Viorel Rotilă, managerul Federației „Solidaritatea Sanitară”, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview că ponderea salariaților din sănătate infectați cu noul coronavirus este de 7,3% din totalul cetățenilor infectați, iar ideal ar fi ca aceasta să scadă la 4,5%.

Totodată, potrivit sindicalistului, ponderea salariaților infectați din totalul salariaților din sănătate este de 1,9%.

În opinia lui Viorel Rotilă, în prezent “suntem mai bine”, la un nivel comparativ cu alte state occidentale, ceea ce sugerează că problema este una care ține de impactul global al pandemiei.

Managerul Federației a precizat că infectarea personalului medical nu este o problemă doar a sistemului de sănătate din România, ci a tuturor sistemelor de sănătate care nu au fost construite pentru a funcționa pe acest model.

Și asta pentru că “tratăm pacienți cu boli infecțioase în spitale care nu au circuite de boli infecțioase, cu salariați care nu au antrenamentul de a trata pacienți cu boli infecțioase, cu personal insuficient raportat la aceste proceduri. Și nu doar la noi, ci se întâmplă în toată lumea. Deci, este o problemă sistemică”.

“Procentul la ora actuală este unul fericit pentru că am avut o bună perioadă de timp, în care procentul infectărilor din totalul cetățenilor infectați era între 20 și 24%, în luna aprilie. Dacă ne uităm pe această evoluție, am putea spune că vedem o îmbunătățire a măsurilor de protecție, adică o scădere a procentului salariaților din sănătate infectați din totalul cetățenilor infectați. Ne comparăm tot timpul la ce se întâmplă la nivel global. Ori, de la o comparație cu China, care are raportat undeva la 3% ponderea salariaților din sănătate infectați din totalul cetățenilor infectați, am ajuns la Italia, în perioada ei de criză maximă, care a atins 10%. Pe acea perioadă de apogeu, noi stăteam cel mai prost dintre toate statele care publicau datele. În acea perioadă, măsurile de protecție a salariaților nu erau cele potrivite”, a declarat reprezentantul Federației „Solidaritatea Sanitară”.

Potrivit acestuia, ideal ar fi ca ponderea salariaților din sănătate infectați să scadă de la 7,3% la 4,5% din totalul cetățenilor infectați.
În acest sens, reprezentantul Federației „Solidaritatea Sanitară” a spus că există un “set de intervenție” pe care sindicaliștii l-au solicitat în mod repetat.

Iată care sunt propunerilor Federației „Solidaritatea Sanitară” pentru ca procentul salariaților din sănătate infectați să scadă.

1. Constituirea unui centru de sprijin al spitalelor care să ofere know-how
“ Noi am indicat ANMCS ca fiind cea mai bună instituție pentru a face acest lucru, deoarece are practică în verificarea circuitelor spitalelor și are rețele adecvate în toate spitalele. Acest centru de sprijin ar trebui să ofere rapid consultanță spitalelor, în privința construirii designului circuitelor. La ora actuală, funcționăm ca în vreme de război, încă avem corturi în curtea spitalelor, ceea ce este o aberație” , a spus managerul.

2. Oferirea de materiale de protecție adecvate tipului de risc pentru toți salariații
3. Mobilizarea turor instituțiilor responsabile în formarea și atenționarea continuă a salariaților privind lucrul în noile condiții
“Avem organisme profesionale care nici acum nu au gândit o strategie integrate de intervenții astfel încât să sprijine salariații, să îi invețe până la nivelul dobândirii competențelor necesare, formare până devine practică efectivă”, a explicat Viorel Rotilă.

4. Reamintirea la cel puțin două săptămâni în privința pericolului pe care îl reprezintă fiecare gest profesional
“Ar trebui să identificăm gesturile profesionale care cresc pericolul. Este un context straniu, toți trebuie să ne adaptăm la ceea ce se întâmplă”, a afirmat sindicalistul din sănătate.

5. Investițiile
“Cea mai importantă este în sistemele de ventilație din unitățile sanitare, având în vedere transmiterea aerogenă de transmitere a virusului, iar studiile înclină tot mai mult asupra acestei modalități de transmitere. Vedem studii care ne indică faptul că în spitale deficitul în materie de ventilație generează adevărate probleme. Nu știu dacă există vreun spital cu secții COVID care să aibă sisteme de ventilație cu presiune negative, acele sisteme în care aerul are o singură direcție de circulație. Ne interesează ca în momentul în care deschizi ușa, aerul să vină doar din afară înăuntru, și nu invers, în momentul în care vorbim despre un salon cu pacienți infectați. Știu că fiecare salon în care sunt tratați pacienți a căror tratament implică procedure bazate pe aerosoli ar trebui să aibă acest tip de ventilație”, a spus Rotilă.

6. Consiliere psihologică

“ Nu se ocupă nimeni de personalul medical. A apărut conceptul focarelor de caféa. Unul dintre colegi a lansat acest concept, constatând că în spitalul dumnealui au existat câteva cazuri în care salariații stăteau de vorbă și s-a presupus că de acolo s-au infectat. Noi spunem că este un concept greșit, dar el a circulat destul de mult. Salariații nu se infectează că stau la cafea. Ei simt nevoia să stea de vorbă unii cu alții. Dacă nu ai contruit spații sociale care să asigure protecția în momentul în care trebuie să comunice unii cu alții, automat există riscul de infecție. Mai mult decât atât, salariații sunt nevoiți, din nefericire, să se sprijine psihic unii pe alții. În loc să gândim un sistem integrat de sprijin psihologic , să stea cineva de vorbă cu ei măcar săptămânal, să evalueze din această perspectivă, ne trezim că i-am lăsat de izbeliște. Acest lucru poate să crească suplimentar riscul de infectare”, potrivit sindicalistului.