Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) urmează să certifice marţi că pe continentul african „nu mai există poliovirus sălbatic”, la patru ani după raportarea ultimelor cazuri de poliomielită în nord-estul Nigeriei, o regiune devastată de conflictele dintre autorităţi şi jihadiştii din organizaţia Boko Haram, informează AFP.

„Datorită eforturilor depuse de guverne, personalul medical şi comunităţi, peste 1,8 milioane de copii au fost salvaţi” de această boală, a transmis OMS într-un comunicat publicat înainte de această reuniune considerată istorică şi care reprezintă o etapă crucială în eradicarea bolii la nivel mondial.

Anunţul oficial, prin videoconferinţă la ora 15:00 GMT, va fi făcut de directorul general al OMS – etiopianul Tedros Adhanom Ghebreyesus -, directorul regional al OMS pentru Africa – Matshidiso Moeti – şi doi miliardari şi filantropi celebri – nigerianul Aliko Dangote şi americanul Bill Gates.

Provocată de poliovirusul sălbatic (PVS), poliomielita este o maladie infecţioasă acută şi contagioasă, care îi afectează în principal pe copii, atacând măduva spinării şi putând să provoace o paralizie ireversibilă.

Boala era endemică peste tot în lume, până la descoperirea unui vaccin în anii 1950. Ţările bogate au obţinut acces cu rapiditate la acel vaccin, însă Asia şi Africa au rămas mult timp importante focare de infecţie.

În 1988, OMS a raportat 350.000 de cazuri în lumea întreagă şi, apoi, în 1996, peste 70.000 de cazuri doar în Africa.

Dar, în pofida unei creşteri colective a gradului de conştientizare şi a unor importante eforturi financiare (19 miliarde de dolari în 30 de ani), doar două ţări din lume mai numără în prezent infecţii cauzate de poliovirusul sălbatic: Afganistan (29 de cazuri în 2020) şi Pakistan (58 de cazuri).

Nigeria, epicentrul acestei boli pe plan mondial la începutul anilor 2000, o ţară africană cu o populaţie de 200 de milioane de locuitori, figura până de curând alături de Afganistan şi Pakistan.

În nordul musulman al Nigeriei, la presiunea mediilor salafiste, campaniile de vaccinare împotriva poliomielitei s-au oprit între 2003 şi 2004, organizatorii lor fiind acuzaţi că ar fi instrumentele unui vast complot internaţional demarat pentru a-i steriliza pe musulmani.

A fost nevoie de un volum uriaş de muncă alături de liderii tradiţionali şi religioşi pentru a convinge populaţia nigeriană să îşi vaccineze copiii.

Totuşi, apariţia în 2009 a conflictelor cu Boko Haram a redus speranţele legate de eradicarea bolii: în 2016, patru noi cazuri de poliomielită au fost înregistrate în statul Borno din nord-estul ţării, focar al insurecţiei jihadiste.

Situaţia legată de siguranţa populaţiei rămâne extrem de volatilă în nord-estul Nigeriei, unde Boko Haram controlează zone vaste, în special în jurul lacului Ciad.

În zonele parţial accesibile, campaniile de vaccinare au fost realizate sub protecţia armatei şi a miliţiilor de autoapărare.

În zonele complet controlate de jihadişti, OMS şi partenerii săi au abordat populaţiile locale pe marginea drumurilor şi în pieţe, pentru a alcătui astfel o reţea de „informatori de sănătate” şi de „santinele” care pot să alerteze în cazul unor potenţiale epidemii.

În prezent, se estimează că doar 30.000 de copii nigerieni sunt în continuare „inaccesibili” la vaccinare, reprezentând o cifră prea scăzută pentru a asigura o transmitere epidemică a virusului, potrivit experţilor medicali.

De acum înainte, Africa va trebui să se asigure că niciun caz provenind din Pakistan sau din Afganistan nu va sabota acest succes şi că un procent suficient de mare din rândul copiilor săi vor fi vaccinaţi pentru a asigura imunizarea totală a continentului.