Managerul Institutului ”Marius Nasta”, despre importanţa echipei administrative în siguranţa pacientului

Asist. univ. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, atenţionează că pentru ca pacientul şi personalul medical să aibă siguranţă în spital, este necesar şi ca echipa administrativă şi tehnică a spitalului să fie performantă sau, cel puţin, implicată, menţionând că acest lucru iese în evidenţă în cazul incendiului de la Spitalul judeţean Piatra Neamţ.

„Vorbim de spitale, de pacienţi, de personal medical. Dar ca toate acestea să funcţioneze, iar pacientul şi personalul medical să aibă siguranţă atunci când ajunge în spital, pe lângă partea medicală este necesar într-o unitate medicală ca echipa administrativă şi tehnică a spitalului să fie performantă sau cel puţin implicată. Ei formează faţa nevăzută, dar care iese în evidenţă în astfel de momente tragice, precum cel de la Piatra Neamţ”, a scris asist. univ. dr. Beatrice Mahler într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a menţionat că unul din primele obiective logistice asumate ca manager a fost deschiderea accesului la poarta 2 a Institutului, pentru că, în caz de necesitate, fluxul intrare-ieşire trebuie asigurat pe cele puţin doi căi de acces.

„Vă daţi seama, am ajuns manager la un spital cu o singură poartă… Şi dacă situaţia vi se pare că se rezolvă uşor, să ştiţi că reclamaţiile au curs şi mai curg….pentru că „de ce să se deschidă şi a doua poartă?”, a adăugat dr. Beatrice Mahler în postarea sa.

Managerul a mai relatat că un alt obiectiv al său, care este încă în plin proces de implementare, este acela de dezvoltare a echipei administrative şi tehnice.

„Din păcate, îmi dau seama că în spitale sau într-un spital nu poţi cere performanţă unor persoane pentru care „şi mâine e o zi” sau „merge şi aşa” sau „rezolvăm, nicio problemă”, dar problema rămâne împietrită în timp şi loc. Se vorbeşte de schimbare, dar într-un spital, în afara Comitetului director şi al şefilor de secţie, toţi ceilalţi şefi din spitale – şi sunt mulţi – ocupă o funcţie… Iar viaţa noastră este şi în mâinile lor”, a mai scris asist. univ. dr. Beatrice Mahler.

Premierul Orban: Există locuri de tratare pentru mari arşi în spitale

Premierul Ludovic Orban a declarat că decizia privitoare la transferul medicului ATI Cătălin Denciu la spitalul din Belgia a fost luată pe baza informaţiilor avute, privitoare la starea sa de sănătate în urma actului eroic pe care l-a făcut, iar ulterior, din evaluarea echipei de specialişti de la Spitalul Floreasca s-a dovedit că este o decizie corectă.

Premierul a dat însă asigurări că există locuri de tratare pentru mari arşi în spitale, şi la Bucureşti şi la Timişoara.

De asemenea, prim-ministrul a spus că medicul a ajuns în Belgia și este în tratament.

„Pot să vă zic că medicul a ajuns în Belgia și este în tratament. Am o rugăminte către mass-media. Nu mai sunați direct la spital. Medicii belgieni ne-au semnalat că există un bombardament asupra activității. Rog media să nu mai sune că efectiv doar deranjează. Când avem informații relevante le vom pune la dispoziția mass media”, a spus Ludovic Orban.

Coronavirus: Un studiu arată câţi pacienţi au prezentat semne ale furtunii cu citokine

Un studiu realizat de oameni de ştiinţă de la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Washington din St. Louis şi Spitalul de Pediatrie St. Jude din Memphis, Tennessee, sugerează că doar 4% dintre pacienţii diagnosticaţi cu boala COVID-19 prezentau niveluri ridicate de molecule imunitare ce declanşează aşa-numita „furtună de citokine”, informează Xinhua.

Cercetătorii au analizat celule şi molecule imunitare prezente în probe de sânge recoltate de la 168 de pacienţi diagnosticaţi cu boala COVID-19, 26 de pacienţi cu gripă sezonieră şi 16 persoane sănătoase. Probele au fost prelevate de la pacienţii cu gripă în 2019 sau 2020 şi de la subiecţii cu COVID-19 şi persoanele sănătoase în acest an.

De asemenea, oamenii de ştiinţă au colectat informaţii cu privire la evoluţia fiecărui pacient – dacă a fost nevoie de terapie intensivă sau de ventilaţie mecanică şi dacă persoana respectivă a supravieţuit sau a decedat.

Numărul celulelor inflamatorii prezente în sângele pacienţilor cu COVID-19 şi gripă a fost aproximativ acelaşi. Şapte sau 4% dintre pacienţii cu COVID-19 au prezentat semne ale furtunii cu citokine, cu niveluri extrem de ridicate de citokine chiar şi în comparaţie cu alţi pacienţi grav bolnavi. Majoritatea pacienţilor cu COVID-19 cu insuficienţă respiratorie acută nu doar că nu au prezentat aşa-numita furtună de citokine, dar au avut un nivel mai redus de inflamaţie faţă de cei afectaţi de gripă, care erau la fel de bolnavi.

Câteva studii clinice au constatat că starea unor pacienţi grav bolnavi cu COVID-19 se îmbunătăţeşte în timpul tratamentului cu medicamente din clasa steroizilor, cum ar fi dexametazona, care suprimă inflamaţia. Cheia succesului va consta în găsirea unei modalităţi de a identifica la momentul internării persoanele cu risc ridicat de dezvoltare a furtunii de citokine.

„Subiecţii din cohorta cu fenotipul „real” al furtunii de citokine sunt valori aberante din punct de vedere imunologic în comparaţie cu ceilalţi, astfel încât pare probabil să existe diferenţe semnificative în căi imune multiple ce determină acest fenotip”, a declarat unul dintre autorii principali ai studiului, Paul Thomas. „Dacă reuşim să identificăm caracteristicile acelor căi ce pot fi evaluate rapid într-un cadru clinic, acest lucru s-ar putea dovedi util pentru stratificarea pacienţilor”, a adăugat specialistul, potrivit Agerpres.

Odată exclusă în mare parte furtuna de citokine, cauza majorităţii cazurilor de insuficienţă respiratorie la pacienţii diagnosticaţi cu boala COVID-19 rămâne necunoscută.

„Din populaţia pe care am studiat-o, 24% au decedat, însă doar 4% au prezentat o furtună de citokine”, a declarat coautorul Philip Mudd, profesor asistent de medicină de urgenţă care profesează la Barnes-Jewish Hospital. „Majoritatea persoanelor care au decedat de COVID-19 au murit fără (a avea) o furtună de citokine. Gripa severă este mult mai inflamatoare decât COVID-19 sever. Aşadar, ce face ca plămânii lor să cedeze? Încă nu ştim. Încercăm să aflăm”, a precizat el.

Concluziile studiului au fost publicate vineri în jurnalul Science Advances.

Incendiu la ATI SJU Piatra-Neamţ: Aparatura din secţie în era nouă, folosită de aproximativ un an

Secţiile de Anestezie Terapie Intensivă ale Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Piatra-Neamţ aveau avizul DSP, a declarat conducerea unităţii sanitare, potrivit unui comunicat de presă.

„Ca urmare a unor speculaţii făcute în spaţiul public cu privire la motivele care au condus la provocarea incendiului din salonul ATI, conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ explică faptul că modificările realizate în vederea extinderii secţiei de ATI pentru a putea prelua un număr mai mare de pacienţi pozitivi nu au afectat în niciun fel activitatea din salonul unde s-a produs incendiul. Cele două secţii ATI au aviz de la DSP cu privire la circuite. Zona în care s-a intervenit pentru extindere nu este funcţională şi se află într-o zonă diferită faţă de cea în care s-a produs incendiul”, se arată în comunicatul de presă al SJU Piatra-Neamţ.

Aparatura din secţia ATI în care s-a declanşat incendiul era nouă, cu o durată de folosire de aproximativ un an, mai precizează comunicatul.

Prefectul George Lazăr a declarat că secţia ATI a fost mutată, în ziua incendiului, de la etajul 3 la etajul 2 al spitalului, fără ca DSP Neamţ să fie informat sau să se solicite un aviz în acest sens.

Prof.dr. Cătălina Poiană, despre organizarea examenului de intrare în rezidenţiat în Bucureşti

Prorectorul Universităţii de medicină şi farmacie Carol Davila, prof.dr. Cătălina Poiană, preşedinte al Colegiului Medicilor din Bucureşti, a afirmat că în Bucureşti, concursul de admitere în rezidenţiat a fost organizat cu respectarea tuturor condiţiilor obiective şi necesare.

„Acest eveniment îl considerăm de o importanţă excepţională în viaţa oricărui medic. Concursul de rezidenţiat este un eveniment în viaţa oricărui tânăr medic ce îi amprentează întreaga activitate viitoare. Acum suntem într-un moment în care mai mult ca niciodată este nevoie de resursă umană în sănătate. Organizarea acestui concurs de rezidenţiat a fost o necesitate, deşi a fost o provocare pentru toate universităţile. (…)În centrul universitar Bucureşti anul acesta a fost un număr record de candidaţi, practic peste 35% dintre candidaţii înscrişi la nivelul întregii ţări şi organizarea acestui concurs a reprezentat, într-adevăr, o provocare. A fost un grad mare de dificultate să putem să păstrăm toate măsurile epidemiologice care sunt necesare pentru a evita orice fel de accident în această perioadă”, a precizat prof. dr. Poiană.

Prof.dr. Cătălina Poiană a menţionat că accesul candidaţilor a fost făcut după „termometrizare”, nefiind niciun candidat febril din toţi cei care s-au prezentat în centrul universitar.

„La intrarea în săli au fost soluţii de dezinfectare, toată lumea a purtat măşti, poartă măşti şi acestea au fost schimbate ori de câte ori a fost nevoie în timpul examenului, iar distanţarea a fost păstrată, fiind chiar peste 2 metri între pupitrele pe care scriu candidaţii. Considerăm că concursul în centrul universitar Bucureşti a respectat toate condiţiile obiective şi necesare, impuse de organizarea unui concurs de o asemenea anvergură”, a adăugat Poiană.

Anul acesta, la nivel național, examenul de rezidențiat organizat de Ministerul Sănătății, desfășurat în centrele universitare din București, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu-Mureş şi Timişoara, a adunat un număr record de candidați, de 11.949 absolvenți ai Universităților de Medicină și Farmacie.

Ei concurează pentru ocuparea celor 6.513 locuri și 443 de posturi scoase la concurs.

Pentru examenul de admitere în rezidențiat, organizat de către Ministerul Sănătăţii prin Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București , în Complexul Expozițional ROMEXPO din Capitală , s-au înscris 4.372 de absolvenți ai facultăților de medicină, medicină dentară și farmacie, cu 1.113 candidați mai mulți, comparativ cu numărul celor care au susținut acest examen în sesiunea din 2019.

Astfel, în centrul universitar București, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” au susținut concursul de intrare în rezidențiat cei mai mulți candidați, peste 36% din totalul candidaților înscriși la nivelul întregii țări (2.328 pentru domeniul medicină, 1.141 pentru domeniul medicină dentară și 903 pentru domeniul farmacie). La nivel național, pentru ocuparea celor 4.080 de locuri scoase la concurs pe domeniul medicină s-au înscris 6.396 de candidați, pentru cele 1.219 locuri alocate domeniului medicină dentară, 3.009 candidați, în timp ce pentru cele 1.214 locuri din domeniul farmacie s-au înscris 2.544 de concurenți.

 

Rezidenţiat 2020: Ministerul Sănătăţii va suplimenta numărul de locuri pentru cei admişi la concurs

Preşedintele comisiei centrale de rezidenţiat, secretarul de stat Horaţiu Moldovan, a declarat că Ministerul Sănătăţii va suplimenta numărul de locuri astfel încât toţi candidaţii declaraţi admişi la concursul de intrare în rezidenţiat de anul acesta să-şi găsească un loc şi să se poată forma într-o specialitate.

„În acest an există un număr mare de candidaţi la nivel naţional – 11.949 de candidaţi, dintre care la medicină 6.396, la farmacie 2.544, la medicină dentară 3.003. Există, de asemenea, mai multe posturi şi locuri pe care aceştia pot să fie plasaţi în urma acestui concurs: aproximativ 4.500 la la medicină, 1.219 la medicină dentară şi 1.214 la farmacie. Vor promova acest concurs de rezidenţiat toţi cei care vor depăşi 60% din punctajul maxim şi Ministerul Sănătăţii va suplimenta numărul de locuri, astfel încât toţi candidaţii declaraţi admişi să-şi găsească un loc de rezidenţiat, să se poată forma într-o specialitate. Am avut în vedere şi specialităţile deficitare de este nevoie în mod special în această etapă şi aici mă refer la medicina de familie, boli infecţioase, epidemiologie, medicină de laborator, radiologie. Pe lângă acestea, nu au fost neglijate disciplinele importante: chirurgie generală, medicină internă şi subspecialităţile lor”, a afirmat Horaţiu Moldovan.

Anul acesta, la nivel național, examenul de rezidențiat organizat de Ministerul Sănătății, desfășurat în centrele universitare din București, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu-Mureş şi Timişoara, a adunat un număr record de candidați, de 11.949 absolvenți ai Universităților de Medicină și Farmacie.

Ei concurează pentru ocuparea celor 6.513 locuri și 443 de posturi scoase la concurs.

Pentru examenul de admitere în rezidențiat, organizat de către Ministerul Sănătăţii prin Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București , în Complexul Expozițional ROMEXPO din Capitală , s-au înscris 4.372 de absolvenți ai facultăților de medicină, medicină dentară și farmacie, cu 1.113 candidați mai mulți, comparativ cu numărul celor care au susținut acest examen în sesiunea din 2019.

Astfel, în centrul universitar București, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” au susținut concursul de intrare în rezidențiat cei mai mulți candidați, peste 36% din totalul candidaților înscriși la nivelul întregii țări (2.328 pentru domeniul medicină, 1.141 pentru domeniul medicină dentară și 903 pentru domeniul farmacie). La nivel național, pentru ocuparea celor 4.080 de locuri scoase la concurs pe domeniul medicină s-au înscris 6.396 de candidați, pentru cele 1.219 locuri alocate domeniului medicină dentară, 3.009 candidați, în timp ce pentru cele 1.214 locuri din domeniul farmacie s-au înscris 2.544 de concurenți.

 

GCS: Alte 7.096 de cazuri zilnice de persoane infectate cu noul coronavirus

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 7.096 de cazuri zilnice de persoane infectate cu noul coronavirus, în urma prelucrării a 21.571 de teste care au fost efectuate în ultimele 24 de ore.

Astfel, până duminică, pe teritoriul României, au fost confirmate 360.281 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 243.832 de pacienți au fost declarați vindecați.Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.814 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

De asemenea, până duminică, 8.926 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 14.11.2020 (10:00) – 15.11.2020 (10:00) au fost raportate 113 decese (77 bărbați și 36 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, București, Bacău, Bistrița-Năsăud, Bihor, Botoșani, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Gorj, Galați, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Vrancea și Vaslui.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 0-9 ani, 6 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 17 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 36 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 26 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 27 decese la categoria de peste 80 de ani.

106 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 6 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.996. Dintre acestea, 1.169 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.691.062 de teste. Dintre acestea, 21.571 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.195 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.376 la cerere. De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 1.595 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 15 noiembrie.

Pe teritoriul României, 46.064 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 13.161 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 80.818 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 23 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 4.034 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Incendiu la ATI SJU Neamț: Mesajul comisarul european pentru Sănătate

Comisarul european pentru Sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a transmis un mesaj ca urmare a incendiului de la secția ATI cu pacienți COVID-19, a Spitalul județean din Piatra Neamț.

„Suntem profund îndurerați de decesul pacienților în urma incendiului de la Spitalul județean din Piatra Neamț. Gândurile noastre se îndreaptă către familiile și prietenii care au pierdut persoane dragi, în aceste momente dificile”, a afirmat Stella Kyriakides, în mesajul său.

CMR solicită autorităților implicarea în realizarea unui angajament pentru Sănătate

Colegiul Medicilor din România (CMR) susține că autoritățile și toată clasa politică trebuie să participe și să se implice în realizarea unui angajament pentru Sănătate, a unei strategii care să fie aplicată indiferent de cine este la guvernare, cu etape clare și evaluări periodice.

Cerința CMR este cuprinsă în “Solicitare Angajament pentru Sănătate”, lansată duminică de reprezentanții Colegiului.

Vă redăm în continuare textul solicitării înaintată de Colegiul Medicilor din România:

“SOLICITARE
ANGAJAMENT PENTRU SĂNĂTATE
Infrastructură, infrastructură, infrastructură!
Condiții de muncă sigure, condiții de muncă sigure, condiții de muncă sigure!

Am văzut cum Organizația Mondială a Sănătății a transmis în pandemie – testare, testare, testare.

Acum, după tragedia de la Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț, considerăm că autoritățile, toată clasa politică trebuie să participe și să se implice în realizarea unui ANGAJAMENT pentru SĂNĂTATE, a unei strategii care să fie aplicată indiferent de cine este la guvernare, cu etape clare, evaluări periodice astfel încât, cât mai repede să avem o nouă infrastructură în sănătate – spitale noiPentru pacienți, pentru condiții de lucru decente și sigure pentru medicii și cadrele medicale – pentru România!

Să lăsăm promisiunile, HAIDEȚI SĂ FACEȚI, dvs aveți deciziile, noi muncim, salvăm pacienții, dar așa NU se mai poate!

Nu avem destule paturi pentru marii Arși, muncim în spitale vechi, facem sacrificii, dar STOP și hai să construim! Nu s-a făcut de la Revoluție până acum, nu este bine, dar haideți măcar acum, dupa această
tragedie să facem lucruri gândite, organizate, planificate și urmărite astfel încât să nu se mai întâmple astfel de tragedii”.

Incendiu la ATI SJU Neamț: Trei din cei șase pacienți transferați la Lețcani, în stare gravă

Managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, Carmen Dorobăţ, a declarat duminică dimineaţa că trei din cei şase pacienți transferați de la Spitalul Judeţean Neamţ la Spitalul Mobil de la Leţcani sunt în stare foarte gravă.

„Cei şase pacienţi aduşi în cursul nopţii la spitalul de la Leţcani sunt în terapie intensivă, sunt pacienţi gravi. Trei dintre ei, înţeleg din spusele medicului care acum este şi face vizita, sunt mai gravi. Din fericire, aceşti pacienţi nu au leziuni în urma unor arsuri. Avem tot ce ne trebuie pentru a asigura medical tratamentul infecţiei cu SARS-Cov-2. Vom căuta să găsim evoluţia cea mai bună”, a declarat Carmen Dorobăţ.

Medicul a precizat că se caută soluţii privind detaşarea de personal la Spitalul Mobil de la Leţcani.

„Ne vom mobiliza în ceea ce priveşte posibilitatea detaşării de personal, pentru că în noaptea ce a trecut şi azi am asigurat asistenţa medicală cu personal de la Spitalul de Boli Infecţioase chemat de acasă. După cum aţi vazut, dimineaţă m-am întâlnit cu preşedintele Consiliului Judeţean pentru a urgenta tot ceea ce se poate prin linia administrativă şi prin autorităţile locale pentru a asigura o funcţionare bună în secţia exterioară de la Leţcani”, a mai spus Dorobăţ.