Al doilea vaccin rusesc a trecut cu succes de primele faze ale studiilor clinice

0

Primele faze ale studiilor clinice de testare a celui de-al doilea vaccin rusesc dezvoltat împotriva noului coronavirus s-au dovedit a fi concludente, a precizat joi centrul de cercetare care l-a creat, după ce Rusia a anunţat în luna august că a aprobat primul vaccin din lume conceput împotriva maladiei COVID-19.

„Primele două faze ale studiilor clinice au demonstrat eficienţa şi siguranţa vaccinului”, a transmis pentru agenţia Interfax serviciul de presă de la Centrul de Cercetări pentru Virologie şi Biotehnologie de Stat, cunoscut şi sub numele de Institutul Vector, situat în Siberia, care dezvoltă acest al doilea vaccin, denumit EpiVacCorona.

Rusia a anunţat la începutul lunii august că a dezvoltat şi a înregistrat „primul vaccin din lume conceput împotriva maladiei COVID-19”, creat de Institutul Gamaleya din Moscova, în colaborare cu Ministerul rus al Apărării.

Denumit Sputnik V, în semn de omagiu adus primului satelit artificial din lume lansat cu succes în spaţiu şi fabricat de fosta Uniune Sovietică, acel vaccin rusesc a fost primit cu scepticism pe plan internaţional, mai ales din cauza faptului că nu ajunsese încă în faza finală a studiilor clinice în momentul anunţului.

Institutul Vector a precizat joi că este posibil să formuleze concluziile finale despre eficienţa vaccinului său – bazat pe peptide, un ansamblu de aminoacizi, care provoacă o reacţie imunitară – după încheierea fazei finale a studiilor clinice, informează AFP, citată de Agerpres.

Aceasta din urmă are loc în Rusia după aprobarea vaccinului de către autorităţi.

Ministrul Sănătăţii Mihail Muraşko l-a înştiinţat pe preşedintele Vladimir Putin în această săptămână că vaccinul dezvoltat de Institutul Vector ar putea obţine aprobarea ministerului peste trei săptămâni.

După acea aprobare, Institutul Vector precizează că studiile clinice vor putea să înceapă pe un grup de 5.000 de voluntari în Siberia, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani.

Acelaşi laborator afirmă că vor exista şi studii clinice suplimentare, ce vor fi realizate pe 150 de voluntari cu vârste de peste 60 de ani.

Vaccinul EpiVacCorona trebuie administrat în două doze, la un interval de 21 de zile între ele.

Rusia intenţionează să înceapă să producă 10.000 de doze cu acest vaccin începând din luna noiembrie, a precizat Institutul Vector.

Contactaţi de jurnaliştii de la AFP, reprezentanţii Institutului Vector nu au dorit să facă declaraţii pe această temă, îndemnându-i să se adreseze Agenţiei sanitare ruse (Rospotrebnadzor), care a refuzat însă la rândul ei să comenteze anunţul de joi.

Laboratorul Vector, situat în regiunea Novosibirsk, a realizat cercetări secrete privind armele biologice în timpul epocii sovietice şi deţine în seifurile sale eşantioane ale unor virusuri diverse, precum cel al variolei şi Ebola.

Vaccinul antigripal, promovat la Viena cu tramvaiul

La Viena, tramvaiul s-a transformat pe timp de toamnă într-un instrument de promovare a campaniei de vaccinare împotriva gripei: municipalitatea a pus la dispoziţia locuitorilor o garnitură dedicată acestui proiect, în speranţa de a uşura astfel presiunea pusă pe spitalele publice în plină pandemie de COVID-19.

„Vizăm o triplare a ratei de vaccinare în acest an şi sperăm să îi motivăm pe mulţi vienezi să vină să se vaccineze”, a declarat joi primarul oraşului austriac, Michael Ludwig, cu ocazia prezentării pentru presă a acestei garnituri de tramvai, vopsită în albastru şi roşu.

Tramvaiul va străbate capitala austriacă timp de şase săptămâni şi va putea să îi îmbarce pe toţi rezidenţii care îşi vor face rezervări. Dincolo de această operaţiune de PR, locuitorii Vienei sunt îndemnaţi să meargă la diverse centre de sănătate şi la cele 600 de cabinete medicale în care vaccinul antigripal este administrat.

În total, Vienna a anunţat că a achiziţionat 400.000 de doze, care ar trebui să acopere un sfert din populaţia oraşului. Obiectivul este „să evităm blocarea capacităţii de primire a spitalelor, căci nu ştim ce ne rezervă iarna viitoare” în privinţa cazurilor de infectare cu noul coronavirus, a explicat primarul Vienei, informează AFP, citată de Agerpres.

În prezent, Viena deţine mai mult de jumătate din totalul cazurilor de infectare înregistrate oficial în Austria. Guvernul ţării a înăsprit recent restricţiile pentru a face faţă acestui „al doilea val” al pandemiei de COVID-19.

Austria, relativ scutită de pandemie în primăvara acestui an, a raportat 45.902 de cazuri de COVID-19 şi 802 decese asociate acestei maladii, potrivit cifrelor guvernamentale publicate joi.

Principalii producători de vaccinuri împotriva gripei au produs un număr record de doze pentru sezonul 2020-2021, iar autorităţile speră să evite astfel o supraaglomerare a spitatelor pe durata pandemiei de COVID-19.

Două noi transplanturi renale la Spitalul „Dr.C.I.Parhon” din Iași

Echipe de medici şi asistenţi medicali de la Spitalul „Dr.C.I.Parhon” a efectuat, joi, două transplanturi renale în urma unei prelevări făcute de la un donator aflat în moarte cerebrală.

Potrivit purtătorului de cuvânt al spitalului, Ionuţ Nistor, unul dintre beneficiarii transplantului este o femeie în vârstă de 46 de ani din judeţul Neamţ. Aceasta se află în programul de dializă din anul 2017 din cauza unei afecţiuni renale vasculare cronice. Cel de-al doilea pacient beneficiar al transplantului este un bărbat în vârstă de 57 de ani, din Iaşi, care se află în programul de dializă tot din 2017.

De la începutul anului, la Spitalul „Dr.C.I.Parhon” au fost efectuate 33 de intervenţii de transplant, ultimele cinci fiind făcute în cursul acestei săptămâni.

„Este o cifră mai mare decât în anii precedenţi şi sperăm să crească în perioada următoare deoarece sunt foarte mulţi pacienţi care aşteaptă pe lista de aşteptare un transplant renal. Mulţumim familiilor donatorilor care au trecut peste propria durere. Acest gest al lor a dat o nouă şansă la viaţă acestor pacienţi care se află în programul de dializă şi pe lista de transplantat renal”, a spus Ionuţ Nistor, citat de Agerpres.

Eveniment online OMS pentru sănătatea mintală cu celebrități și lideri mondiali

Pe 10 octombrie, Ziua Mondială a Sănătății Mintale, lideri mondiali, celebrități, susținători ai sănătății mintale, se vor reuni pentru Marele Eveniment al Organizației Mondiale a Sănătății pentru sănătate mintală (Big Event for Mental Health).

Primul eveniment online al OMS de promovare a sănătății mintale se va concentra asupra necesității urgente de a aborda subfinanțarea cronică a sănătății mintale la nivel global – o problemă adusă în centrul atenției de pandemia de COVID-19.

Aproape un miliard de persoane trăiesc cu o tulburare mintală, 3 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza consumului nociv de alcool și o persoană moare la 40 de secunde prin sinucidere. Și acum, miliarde de oameni din întreaga lume au fost afectați de pandemia COVID-19, care are un impact suplimentar asupra sănătății mintale a oamenilor.

Evenimentul va fi difuzat pe 10 octombrie între orele 16:00-19: 00 CEST (17:00-20:00 ora României) pe canalele și conturile OMS de Facebook, Twitter, LinkedIn, YouTube și TikTok.

Printre participanți:

– Cynthia Germanotta: președinte și cofondator (împreună cu fiica ei Lady Gaga) a Fundației Born This Way și ambasador al OMS pentru sănătate mintală
– Talinda Bennington: văduva vocalistului principal Linkester Park Chester Bennington și partener fondator al organizației de advocacy pentru sănătatea mintală 320 Schimbări direcție
– Klas Bergling: tatăl DJ-ului, muzicianului și producătorului Tim “Avicii” Bergling și cofondator al Fundației Tim Bergling.
– Regina Mathilde a Belgiei
– Sigrid Kaag, ministrul comerțului exterior și cooperării pentru dezvoltare, Olanda.

În plus față de aparițiile vedetelor, avocaților și liderilor mondiali, Big Event va include filme scurte care evidențiază inițiativele OMS și ale partenerilor care îmbunătățesc sănătatea mintală din întreaga lume. În timpul evenimentului va fi anunțat și câștigătorul celui mai bun film de sănătate mintală, o categorie nou creată în cadrul Festivalului OMS pentru Sănătate pentru Toți.

„Sănătatea mintală este o preocupare pentru noi toți”, a spus Dévora Kestel, directorul Departamentului OMS al Sănătății Mintale și Utilizarea Substanțelor. „Cu toate acestea, timp de câteva decenii, investițiile în sănătatea mintală au scăzut extrem de mult, în fiecare țară a lumii. COVID-19 a evidențiat nevoia de a ne asigura că serviciile noastre de sănătate mintală sunt nu numai suficient de robuste pentru a putea oferi îngrijire prin mijloace alternative atunci când vizitele la centrele de sănătate nu mai sunt posibile, ci și pentru a oferi sprijin unui număr mai mare de oameni. Evenimentul va evidenția faptul că există o cale de urmat, atunci când există un angajament față de investiții și că o astfel de investiție are beneficii pozitive care depășesc cu mult sănătatea publică.”

Premierul a precizat că rata de transmitere a COVID-19 în București este sub 1,5

Rata incidenţei cumulate de transmitere a COVID-19 la nivelul Capitalei este sub 1,5/1.000 locuitori, a declarat, joi, premierul Ludovic Orban, care a precizat că autorităţile se raportează la datele de la Evidenţa Populaţiei care indică 2,2 milioane de locuitori la nivelul Bucureştiului.

„Nu am trecut de 1,5, nu se raportează la o dată a INS de acum mai mulţi ani, ci ne raportăm la datele de la Evidenţa Populaţiei care sunt de 2,2 milioane, deci suntem sub 1,5. Şi, în realitate, ca să vă spun drept, populaţia Bucureştiului este mai mare, nu este de 2,2 milioane”, a explicat Orban.

El a fost întrebat ce măsuri au în vedere autorităţile în continuare în Bucureşti, după ce numărul cazurilor de noi infectări cu noul coronavirus a depăşit 2.000 la nivelul ţării, iar rata incidenţei cumulate de transmitere a COVID-19 este 1,5 în Capitală.

Prim-ministrul a precizat că a cerut prefecţilor să impună restricţii sau carantină pe localităţi şi nu la nivel judeţean, acolo unde numărul de cazuri de COVID-19 este mare.

„Le-am solicitat prefecţilor şi Comitetelor pentru situaţii de urgenţă să aplice reglementarea cu stricteţe, dar să o aplice pe localităţi, adică să nu o ia otova la nivel judeţean, ci pe localităţi. Evident, prin analiză. Acolo unde sunt focare, în spitale, cămine pentru persoane în vârstă, cămine pentru persoane cu dizabilităţi nu se iau în calculul răspândirii în comunitate, practic se scot din procentul de 3% pentru care se iau măsurile”, a indicat Orban.

Premierul a făcut declaraţii presei după ce a participat la Conferinţa Naţională a Industriei Ospitalităţii.

Serviciul Recepții Spitale, în 14 dintre cele 19 spitale administrate de ASSMB

Serviciul Recepţii Spitale a fost extins la 14 dintre cele 19 unități sanitare administrate de Primăria Municipiului Bucureşti, potrivit unui comunicat al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București.

„Recepțiile din cadrul unităților noastre sanitare reprezintă un serviciu înființat în ultimii doi ani, din grijă și respect față de pacienții care se adresează spitalelor din subordinea Primăriei Municipiului București. În același timp ne dorim ca prin serviciile oferite să facilităm accesul la consultații și investigații medicale din cadrul fiecărei unități sanitare, într-o manieră modernă și eficientă”, precizează comunicatul citat.

Servicii oferite în cadrul Serviciului Recepții Spitale:
–  asigurarea legăturii între secțiile medicale și pacienți sau aparținători, 
–  scurtarea timpilor de așteptare, 
– programarea pentru servicii medicale/consult de specialitate, direcționarea cetățenilor etc.

Potrivit sursei citate, spitalele în care există acest serviciu sunt:

  1. Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele
  2. Spitalul Clinic de Nefrologie Dr. Carol Davila
  3. Spitalul Clinic Colentina
  4. Spitalul Clinic Colțea
  5. Spitalul Clinic Filantropia
  6. Spitalul Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu
  7. Spitalul de Psihiatrie Titan Dr. Ctin. Gorgos
  8. Spitalul Clinic Nicolae Malaxa
  9. Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială Prof. Dr. Dan Theodorescu
  10. Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Panait Sîrbu
  11. Spitalul de Boli Cronice Sf. Luca
  12. Spitalul Clinic Sf. Maria
  13. Spitalul de Pneumoftiziologie Sfântul Ștefan
  14. CETT Sfântul Stelian

Președinția și Guvernul, iluminate în roz pentru marcarea Zilei luptei împotriva cancerului de sân

Palatele Cotroceni și Victoria vor fi iluminate în roz, joi seara, pentru a marca Ziua Internaţională a luptei împotriva cancerului de sân.

„Pe 1 octombrie, la nivel mondial, este marcată Ziua Internaţională a luptei împotriva cancerului de sân. Administraţia Prezidenţială se alătură şi în acest an campaniei de conştientizare a importanţei prevenţiei şi depistării precoce a cancerului la femei. Cu această ocazie, în semn de solidaritate şi empatie cu pacientele cu cancer de sân, Palatul Cotroceni va fi iluminat în roz, culoarea-simbol a acestui eveniment, astăzi, începând cu ora 20.00”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

„Guvernul României are în derulare un Program național screening pentru cancerul de sân, finanțat din fonduri europene, dar foarte importante sunt și programele derulate în paralel de organizațiile neguvernamentale, asociații și fundații care sprijină femeile din România și care duc campanii de informare și de depistare a cancerului la sân. Începând cu anul 2014, România s-a alăturat țărilor care desfășoară, în data de 1 octombrie, acțiuni ce au ca scop creşterea gradului de conştientizare a ceea ce se poate face pentru a preveni cancerul de sân”, precizează un comunicat de presă al Guvernului.

Germania a inclus regiuni din 11 ţări europene, inclusiv România, în categoria de risc ridicat de coronavirus

Guvernul german a clasificat miercuri regiuni din 11 ţări europene, inclusiv România, în categoria de risc ridicat de coronavirus. În acelaşi timp, Germania a renunţat la avertizarea generală privind călătoriile în 160 de ţări din afara Uniunii Europene şi va evalua separat fiecare ţară, conform numărului de infecţii cu coronavirus.

Institutul Robert Koch (RKI), care răspunde de controlul bolilor, a desemnat ca zone de risc, pentru prima oară de la începutul pandemiei, teritorii din Regatul Unit, respectiv Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, din Lituania şi din Estonia.

Pe listă mai figurează departamentele Pays de la Loire şi Bourgogne din Franţa şi au fost adăugate noi regiuni din Croaţia, Irlanda, România, Slovenia şi Ungaria.

Miercuri seara, Ministerul de Externe de la Berlin a publicat online o avertizare de călătorie în Belgia, Lituania şi România.

Clasificarea ca zonă de risc, urmată de avertizarea de călătorie, se face dacă numărul de infecţii noi cu coronavirus depăşeşte 50 la 100.000 de locuitori în ultimele şapte zile. Avertizarea nu reprezintă o interdicţie, ci este considerată o modalitate semnificativă de descurajare a deplasărilor, în special cu scop turistic. De asemenea, avertizările permit consumatorilor să anuleze rezervările, fără a pierde sumele aferente, transmite dpa, citată de Agerpres.

Pentru germani au rămas puţine ţări care nu sunt vizate nici de avertizări de călătorie, nici de recomandări, mai ales că listele sunt actualizate în prezent în Europa o dată la câteva zile. După cele mai recente decizii de la Berlin, 17 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt considerate cel puţin parţial zone de risc de coronavirus, iar patru – Belgia, Cehia, Luxemburg şi Spania sunt incluse integral în categoria respectivă. Polonia este singura ţară vecină cu Germania care nu se află deocamdată pe lista de risc, însă numărul de infecţii este şi acolo în creştere. Dintre destinaţiile turistice populare, au rămas neafectate de avertizări Cipru, Grecia, Italia şi Malta.

De pe lista zonelor de risc au fost eliminate cantonul Fribourg din Elveţia şi judeţele Zadar şi Sibenik-Knin din Croaţia.

În afara UE, peste 130 de ţări depăşesc pragul de infecţii, calificându-se ca zone de risc din punctul de vedere al Germaniei, iar în alte 50 de ţări călătoriile nu sunt recomandate din cauza restricţiilor la intrare sau din cauza restricţiilor la ieşirea din UE. Din acest grup face parte şi Thailanda, o destinaţie turistică apreciată în sezonul rece, chiar dacă nu s-au înregistrat decât foarte puţine infecţii cu coronavirus; această ţară a interzis însă accesul turiştilor străini.

Avertizarea generală privind călătoriile fusese emisă de ministrul german de externe, Heiko Maas, în 17 martie, după închiderea multor frontiere şi întreruperea unor legături aeriene. Măsurile respective au blocat în străinătate mii de cetăţeni germani. Restricţia a fost ridicată pentru majoritatea ţărilor europene în 15 iunie.

Ministerul Sănătății: Cancerul de sân se poate trata cu succes în multe cazuri dacă se descoperă boala la timp

Ministerul Sănătății consideră că este nevoie de educare, informare şi prevenţie continua și consecventă în domeniul oncologic. Cancerul de sân se poate trata cu succes în multe cazuri dacă se descoperă boala la timp, se arată în mesajul Ministerului Sănătății cu ocazia Zilei luptei împotriva cancerului de sân.

Prevenția în Sănătate este foarte importantă, dar în oncologie poate face diferența. Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer la femei din întreaga lume. Ministerul Sănătății consideră că este nevoie de educare, informare şi prevenţie continua și consecventă în domeniul oncologic. Au fost făcuți pași importanți, dar trebuie să se conștientizeze necesitatea unui efort comun, a unui parteneriat comun pentru identificarea de soluţii şi direcţii prioritare în vederea iniţierii si îmbunătăţirii programelor naţionale de depistare și tratament oncologic.

Potrivit sursei citate, Ministerul Sănătății are în derulare un program pilot de screening pentru cancerul de sân finanțat din fonduri europene, în valoare de 21 milioane de euro.

În prezent, în cadrul acestui program, institutele de oncologie din Iași și Cluj Napoca au semnat contractele cu autoritatea de finanțare și au organizat implementarea celei de a doua faze de depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de sân, care va demara în funcție de evoluția situației epidemiologice create de pandemia de COVID-19.

Este prevăzut ca, peste 20.000 de femei (majoritatea din categoriile defavorizate) din fiecare dintre regiunile pilot Nord Vest, Vest, Nord Est și Est să beneficieze gratuit de mamografii, dar și de tratarea precoce a leziunilor precanceroase mamare.

Tot în cadrul proiectului sunt finanţate acţiuni de achiziţie echipamente (aparatură de laborator necesară derulării acțiunilor de screening/aparatură de evaluare a leziunilor incipiente mamare: mamografe, ecografe, puncție/biopsie asistată, aparatură specifică confirmare leziuni laborator anatomie-patologică, suport informatic de telemedicină pentru dublă citire cu arbitraj, suport informatic pentru bazele de date, unități mobile, sistem informatic de stocare a imaginii etc.), dar și acțiuni de sprijinire a femeilor, în special a celor diagnosticate în programul de screening pentru cancerul de sân.

În fiecare an, la 1 octombrie, este marcată Ziua luptei împotriva cancerului de sân cu scopul de a creşte gradul de conştientizare cu privire la cancerul de sân şi de a sublinia importanţa informării asupra acestei maladii, dar și a faptului că această boală pote fi invinsă cu ajutorul programelor preventive.

Universitatea Oxford testează Adalimumab ca tratament în cazul pacienților cu COVID-19

Cercetătorii de la Universitatea Oxford au anunţat că vor analiza dacă Adalimumab, cel mai bine vândut medicament prescris din lume – prin prisma veniturilor totale generate -, ar putea fi utilizat ca un tratament eficient în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19.

Adalimumab, care este comercializat sub numele de Humira de compania AbbVie, este un antiinflamator din clasa medicamentelor de tip anti-factor de necroză tumorală (anti-TNF). Studiile recente au arătat că pacienţii cu COVID-19 care iau deja medicamente anti-TNF pentru boala inflamatorie intestinală şi artrita inflamatorie sunt mai puţin expuşi în faţa riscului de a necesita spitalizare, au explicat cercetătorii de la Universitatea Oxford.

Studiul de la Oxford, denumit AVID-CC, vizează tratarea pacienţilor în cadrul comunităţii, în special în azilurile de bătrâni. La acest studiu vor participa 750 de pacienţi din centre de tratament comunitare din Marea Britanie, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Medicamentul Humira este folosit pentru a trata o gamă amplă de afecţiuni, inclusiv artrita reumatoidă, boala Crohn, colita ulcerativă şi psoriazisul.

Disponibilitatea unor versiuni biosimilare ale acestui medicament ar face din Humira o soluţie accesibilă şi relativ ieftină dacă testele vor avea succes, au spus cercetătorii de la Oxford. Compania Novartis produce una dintre alternativele acestui medicament, Hyrimoz.

Cercetătorii au identificat deja câteva tratamente pentru pacienţii spitalizaţi cu COVID-19, precum medicamentul Remdesivir dezvoltat de Gilead şi steroidul generic Dexametazonă.

Oamenii de ştiinţă au studiat şi alte medicamente antiinflamatorii în tratamentele anti-COVID-19. Se crede că infecţiile severe sunt declanşate de o reacţie exacerbată a sistemului imunitar, cunoscută sub numele de „furtună de citokine”, iar medicamentele care suprimă anumite elemente ale sistemului imunitar pot juca un anumit rol în stoparea escaladării rapide a simptomelor.

Cu toate acestea, nu există deocamdată nicio terapie eficientă pentru persoanele depistate cu COVID-19 şi care nu sunt spitalizate.

Azilurile de bătrâni au fost deosebit de afectate de primul val al pandemiei de COVID-19 în Marea Britanie şi în alte ţări. Dacă Humira va avea succes împotriva COVID-19, acest medicament ar putea să îi ajute pe vârstnici, care reprezintă cea mai vulnerabilă categorie de pacienţi, într-o perioadă în care guvernele lumii depun eforturi importante pentru a controla evoluţia pandemiei.

Studiul cercetătorilor de la Oxford este finanţat de iniţiativa COVID-19 Therapeutics Accelerator, înfiinţată de organizaţia globală de caritate Wellcome, în parteneriat cu Fundaţia Bill & Melinda Gates şi compania Mastercard.