trebuie crescut până la ora 8 seara. De ce? Vă întreb pe dumneavoastră – câți dintre dumneavoastră puteți merge la spital la ora 12.00? Pentru o non-urgență, evident. Câți dintre oamenii care muncesc până la ora 5 sau până la ora 6 pot să meargă pentru un EKG sau pentru o ecografie, la ora 12.00 sau la ora 1, la un spital public? Răspunsul este foarte puțini către deloc. Din acest motiv, procentul de pacienți care apelează la serviciul de ambulatoriu din spitalul public este foarte mic pentru că accesibilitatea este redusă. Am fost, evident, criticat pentru această măsură, spunându-mi-se că medicii din spital nu pot face ore în ambulatoriul de specialitate pentru că reglementările Casei sunt birocratice, sunt stricte, pentru că nu sunt suficienți medici, pentru că nu toți au contract cu ambulatoriul și așa mai departe”, a declarat ministrul.

Potrivit ministrului, toţi medicii din cadrul spitalelor publice trebuie să facă consultaţii în ambulatoriu.

„Venim cu o măsură foarte simplă: flexibilizarea accesului medicilor din secțiile spitalului la activitatea din ambulatoriul integrat de la nivelul spitalelor publice, prin adoptarea unui model de organizare în care toți medicii din secțiile spitalului, indiferent de titulatura didactică, în funcție de disponibilitatea zilnică și de dinamica activității clinice, să poată efectua consultații ambulatorii fără a fi condiționați de un program prestabilit de ore. Practic, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va retrage această birocrație, în care medicii trebuie să-și anunțe pe intervale orare programul în ambulatoriu. Vom lăsa la latitudinea managerilor spitalelor și a șefilor de secție să își organizeze activitatea în ambulatoriul de specialitate, cu mențiunea că tot personalul medical angajat într-un spital public, indiferent de titulatura didactică, va fi obligat, prin rotaţie, să asigure ore în ambulatoriul de specialitate”, a mai spus ministrul Sănătății.