Medicul și cercetătorul Octavian Jurma atenţionează că deşi numărul de cazuri zilnice de persoane nou infectate este în scădere, situaţia din România este”extrem de gravă” şi suntem mult dincolo de pragul de suportabilitate al sistemului medical.

Dr. Octavian Jurma a precizat, într-un interviu acordat pentru Sănătatea TV şi RoHealthReview, că îngrijorarea cea mai mare este că am putea asista la o explozie a numărului de cazuri chiar de la sfârşitul acestei luni, după Sărbători.

Asistăm în ultima perioadă la o scădere uşoară a numărului de cazuri zilnice de persoane infectate cu noul coronavirus. Cum s-ar explica acest lucru ?

Scăderea numărului de persoane nou-infectate infectate se datorează măsurilor care s-au luat la începutul lui noiembrie, când au fost măsuri ceva mai stricte, carantina parţială mai uşoară, dar cu carantină mai severă în metropolele care erau mai puternic afectate. Scăderea pe care o vedem acum, mai ales acest platou cu o uşoară scădere era de aşteptat ca impact al măsurilor. Din păcate, există şi o scădere a numărului de teste în ultimele două săptămâni, care fac ca această curbă, aparent, să fie ceva mai accentuată decât este în realitate. Abia săptămâna trecută am avut o scădere reală, o ieşire reală din platou, care a fost cam de 5%, nu de 10% cum pare să fie, adică o scădere semnificativă. Avem această combinaţie, între scăderea numărului de teste şi impactul măsurilor pe care le-a luat Guvernul în 9 noiembrie.

Scăderea aparentă este de 10%, săptămâna trecută. Cam de trei săptămâni avem o curbă descendentă, dar în ultimele două săptămâni a fost de fapt un platou.

Scăderea de 10% din ultima săptămână, ajustată la scăderea numărului de teste efectuată este de 5%, deci este semnificativă, dar nu este chiar aşa de importantă. A apărut şi un fel de efervescenţă că “uite că am rezolvat toate problemele”. Curba aparentă este aproape la fel de optimistă ca şi cum am fi luat un lockdown naţional total pe 9 noiembrie, dar nu este cazul să fim chiar atât de entuziaşti. Nu s-a întâmplat la noi un miracol şi am obţinut o curbă care în alte ţări se obţine doar cu lockdown total, noi obţinându-o în România cu un lockdown. Acest lockdown parţial a fost amplificat de scăderea numărului de teste care a produs o scădere mai accentuată şi o aparenţă de rezultate de tip lockdown total. Deci este o scădere pe care trebuie să o privim cu mare atenţie şi să o păzim pentru că în multe alte locuri, aceste scăderi uşoare au fost urmate de o perioadă de revenirea a numărului de infecţii. Acesta este unul dintre riscurile măsurilor progresive parţiale.

 Dacă ritmul scăderii numărului de cazuri zilnice se menţine, la cât am putea ajunge într-o lună de zile să spunem, în actualele condiţii ?

În ritmul acesta, probabil că am putea să coborâm sub 5.000 de cazuri pe zi. Ca să coborâm mai repede, ar trebui probabil măsuri mai serioase. Dar asta presupune un lucru destul de dificil de obţinut, şi anume conformarea voluntară a populaţiei pentru toată această perioadă de Sărbători, cu aceste măsuri care nu sunt foarte stricte, dar suficiente încât să obosească şi să afecteze atât viaţa personală a oamenilor, cât şi economia în ansamblul ei. În continuare sunt o mulţime de afaceri închise sau care nu pot funcţiona normal. Deci, aceste măsuri uşoare, nu sunt chiar atât de uşoare precum par, mai ales că se întind pe o perioadă mult mai lungă decât măsurile restrictive.

Vedem că ţările în care s-au adoptat măsuri de tip carantină totală precum Belgia, Cehia, Franţa, deja se uită la măsuri de relaxare. Noi vrem să luăm aceleaşi măsuri de relaxare, dar nu am plătit preţul pentru aceste măsuri de relaxare. Ei le-au câştigat, noi lel vrem gratis.

Este posibil ca în condiţiile Sărbătorilor de iarnă să asistăm ulterior la o explozie a numărului de cazuri de îmbolnăvire ?

Aceasta este îngrijorarea cea mai mare. Această combinaţie între o subestimare şi din punct de vedere a comunicării publice a gravităţii situaţiei în care ne aflăm. Trebuie să subliniez: situaţia din România este extrem de gravă. Suntem mult dincolo de pragul de suportabilitate al sistemului medical. Ar trebui să coborâm sub 2.500 de cazuri de infectare zilnice, doar ca să fim la capacitatea maximă. Suntem la un nivel triplu faţă de capacitatea maximă din spitale. Singurul motiv pentru care nu s-a dublat numărul de internări la ATI este pentru că nu avem capacitate, nu pentru că nu este necesar. Această lipsă de comunicare de seriozitate e situaţiei, combinată cu dorinţa firească a oamenilor de a socializa în perioada de Sărbători, va contribui foarte mult la răspândirea virusului în zone care până acum au fost poate mai greu de atins pentru că virusul se răspândeşte în clustere. Aceste mişcări sociale conectează buzunare infectate cu buzunare care nu au fost infectate. De aceea, riscul este foarte mare. Nu am mai avut asemenea epidemie, nu avem cum să o analizăm. Acum 100 de ani, când a fost ceva similar, nu aveam uneltele necesare să o monitorizăm, de aceea trebuie să fim foarte prudenţi, iar lucrul acesta lipseşte. Această prudenţă lipseşte şi din cauza contextului electoral, însă va fi foarte greu să revenim la un mesaj de prudenţă dacă de atâtea luni mergem că „totul este în regulă”, „totul este sub control”.

Sărbătorim îndoliat aceste zile. Săptămâna aceasta se vor înregistra din nou peste 1.000 de morţi, la fel şi săptămâna viitoare. Nu vom putea să coborâm sub 1.000 de morţi decât la începutul anului viitor. Aceasta este tragedia platourilor la nivel foarte înalt.

Consideraţi că în aşteptarea vaccinului antiCOVID-19, ce a fost mai greu a trecut sau există posibilitatea să asistăm şi în viitor la o explozie a numărului de cazuri?

Scăderea numărului de cazuri este scenariul optimist, scenariul realist este că acest platou se va menţine şi eventual va începe să crească, acesta fiind cel mai realist scenariu cu măsurile pe care le avem şi caracteristica perioadei care urmează. De aceea, vaccinul va fi foarte important, însă va sosi un pic prea târziu pentru a ne ajuta cu acest val la care ne aşteptăm şi pe care România s-ar putea să îl declanşeze imediat după Sărbători, să vedem că în ianuarie-februarie, noi să fim iarăşi în fruntea Europei cu debutul valului, cum a fost şi în vară, când la noi a debutat în august, nu în septembrie ca în majoritatea ţărilor. Avem acest talent incredibil în ultima vreme, să întoarcem măsurile. La cât de bine am reacţionat în februarie, am luat măsuri la timp, am stins valul, nu am avut probleme, nu am avut morţi, ne uitam ce rău este la alţii în Italia, Spania, Franţa. Acum va fi invers şi nu avem nicio justificare epidemiologică şi raţională pentru acest lucru. Condiţiile sunt mult mai grave acum şi nu luăm măsuri şi atunci, numărul de cazuri probabil că va creşte. Dacă suntem în zona aceasta medie de peste 8.000 de cazuri, trecem prin aproximativ 2% din populaţie, pentru că aşa cum se vede teste nu detectează decât o fracţiune din cei infectaţi. Pe lângă cei confirmaţi cu ajutorul testelor, sunt acei asimptomatici sau neconfirmaţi care sunt undeva între 5 şi 10 ori mai mulţi. De fiecare dată când vedem 50.000 de cazuri pe săptămână, noi trebuie să traducem în posibil între 300.000 şi 500.000 de cazuri reale pe săptămână. Acest lucru ne spune că trecem foarte rapid prin populaţie cu infecţia.  Majoritatea programelor se concentrează pe mărirea capacităţii spitalelor şi lucruri care se află la capătul final. Încercăm să putem trata problema, dar nu încercăm să rezolvăm cauzele. Încercăm doar să ne descurcăm cu consecinţele problemei. Aici este un lucru care ne va afecta cel mai mult pe termen lung, pentru că nu avem cum să ţinem pasul cu epidemia. Nicio ţară nu poate.

Care va fi evoluţia pandemiei pentru perioada ianuarie-februarie?

Lucrurile se vor înrăutăţi în ianuarie-februarie dacă nu facem nimic în plus. Dacă în decembrie, nu se vor lua măsuri, ceea ce va fi foarte dificil pentru că şi populaţia le va refuza, există o aşteptare că situaţia se va înrăutăţi. Spitalele deja vor fi copleşite peste măsură. În ianuarie, faptul că vom avea 10-15.000 de cazuri nu o să ne ajute, ştiind că sunt mult mai multe. Deja ştim asta. Dacă unul din trei teste făcute iese pozitiv, asta ne spune că am trecut dincolo de pragul la care putem rezolva cu mai multe teste. Eu sunt un susţinător al testelor, dar realitatea este că nu ne mai ajută la rezolvarea problemei, doar să o măsurăm. Este bine din punct de vedere ştiinţific şi anticipativ, dar vedem că se iau doar măsuri active, nu anticipative. Dintr-un anumit punct de vedere, nu are rost să mai facem teste, putem să renunţăm cu totul la ele pentru că oricum oamenii ajung în cele din urmă, cu sau fără teste în spitale şi trebuie trataţi. De fapt, 80% dintre ei sunt testaţi doar când ajung în spitale sau sună la 112, în afară de cei care se testează pe cont propriu. Din punctul acesta de vedere, este probabil ca numărul de cazuri să crească foarte mult în ianuarie, în raport cu cele declarate acum. Să vedem probabil că numărul de cazuri va scădea sub 7.000 săptămâna asta, la cât de multe zile libere sunt, s-ar putea să vedem o medie sub 7.000 care va fi saluată ca o mare victorie, ceea ce va creşte gradul de încredere. Vedem pe de altă parte că avem judeţe cum este Alba, în care incidenţa este foarte mare, iar ei vor să iasă din carantină. Sub diverse pretexte, unii încearcă să tragă de numere în jos, alţii nu se mai uită la numere. Lumea vrea să scape de restricţii în perioada asta. Toate aceste lucruri vor contribui la o creştere a numărului de infecţii pe care îl vom vedea probabil spre sfârşitul lunii decembrie.