Numărul focarelor COVID-19 din judeţul Timiş a ajuns la opt

Numărul focarelor COVID-19 din județul Timiș a ajuns la opt, informează Direcția de Sănătate Publică Timiș. Ultimul focar inregistrat în ultimele 24 de ore este la o fabrică de încălțăminte din Buziaș.

Toate cele opt focare sunt sub supraveghere epidemiologică, în lucru aflându-se 64 de anchete epidemiologice.

În afara fabricii de încălțăminte din Buziaș, focare COVID-19 sunt la o unitate de procesare a cărnii din Timișoara, cu 219 cazuri confirmate, la Spitalul Judeţean Timişoara, cu 21 de persoane confirmate, la Clinica de Obstretică-Ginecologie a Spitalului Municipal Timişoara, cu patru cazuri de asistente şi infirmiere, într-o comunitate de 11 persoane positive din comuna Gottlob, la un centru pentru minori din Timişoara, cu trei persoane pozitive, la o unitate economică de la Lugoj, cu 17 cazuri, la unitatea din Buziaş, cu şapte cazuri, şi în zona Făget, cu 70 de persoane infectate.

Un medic de familie vorbește despre complicațiile pe termen lung ale celor vindecați de COVID-19

Egri Eduard, medic de familie în Sibiu, atenționează asupra efectelor COVID-19 care se vor vedea peste aproximativ un an, în rândul celor vindecați, respectiv complicații, afecțiuni cronice sau pensionări de boală, care vor necesita multe resurse medicale, financiare, măsuri de recuperare, asistență socială si familiară.

“Trebuie să învățăm să numărăm corect. Am ajuns să ne raportăm doar la numarul de cazuri, vârste, morți, comorbiditati și cam atât iar acestea sunt argumentele care le folosim pro sau contra măsuri restrictive, libertate, „dictatură medicală” și alte teorii unele extrem de bizare. Dar lucrurile pe măsură ce timpul trece se complică tot mai mult, apar tot mai multe studii care documenteaza complicații la distanță, unele extrem de grave, ale infecție cu SARS COV 2: pulmonare, cardiace, renale, neurologice etc”. Peste nici un an cifrele vor vorbi altfel iar despre tot ce am vorbit până acum se va schimba, vom numără la oameni vii complicațiile, afecțiunile cronice, handicapuri, pensionari de boală, care vor necesita multe resurse medicale, financiare, măsuri de recuperare, asistență socială si familială”, a scris medicul pe pagina sa de Facebook.

Acesta a precizat că prevenția este cheia sănătății, legat de orice boală cu potențial sever, indiferent că este infecțioasă, cardio-vasculară, diabet, etc.

În acest context, medicul de familie adresează mai multe întrebări retorice.

“Știți ce înseamnă asta din punct de vedere medical, uman, social și economic? Suntem noi sau copii nostri pregătiți să plătim acest preț?
Ne asumăm consecințele ignoranței, nepăsării și indiferenței? Credeți că este bine să ascultăm tot felul de specialiști vrăjitori, magi, regizori, vindecători astrali, naturalisti, vizionari etc care nu fac altceva decât sa profite de slăbiciunile voastre? Vă asumați să îi spuneți persoanei dragi de lângă dumneavoastră care sufera consecințele că ați crezut că e o simplă răceală?Credeți că pe politicienii care vă oferă circ, pâine si promisiuni electorale îi interesează sănătatea voastră pe termen lung cu adevărat?”, se întreabă medicul.

EXCLUSIVCum ajunge lipsa consilierii psihologice să crească riscul infectării în rândul personalului medical

În lipsa unei consilieri psihologice, personalul medical din spitalele care tratează bolnavi COVID-19 se sprijină psihic unul pe altul. Există însă situații în care practica poate duce la apariția așa-numitelor “focarelor de cafea”, despre care sindicaliștii din sănătate spun că sunt însă un concept greșit.

Managerul Federației „Solidaritatea Sanitară”, Viorel Rotilă, a explicat, pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, că salariații vor să știe ce li se întâmplă, simt nevoia să discute.

“Să stai să lucrezi în condiții greu de suportat, iar în momentul în care ieși din unitatea sanitară să constați un val de negare a pandemiei, este o presiune psihologică nemaipomenită. Este o ruptură, două realități paralele. Oamenii au nevoie de sprijin în a împăca aceste realități”, a explicat managerul.

Construirea unor spații speciale: Salariații, nevoiți să se sprijine psihic unii pe alții

Totodată, el semnalează apariția conceptului de “focare de cafea”.

“Nu se ocupă nimeni de personalul medical. A apărut conceptul focarelor de cafea. Unul dintre colegi a lansat acest concept, constatând că în spitalul dumnealui au existat câteva cazuri în care salariații stăteau de vorbă și s-a presupus că de acolo s-au infectat.  Noi spunem că este un concept greșit, dar el a circulat destul de mult. Salariații nu se infectează că stau la cafea. Ei simt nevoia să stea de vorbă unii cu alții. Dacă nu ai construit spații sociale care să asigure protecția în momentul în care trebuie să comunice unii cu alții, automat există riscul de infecție. Mai mult decât atât, salariații sunt nevoiți, din nefericire, să se sprijine psihic unii pe alții”, a spus Viorel Rotilă.

În aceste condiții, reprezentantul Federației „Solidaritatea Sanitară” a declarat că în loc să gândim un sistem integrat de sprijin psihologic , să stea cineva de vorbă cu ei măcar săptămânal, să-i evalueze din această perspectivă, “ne trezim că i-am lăsat de izbeliște”.

Reprezentantul sindical subliniază că acest lucru poate să crească suplimentar riscul de infectare.

“Noi nu am stabilit încă un normativ de personal adecvat lucrului în noile condiții. În momentul în care te-ai îmbrăcat un combinezon, nu ai nici climatizare, gesturile profesionale rămân aceleași, eventual se adaugă câteva dificultăți suplimentare, este evident că lucrurile se schimbă radical. Imaginați-vă că un salariat obosit, stresat de căldură, riscă să uite că nu trebuie să pună mâna într-un anumit loc”, a spus Viorel Rotilă.

Potrivit acestuia, propunerea de consiliere psihologică a fost repetată de mai multe ori și înaintată către Ministerul Sănătății. Mai mult, există și o inițiativă privată, dar este nevoie de o strategie.

“ Nu ne-am putut permite să propunem noi proceduri de consiliere psihologică pentru că nu avem competența necesară. Noi constatăm problema, sugerăm cum ar putea fi rezolvată, dar practica efectivă nu o putem spune, respectiv ce stil psihologic ar trebui utilizat, cum ar trebui să sune, cât ar trebui să stea de vorbă psihologul cu fiecare salariat, când, dacă înainte de intrare sau după, asta este treaba psihologilor”, a adăugat reprezentatul sindical.

Nelu Tătaru: Starea de alertă va trebui prelungită

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că România se află într-o perioadă în care va trebui să prelungească starea de alertă din cauza noului coronavirus.

„Suntem într-un moment cu un număr crescut de cazuri de la o zi la alta. Suntem în apropierea unei perioade în care va trebui să prelungim o stare de alertă. Suntem într-un moment în care pregătim începerea unui nou an şcolar şi pregătim o serie de evenimente electorale sau nu ce va, eu ştiu, accentua această manifestare pandemică la sfârşitul acestui an”, a spus Tătaru la Academia Română.

Întrebat când va avea loc şedinţa Consiliului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, ministrul Nelu Tătaru a răspuns: „Înaintea şedinţei de guvern, fiindcă la şedinţa de guvern va trebui să dăm şi o hotărâre de guvern şi sensul prelungirii stării de alertă, dacă ea este luată în calcul de CNSU şi de domnul premier Ludovic Orban”.

În ceea ce priveşte începerea şcolii, el a afirmat că trebuie observată evoluţia din a doua jumătate a lunii august.

„A doua jumătate a lunii august este cea care ne va da efectiv şi evoluţia… Trebuie să vedem evoluţia de atunci. Noi avem scenarii care pot fi aplicate în funcţie de evoluţia de atunci. Nu putem şti care este evoluţia de atunci. O previzionăm în contextul în care dacă toată lumea ar respecta regulile, ar trebui să avem o săptămână în care să stabilizăm. Prezenţa măştilor şi a dezinfectantului, chiar dacă ar fi acea distanţare de un metru, credeţi că copiii vor păstra acea distanţare de un metru? Noi trebuie să adaptăm suplimentând cu obligativitatea măştii şi a dezinfectantului, precum şi observarea inclusiv în pauzele dintre ore, precum şi în curtea şcolilor, acolo unde este aglomeraţie”, a afirmat Tătaru, potrivit Agerpres.

Referindu-se la programul teraselor, ministrul a spus că acesta va rămâne cum este în prezent, în măsura în care va fi propusă şi prelungirea stării de alertă.

„Programul teraselor va rămâne în acest context, în măsura în care vom propune şi prelungirea stării de alertă”, a afirmat Tătaru.

Alte 1.454 de cazuri zilnice de persoane infectate cu noul coronavirus. 53 de decese, de la ultima raportare

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.454 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până astăzi, pe teritoriul României, au fost confirmate 66.631 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

Un număr de 31.547 pacienți au fost declarați vindecați și 7.253 pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.454 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 571 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.437. Dintre acestea, 478 sunt internate la ATI.

Până astăzi, 2.860 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. În intervalul 12.08.2020 (10:00) – 13.08.2020 (10:00) au fost înregistrate 53 de decese (32 bărbați și 21 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș – Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 ani, 3 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 13 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 11 decese la categoria de peste 80 de ani.

49 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 4 pacienți care au decedat nu au prezentat comorbidități.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.450.269 de teste. Dintre acestea 22.649 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.999 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 8.650 la cerere.

Pe teritoriul României, 7.935 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.421 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 20.775 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 101 de persoane.

Statul român face o donație de opt tone de echipamente medicale pentru Liban

România donează Libanului aproximativ opt tone de echipamente medicale indispensabile tratamentelor care se impun pacienților răniți în urma exploziei din capitala libaneză, potrivit Departamentului pentru Situații de Urgență.

Materialele medicale donate de statul român Libanului urmează să fie distribuite cu ajutorul echipei UE CIvil Protection.

Donațiile, constând în medicamente și materiale sanitare, au fost preluate de echipele UE de Protecție Civilă și vor fi distribuite spitalelor, care îngrijesc persoanele rănite în urma dublei explozii din capitala libaneză din data de 4 august.

“Reamintim faptul că prin activarea Mecanismului European de Protecție Civilă, România a răspuns apelului de sprijin venit din partea autorităților libaneze, oferind donații de aproximativ 8 tone, ajutor ce constă în echipamente medicale indispensabile tratamentelor care impun pacienților răniți în urma exploziei din capitala libaneză”, după cum a anunțat Departamentului pentru Situații de Urgență.

 

Koch Institute: Un vaccin împotriva noului coronavirus, disponibil cel mai devreme în această toamnă

Reputatul institut german specializat în boli infecţioase, Robert Koch Institute, apreciază că un vaccin împotriva noului coronavirus ar putea fi disponibil cel mai devreme în această toamnă, dar a avertizat că aducerea sub control a pandemiei va fi un proces de durată, potrivit Reuters.

”Previziunile preliminare sunt că este posibil ca în toamnă să fie disponibile mai multe vaccinuri”, a anunţat Robert Koch Institute într-un comunicat publicat pe site-ul său, referindu-se la eforturile globale de a aduce pe piaţă produse de imunizare.

”Ar fi periculos în acest moment să credem că vaccinarea din toamna anului 2020 poate controla pandemia”, avertizează institutul.

Impactul vaccinului, unul limitat. Imunizarea, pe termen scurt

Impactul oricărui vaccin ar fi limitat din cauza mutaţiilor virale sau pentru că primele produse de pe piaţă ar putea oferi numai o imunizare pe termen scurt, a adăugat institutul.

Compania germană de biotehnologie BioNTech, care lucrează cu grupul farmaceutic american Pfizer la un nou vaccin, a reiterat marţi că intenţionează să solicite autorizarea de urgenţă sau aprobarea unui vaccin cel mai devreme în luna octombire, dacă studiile clinice aflate în desfăşurare vor avea succes.

Tot marţi, Rusia a devenit prima ţară din lume care a aprobat un vaccin pentru Covid-19, fără să producă datele unui studiu clinic de fază finală, ceea ce a provocat îngrijorare în rândul mai multor experţi în domeniul sănătăţii la nivel mondial.

Soluția unui medic român pentru întreruperea transmiterii noului coronavirus

Tudor Ciuhodaru, medic în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă “Nicolae Oblu” din Iași, este de părere că testarea extinsă gratuită a contacților și a celor expuși, chiar asimptomatici, printr-un program național e sigura opțiune sănătoasă, dublată de izolare, pentru de prevenție și întreruperea transmiterii noului coronavirus.

“Nu testăm, suntem condamnați. Strategia actuală este eșuată. O dovedesc noile recorduri de infectări cu coronavirus. (…). O testare extinsă gratuită (așa cum tot propun dar nimeni nu aude, așa cum fac toate țările ce au succes în controlul pandemiei) dublată de izolare (voluntară! la domiciliu) și anchete epidemiologice prompte ar duce la întreruperea tuturor lanțurilor epidemiologice”, a scris medicul pe pagina sa de Facebook.

Printre motivele exprimate pentru care medicul Tudor Ciuhodaru susține introducerea unui Program Național de Testare Extinsă Gratuită se numără acela că cele mai multe cazuri provin din focare cu risc crescut de transmitere a infecției.

Medicul susține că în prezent “testăm puțin și prost”, iar valorile utile ar trebui să depășească 0,1% din populație în fiecare zi, respectiv minimum 20.000 de persoane.

“Asimptomaticii sunt excluși de la testare, testarea extinsă e blocată. Testăm doar în zone vulnerabile cu risc epidemiologic crescut (spitale, cămine pentru vârstnici, persoane instituționalizate, copii cu dezabilități) unde numărul de cazuri e mult mai mare decât în populația general”, potrivit medicului Tudor Ciuhodaru.

Potrivit acestuia, toate țările care au avut succes în combaterea pandemiei au aplicat două lucruri simple, respectiv testarea și izolarea.

Medicul Tudor Ciuhodaru a adăugat că la noi testele sunt extrem de scumpe și extrem de greu de accesat.

„Concret sunt 2 măsuri clare și urgente: identificarea și izolarea fiecărui caz (ancheta epidemiologică și testare extinsă) și creșterea numărului de teste! Se poate începe cu toți cei expuși (personal medical în primul rând, polițiști, jandarmi, cei din hipermarket, vamă, aeroport, gară, șoferii din mijloacele de transport în comun) și a tuturor contacților cazurilor confirmate. E suficient ca aceste teste să fie decontate de CAS”, a completat medicul.

Redeschiderea școlilor: 43% dintre școlile din întreaga lume nu are acces la apă și săpun

Pe măsură ce școlile din întreaga lume se luptă pentru redeschidere, cele mai recente date din cadrul monitorizării comune OMS/UNICEF arată că un procent de 43% din unitățile de învățământ mondiale nu are acces la apă și săpun pentru splălatul pe mâini. Aceasta este însă condiția ca școlile să poată funcționa în siguranță în timpul pandemiei de COVID-19, potrivit unui comunicat al UNICEF.

„Închiderea globală a școlilor de la debutul pandemiei COVID-19 a prezentat o provocare fără precedent pentru educația copiilor și starea de bine ”, a spus Henrietta Fore, director executiv al UNICEF.

„Noi trebuie să prioritizăm educația copiilor. Aceasta înseamnă să vă asigurați că școlile se pot redeschide – inclusiv cu acces la igiena mâinilor, apă potabilă curată și canalizare sigură”, a adăugat reprezentanta UNICEF.

Potrivit raportului, aproximativ 818 milioane de copii sunt lipsiți de facilitățile de bază de spălare a mâinilor la școală, ceea ce le crește riscul de a contacta COVID-19 și alte boli transmisibile.
Mai mult de o treime dintre acești copii (295 milioane) sunt din Africa subsahariană.
În țările cel mai puțin dezvoltate, 7 din 10 școli nu asigură spălarea pe mâini și jumătate din școli nu dispun de servicii de bază de canalizare și apă.

Raportul subliniază că guvernele care doresc să controleze răspândirea COVID-19 trebuie să echilibreze nevoia de implementare a sănătății publice.

„Accesul la servicii de apă, canalizare și igienă este esențial pentru prevenirea și controlul eficient al infecțiilor în toate mediile, inclusiv școli „, a spus dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

Potrivit acestuia, trebuie să existe un accent major al strategiilor guvernamentale pentru redeschiderea în siguranță și funcționarea școlilor în timpul pandemiei globale de COVID-19.

Potrivit raportului UNICEF, în cele 60 de țări cu cel mai mare risc de sănătate și crizele umanitare din cauza COVID-19, 3 din 4 copii nu aveau acces la serviciul de bază de spălare a mâinilor la școala lor la începutul izbucnirii epidemiei; jumătate dintre toți copiii nu avea acces la apă și în mai mult de jumătate dintre școli lipsea serviciul de salubrizare de bază.
Potrivit aceluiași raport, 1 din 3 școli din întreaga lume a avut acces limitat la apa potabilă sau nu au avut deloc.

EXCLUSIV Dr. Alexandru Gîdea: CF Witting nu îndeplinește condițiile de spital suport COVID

Spitalul CF Witting a fost desemnat spital suport COVID fără să îndeplinească condițiile necesare, iar după ce secțiile au fost închise, medici ORL-iști sau oftalmologi au fost puși să îngrijească pacienți infectați cu noul coronavirus, transferați de la alte spitale. Dr. Alexandru Gîdea, lider al Sindicatului din Spitalul CF Witting, membru al Federației ”Solidaritatea Sanitară”, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview că toate spitalele suport trebuie să îndeplinească niște criterii, în momentul în care internează pacienți COVID.

“Noi nu avem niciun criteriu îndeplinit, nu avem niciun fel de autorizații, niciun fel de circuite, avem secțiile desființate. Cu toate acestea, suntem raportați în acest moment ca spital care îndeplinește toate condițiile, dovadă că primim pacienți COVID, dar nu este adevărat”, a explicat dr. Alexandru Gîdea.

Mai mult, medicul a spus că la CF Witting nu există secție funcțională de ATI.

Pacienți din spital suport COVID, transferați la alt spital suport COVID

“La reanimare e mai grav, pentru că un pacient COVID se poate deteriora oricând. Noi nu avem nici reanimarea funcțională. Nu avem nimic. Doi pacienți care s-au deteriorat au fost transferați în alte spitale suport COVID, noi fiind suport COVID. Este noaptea minții. Dacă ești suport COVID de ce îl mai transferi în altă parte?”, se întreabă medicul.

De asemenea, dr. Alexandru Gîdea a spus că medicii îngrijesc bolnavi COVID fără să aibă calificarea necesară, pacienții încadrându-se la specialitatea de boli infecțioase.

“ Un chirurg nu poate să trateze un bolnav COVID, nu are această calitate, nu are autorizație. La fel un ORL-ist, un oftalmolog. El poate însă să asigure suportul. Dacă bolnavul de COVID are și alte boli, are un infarct, o fibrilație sau o hernie, medicul îi asigură asistența medicală pe specialitate. Asta este ideea unui spital suport COVID. Asta nu a înțeles conducerea să aplice conform legislației în vigoare. Fiecare pacient trebuie să fie îngrijit în siguranță de medicii specialiști, autorizați”, a precizat dr. Alexandru Gîdea.

Acesta a spus că la CF Witting a fost timp de două săptămâni un medic infecționist detașat de la Spitalul Matei Balș, care a stabilit tratamentul, dar îngrijirea efectivă a fost făcută de către medicii interniști, care sunt vreo zece, și de către un medic pneumolog.

“Ceilalți medici cu secțiile desființate au participat și ei la îngrijire, dar în loc să îngrijească pe specialitatea lor, au fost incluși în acești termeni, de secție îngrijiri COVID. Este o gravă problemă de malpraxis”, a spus dr. Alexandru Gîdea.

El a spus că ei nu pot fi instruiți, ei având deja o specialitate.

“Nu poți să califici un medic la locul de muncă” 

“Nu poți să califici un medic la locul de muncă. Medicul nu poate asigura îngrijiri decât de urgență într-o altă specialitate. Practic, este un infecționist care stabilește un tratament și medicii interniști care au grijă de pacienți și ceilalți, în loc să le asigure comorbiditățile pe specialitatea fiecăruia, sunt puși și ei să facă același lucru. Să facă treabă de internist și infecționist”, a adăugat același medic.

Medicul a spus că CF Witting are o capacitate de 40 de pacienți COVID, iar pe măsură ce se externează, sunt aduși alți pacienți, astfel că media zilnică este de 35-36 de pacienți.

“Nu mai intră niciun alt pacient care nu este confirmat pozitiv. Nu vin prin internări, prin medicul de familie, ei vin doar transferați de la spitalele COVID fază I și fază II, care nu mai au locuri, îi trimit cu salvările cu SMURD. Vin pacienți cu forme ușoare și medii, nu cu forme grave. Nu vin intubați, nu au cum, că nu avem ATI. Au fost cazuri în care ni s-a trimis copil de doi ani venit cu părintele, gravidă, pe care i-am refuzat. Noi nu avem circuite să  le asigurăm comorbiditățile celor internați deja”, a adăugat medicul.

În aceste condiții, angajați ai CF Witting au organizat un protest pentru a trage atenția asupra faptului că instituția medicală nu îndeplinește condițiile de spital suport COVID.

“Consiliul medical al Spitalului CF Witting, întrunit marți, a acceptat tot ce noi am solicitat, și a solicitat managerului, ca măsură imediată, oprirea transferurilor, practic să nu mai internăm covizi, să îi externăm pe cei existenți la momentul potrivit, iar până nu vine DSP-ul să actualizeze și să pună la punct organizarea spitalului. Numai după aceea, dacă putem îndeplini condiția de suport COVID corectă, fără raportări false, ne transformăm în spital suport cu adevărat funcțional, dacă nu, să acceptăm ideea că în România marea majoritate nu sunt bolnavi COVID, au și ei nevoie de tratament, de un consult cardiologic, de un consult chirurgical, de un tratament. Și atunci, decât să fim un spital suport COVID care nu poate îndeplini aceste condiții, mai bine să îl lăsăm să rămână nonCOVID și să îi tratăm pe pacienții pe care îi tratam până acum”, a spus același medic.

Spitalul CF Witting are o capacitate de 300 de paturi, iar din 5 august, funcționarea tuturor secțiilor a fost suspendată. Tot spitalul a fost denumit secție îngrijiri COVID, cu o capacitate de 40 de paturi.