Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat marți că doar 13 dintre cele 24 de spitale inițial prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor mai primi finanțare prin acest program, relatează Agerpres. Alte șase spitale vor fi construite din împrumuturi contractate de România de la Banca Europeană de Investiții (BEI).

Boloș a explicat că, în urma discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a convenit ca doar spitalele care au contractele de achiziție publică încheiate și lucrările deja începute să poată continua să primească finanțare prin PNRR. „Inițial, când am pornit Planul Național de Redresare și Reziliență, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuțiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziție publică încheiate și munca în șantier începută să poată continua finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență”, a declarat ministrul.

Acesta a subliniat că procesul de negociere cu Comisia Europeană este în desfășurare și se va finaliza în cursul acestei luni. „Această negociere este în momentul de față în lucru cu reprezentanții Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe și cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026″, a explicat Boloș.

Ministrul a subliniat că urmează să fie găsite soluții pentru spitalele rămase, iar pentru cele care nu vor mai beneficia de finanțare din PNRR, vor fi identificate surse alternative de finanțare. „Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorții, înțelegând importanța pe care o au. 13 sunt în discuție cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență. Diferența de șase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI”, a adăugat Boloș.

El a mai precizat că proiectele de infrastructură spitalicească sunt complexe și necesită un timp semnificativ pentru implementare. „Aceste proiecte nu sunt proiecte care se fac de pe o zi pe alta. A construi un spital înseamnă ani de muncă, de pregătire a proiectului și de implementare (…) și cred că nimeni nu se aștepta ca un spital construit de la fundație să fie gata într-un an de zile”, a afirmat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Marcel Boloș a fost invitat la Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților, pentru a prezenta stadiul negocierilor și propunerile de modificare a PNRR.

În luna martie a anului 2025, în România au fost raportate un total de 2.459 de cazuri de rujeolă, potrivit unui comunicat emis de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Aceasta este o creștere semnificativă față de lunile anterioare și atrage atenția asupra necesității continuării măsurilor de prevenire a răspândirii acestei boli contagioase.

În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025, în România au fost confirmate 32.338 de cazuri de rujeolă, în urma cărora s-au înregistrat 26 de decese. Dintre acestea, 5 decese s-au produs în Municipiul București, iar celelalte în județele Brașov (4), Giurgiu (3), Argeș (2), Iași (2), precum și câte unul în județele Mureș, Sibiu, Buzău, Constanța, Alba, Ialomița, Vaslui, Bacău, Suceava și Satu Mare.

Cele mai multe cazuri de rujeolă înregistrate în martie 2025 provin din județele Neamț (232), Satu Mare (216) și Iași (153).

În contextul acestei creșteri, INSP subliniază importanța vaccinării ca metodă principală de prevenire a răspândirii rujeolei. Conform datelor oficiale, în luna martie 2025, din stocul național au fost utilizate 21.969 de doze de vaccin ROR (rujeolă, oreion, rubeolă), un pas important în combaterea epidemiei și protejarea populației.

Autoritățile sanitare îndeamnă populația să continue să se vaccineze și să urmeze recomandările pentru a limita răspândirea bolii. De asemenea, este esențial ca toți cei care nu au fost vaccinați sau care nu au primit doza de rapel să se prezinte la medic pentru a beneficia de protecție împotriva rujeolei.

Agenția Națională de Transplant (ANT) a fost prezentă la conferința de presă dedicată lansării asociației „Prin tine faci bine”, un proiect care își propune să sprijine și să promoveze donarea de organe și transplantul în România. Cu această ocazie, directorul executiv al ANT a subliniat importanța campaniei de promovare „Cadoul Vieții” și a transmis un mesaj puternic despre semnificația donării de organe.

„Donarea de organe și transplantul nu sunt doar proceduri medicale. Ele sunt expresia supremă a umanității, a generozității și a dorinței de a oferi o nouă șansă celor aflați în suferință. Fiecare donator, fiecare familie care ia această decizie, fiecare medic implicat în acest proces devine parte dintr-o misiune nobilă, salvatoare de vieți. Un donator poate salva 8 vieți prin donarea de organe și poate îmbunătăți calitatea vieții multor pacienți prin donarea de cornee și alte țesuturi. Ne bazăm pe tineri să ducă mai departe acest mesaj de solidaritate despre importanța donării de organe și țesuturi. Ei sunt viitorul nostru și cei care pot schimba mentalități,” a declarat directorul ANT.

În prezent, 4029 de români sunt pe listele de așteptare pentru un transplant. Pentru mulți dintre aceștia, lipsa unui donator poate însemna un final tragic. În acest context, Eva Belinski, unul dintre cei patru tineri inițiatori ai asociației, a subliniat importanța unei schimbări de mentalitate la nivelul societății.

„Considerăm că este necesar ca donarea de organe să fie adusă în prim-planul dezbaterilor publice și să fie tratată ca o prioritate. Pacienții de pe listele de așteptare merită ca transplantul de organe să devină o soluție viabilă, reală. Donarea de organe și țesuturi este un act de altruism suprem, un gest care poate face diferența dintre viață și moarte pentru cei aflați pe listele de așteptare pentru un transplant,” a spus Eva Belinski.

Campania „Cadoul Vieții” și inițiativele asociației „Prin tine faci bine” sunt esențiale în creșterea gradului de conștientizare asupra importanței donării de organe și țesuturi, având în vedere numărul mare de pacienți care așteaptă un transplant pentru a le salva viața.

Comisia Europeană a dat undă verde vaccinului Abrysvo al companiei Pfizer pentru prevenirea bolilor respiratorii inferioare cauzate de virusul respirator sincițial (RSV) la adulții cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani și risc crescut de îmbolnăvire, relatează Agerpres. Aprobarea vaccinului a fost anunțată marți de reprezentanții Pfizer, iar aceasta va fi valabilă în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Vaccinul a fost deja aprobat de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) în luna martie 2025.

Această aprobare este o victorie semnificativă pentru Pfizer, având în vedere că producătorul rival, GSK, nu a obținut încă aprobarea pentru vaccinul său împotriva RSV pentru aceeași categorie de populație. RSV este un virus care, deși este comun, poate fi periculos și chiar fatal, mai ales pentru persoanele vârstnice și copiii mici.

Această autorizare marchează o etapă importantă într-o competiție intensă între Pfizer și GSK pentru a capta piața vaccinurilor împotriva RSV, în special în contextul vânzărilor mai scăzute în Statele Unite, acolo unde ambele companii s-au confruntat cu dificultăți în a-și atinge obiectivele financiare după lansările inițiale ale vaccinurilor lor. În schimb, în Europa, Pfizer a înregistrat un succes notabil, fiind ales de Guvernul britanic în 2023 pentru a furniza aproximativ 5 milioane de doze pentru protecția adulților în vârstă și a femeilor însărcinate din Anglia și Irlanda de Nord.

În urma acestei aprobări, vaccinul Pfizer va fi disponibil în patru programe naționale de imunizare din Uniunea Europeană, adresându-se în special adulților vârstnici și altor grupuri vulnerabile. De asemenea, datele recente din Marea Britanie sugerează că acest vaccin poate reduce semnificativ ratele de internare în spital, ceea ce ar putea încuraja alte state europene să-l includă în programele lor de vaccinare.

Cu această aprobare, Pfizer speră să își consolideze poziția pe piața europeană a vaccinurilor, având în vedere că lupta pentru controlul pieței de vaccinuri RSV continuă să fie o prioritate majoră pentru producătorii de medicamente, în special în fața competiției cu medicamentele generice care amenință vânzările lor.

Salvați Copiii România a lansat astăzi INFOMama, prima aplicație mobilă dedicată gravidelor și mamelor, care le oferă informații medicale esențiale și personalizate prin notificări. Aplicația, dezvoltată cu ajutorul specialiștilor din domeniul sănătății, inclusiv medici neonatologi, pediatri, ginecologi și psihologi, este un instrument digital inovator care facilitează accesul la sfaturi corecte și actualizate privind sarcina și îngrijirea nou-născuților.

Evenimentul de lansare a avut loc sub egida Comisiei pentru Sănătate din cadrul Senatului României, în parteneriat cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). La eveniment au participat experți în domeniul sănătății, autorități publice, reprezentanți ai societăților medicale și membri ai comunității medicale.

Aplicația INFOMama este destinată nu doar gravidelor și mamelor, ci și specialiștilor din domeniul sănătății. Printre informațiile disponibile se numără:

• Analizele, ecografiile și consultațiile necesare în timpul sarcinii;

• Drepturile gravidelor, indiferent dacă sunt salariate, nesalariate sau minore;

• Sfaturi despre nutriția și sănătatea psihologică în timpul sarcinii;

• Îngrijirea nou-născuților, inclusiv a prematurilor;

• Importanța vaccinării și alăptării, cu notificări pentru părinți privind vaccinurile obligatorii;

• Primul ajutor pentru nou-născuți.

Aplicația INFOMama le permite gravidelor să rămână la curent cu informațiile esențiale pentru sănătatea lor și a bebelușului, având acces rapid la sfaturi utile și actualizate despre pașii importanți în perioada sarcinii.

Proiectul INFOMama a fost susținut de MSD for Mothers, printr-un grant acordat pentru dezvoltarea aplicației, oferind astfel un sprijin vital în sprijinul sănătății materne și infantile.

Consiliul Județean Sibiu a scos la licitație un contract de digitalizare a Spitalului Județean Sibiu, estimat la 4,81 milioane lei, fonduri ce provin din Planul Național de Redresare și Reziliență. Două firme din Sibiu, Sobis Solutions și Gama IT, s-au asociat pentru a depune o ofertă comună ce vizează achiziționarea de echipamente IT și software, extinderea infrastructurii de comunicații și implementarea unor noi module software pentru gestionarea activității medicale din spital.

Valoarea echipamentelor IT care urmează a fi achiziționate este de 2,38 milioane lei, fără TVA, iar pentru partea de software s-a prevăzut suma de 2,42 milioane lei, fără TVA. Un obiectiv important al proiectului este extinderea platformei Portal Medical, creată de Consiliul Județean Sibiu, care va asigura stocarea și accesarea în siguranță a datelor medicale ale pacienților, oferind acces medicilor curanți.

Oferta depusă de cele două firme sibiene se află în faza de evaluare, iar termenul inițial de analiză a fost stabilit pentru 24 iunie 2025. Proiectul reprezintă un pas important în modernizarea infrastructurii IT a Spitalului Județean Sibiu, contribuind la îmbunătățirea gestionării activităților medicale și la optimizarea serviciilor de sănătate din județ.

Institutul de Boli Cardiovasculare (IBCV) Timișoara continuă să fie un pilon important în tratamentul malformațiilor cardiace la copii, salvând până acum 241 de tineri pacienți, relatează Agerpres. Înființată în aprilie 2022, Secția de Chirurgie cardiovasculară pediatrică a efectuat intervenții tot mai complexe începând din 2024, inclusiv prin chirurgie intervențională.

Directorul medical al IBCV Timișoara, dr. Adina Bucur, a declarat pentru AGERPRES: „Activitatea Compartimentului de Chirurgie cardiovasculară pediatrică a debutat în aprilie 2022. Între 2022 și 2024, activitatea medico-chirurgicală din cadrul compartimentului a fost realizată aproape exclusiv prin colaborare cu grupul San Donato (Italia), ca urmare a contractului semnat de către conducerea IBCV și această entitate. În această perioadă, au fost spitalizați 225 de copii cu diferite patologii, având vârste cuprinse între câteva luni și 18 ani. În primii doi ani de activitate, am efectuat intervenții mai simple și la copii de vârstă mare, pentru ca începând cu anul 2024 să efectuăm mai multe intervenții complexe. În primele trei luni ale acestui an au fost operați 16 copii.”

Printre intervențiile complexe realizate în cadrul secției se numără tratamentele pentru tetralogia Fallot, stenoza congenitală subaortică și cazurile ce implică copii cu vârste sub un an. De asemenea, din 2022, a fost dezvoltat și serviciul de cardiologie intervențională pediatrică, care a permis rezolvarea unor patologii fără a mai fi necesară deschiderea pieptului. Dr. Bucur a precizat: „Dacă în anul 2022, au fost doar șapte cazuri rezolvate, în anul 2024 am avut 32 de cazuri rezolvate prin cardiologie intervențională.”

Echipa secției este formată din medici tineri care au parcurs rezidențiate de chirurgie cardiovasculară la IBCV, iar aceștia au fost pregătiți în clinici de renume, precum San Donato din Italia și Centrul de Chirurgie Pediatrică Bad Oeynhausen din Germania. „Toți cei implicați au participat la stagii de pregătire în clinica San Donato, precum și în clinici de specialitate din Germania, respectiv, în Centrul de Chirurgie Pediatrică Bad Oeynhausen. Aceste stagii au fost facilitate prin intermediul Clubului Rotary,” a subliniat dr. Bucur.

Cu toate că unii copii pot aștepta până la un an pentru intervenții, altele sunt urgențe care necesită tratament imediat după naștere. „Intervențiile efectuate în Secția de Chirurgie cardiovasculară pediatrică din Institutul nostru au fost doar cele programate, fără nou-născuți, cel mai mic pacient având vârsta de trei luni. Durata medie de spitalizare a fost de șase – șapte zile. Nu au fost înregistrate decese precoce (sub 30 zile postoperator),” a explicat dr. Bucur.

În ceea ce privește capacitatea secției, aceasta dispune de 12 paturi, iar creșterea adresabilității poate fi realizată printr-o mai bună organizare la nivel național și prin înființarea unui Registru Național Unic pentru malformații cardiace. „Adresa-bilitatea ar putea crește printr-o mai bună organizare la nivel național, fiind necesară înființarea unui Registru Național Unic pentru malformații cardiace și o repartiție a acestora pe arii geografice, în vederea rezolvării prin chirurgie cardiovasculară sau cardiologie intervențională,” a afirmat dr. Bucur.

Secția a beneficiat de aparatură de ultimă generație, finanțată din fonduri de la Ministerul Sănătății și din proiecte transfrontaliere, iar pentru a acoperi în continuare necesitățile de dotare, IBCV Timișoara va accesa fonduri nerambursabile. În ciuda progreselor, specialiștii atrag atenția asupra diagnosticării târzii a unor malformații. „Uneori ajung prea târziu la noi, pentru că degeaba operăm noi partea cardiacă, dacă plămânii pacientului care nu s-a prezentat la timp la medic au leziuni ireversibile. În astfel de situații este necesar transplantul de cord și de pulmon,” a subliniat chirurgul Horea Feier.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România semnalează faptul că sistemul asigurărilor de malpraxis este nefuncțional, iar deficiențele organizatorice amplifică riscurile asumate atât de profesioniștii din sănătate, cât și de pacienți. Organizația atrage atenția asupra impactului factorilor precum timpul de lucru, cu un accent special pe problema gărzilor, normativul de personal, evaluările multiple ale calității serviciilor medicale, epuizarea profesională și dezechilibrele dintre resursele disponibile și nevoile reale ale sistemului.

„De peste un deceniu şi jumătate toate instituţiile şi organizaţiile din sănătate ştiu că sistemul asigurărilor de răspundere civilă a personalului medical (aşa numitele asigurări de malpraxis) este nefuncţional. În tot acest interval au existat mai multe proiecte de acte normative menite să corecteze deficienţe unanim recunoscute, fără ca vreunul dintre ele să capete formă definitivă. Perpetuarea în mod inexplicabil a acestei stări de drept de către decidenţi conduce la o situaţie în care personalul medical din sănătate este obligat să plătească asigurările de malpraxis fără a beneficia în întregime de protecţia pe care acestea ar trebui s-o asigure, în timp ce pacienţii prejudiciaţi nu beneficiază de fiecare dată de despăgubirile la care au dreptul,” au declarat, marți, reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară”.

Ei subliniază că, pe lângă problemele cu asigurările, deficiențele organizatorice din sistemul de sănătate amplifică riscurile la care sunt expuși atât pacienții, cât și profesioniștii din domeniu. Federația susține că este necesar un cadru normativ adecvat care să protejeze personalul medical și să asigure despăgubirea corectă a pacienților prejudiciați.

În acest context, Federația „Solidaritatea Sanitară” va organiza conferința „Malpraxis sau despăgubirea pacienţilor pentru prejudicii?” pe 4 aprilie 2025, la Cluj-Napoca. La eveniment vor participa peste 140 de reprezentanți ai profesioniștilor din sănătate, alături de reprezentanți ai instituțiilor care au răspuns invitației de a aborda deschis problemele sistemului de malpraxis și posibilele soluții.

„Alături de cei peste 140 de reprezentanţi ai profesioniştilor din sănătate, la lucrările conferinţei vor lua parte reprezentanţii instituţiilor şi organismelor care au înţeles să dea curs invitaţiei de-a aborda deschis problemele sistemului malpraxis şi soluţiile posibile. Nivelul reprezentării la aceste dezbateri constituie un indicator relevant al responsabilităţii cu care fiecare instituţie tratează această problemă,” au adăugat aceștia.

Obiectivele conferinței se concentrează pe identificarea și analiza principalelor probleme legate de malpraxisul medical și găsirea unor soluții adecvate. În cadrul discuțiilor, va fi abordată posibilitatea înlocuirii sistemului actual cu unul centrat pe despăgubirea pacienților prejudiciați, iar analiza erorilor medicale va include și protecția intereselor profesioniștilor din sănătate.

„Din perspectiva circumstanţelor care cresc riscul erorilor sau care le determină apariţia, vom aborda teme precum: impactul timpului de lucru (cu un accent special pe problema gărzilor); normativul de personal, multiplele evaluări ale calităţii serviciilor medicale, epuizarea profesională, procedurile aplicabile în cazul dezechilibrelor dintre resurse şi nevoi, culpa sistemului, realismul aşteptărilor pacienţilor, impactul progresului tehnologic, efectele presiunii mediatice şi ale noilor medii de comunicare şi socializare,” au concluzionat reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară”.

Georgiana Manole, fost secretar general adjunct în Ministerul Sănătății, a fost numită luni, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean Vaslui, în funcția de manager interimar al Spitalului Județean de Urgență „Sfânta Chiriachi” Vaslui, relatează Agerpres.

Licențiată în drept și științe economice, Georgiana Manole a ocupat de-a lungul carierei sale mai multe funcții în administrația centrală, având experiență la Senatul României și în cadrul Ministerului Sănătății.

În urma numirii, Georgiana Manole a declarat: „Mulțumesc domnului președinte al Consiliului Județean, Ciprian Trifan, pentru încredere și doamnelor și domnilor consilieri care m-au învestit în funcția de manager interimar al Spitalului Județean de Urgență ‘Sfânta Chiriachi’ Vaslui. Sunt un om tehnic, am lucrat peste 20 de ani în sistemul administrativ central, am pregătire pe partea de politici de sănătate și pe partea de gestionare a fondurilor europene. Mi-aș dori cu echipa de la spital să aducem un plus de valoare pentru sistemul de sănătate al județului Vaslui.”

Georgiana Manole provine dintr-o familie cu tradiție politică, fiind fiica social-democratului Ion Manole, care a fost președinte al Consiliului Județean Vaslui în perioada 2000 – 2004.

Postul de manager al Spitalului Județean de Urgență „Sfânta Chiriachi” a rămas vacant la sfârșitul anului trecut, după ce Ana Rinder, care a deținut această funcție în perioada 2013 – 2024, a fost aleasă deputat de Vaslui. De la începutul acestui an, interimatul a fost asigurat de directorul economic al instituției, Emilia Irina Ciobanu.