Studiu despre efectele directe ale pandemiei de COVID-19: Românii, mai trişti, mai furioşi, mai anxioşi

Un procent de 42% dintre români au suferit tulburări psiho-emoţionale în perioada pandemiei, potrivit unui studiu al specialiştilor de la Institutul de Psihiatrie Socola, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iaşi, Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie şi Universitatea Transilvania.

Acesta  este primul studiu din România despre despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătăţii fizice şi mintale a populaţiei, care arată că românii sunt mai trişti, mai furioşi, mult mai anxioşi şi au un sentiment sporit de singurătate, toate fiind efecte directe ale pandemiei.

”Primul studiu din România despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătăţii fizice şi mintale a populaţiei arată că românii sunt mai trişti, mai furioşi, mult mai anxioşi şi au un sentiment sporit de singurătate, toate fiind efecte directe ale pandemiei SARS Cov 2. Specialiştii care au realizat acest studiu trag un semnal de alarmă în contextul în care rezultatele preliminare ale studiului arată că pandemia de coronavirus a avut efecte semnificative asupra sănătăţii mintale a populaţiei din România: 42% dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire a stresului, iar aproximativ o treime dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire a nervozităţii”, arată studiul.

Studiul preliminar a fost realizat pe aproximativ 2.000 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 28 şi 50 de ani, datele fiind analizate şi interpretate de specialişti ai unui un consorţiu format din Institutul de Psihiatrie Socola, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iaşi, Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie şi Universitatea Transilvania.

Frica şi anxietatea, copleşitoare atât în cazul adulţilor, cât şi al copiilor

”Studiul arată că pandemia de coronavirus poate fi extrem de stresantă pentru unii oameni. Frica şi anxietatea pot fi copleşitoare atât în cazul adulţilor, cât şi al copiilor. Datele preliminare arată că unele condiţii medicale preexistente s-au intensificat la mulţi pacienţi, în timp ce la alţii s-au declanşat stări de anxietate, depresie şi neputinţă în faţa acestei noi provocări. Cercetarea face parte din programul COH-FIT, derulat la nivel internaţional”, se arată în studiu.

De asemenea, un procent de 68% din persoanele intervievate a estimat o creştere a timpului petrecut urmărind mass-media, în încercarea de a gestiona situaţia. Alte metode de reducere a stresului şi ocupare a timpului au fost exerciţiile fizice, plimbările în aer liber, descoperirea unui hobby, petrecerea timpului cu animalele de companie şi chiar activitatea sexuală.

Înrăutățire a stresului

Totodată, 42% dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire a stresului, care s-a dovedit mai pronunţată în rândul femeilor (46%) şi al adulţilor tineri (47%). Aproximativ o treime dintre cei chestionaţi  au raportat o înrăutăţire a nervozităţii, o agravare mai pronunţată în acest sens fiind raportată tot de femei (35%) şi de adulţii tineri (38%). În ceea ce priveşte singurătatea, mai bine de un sfert dintre respondenţi (28%) au raportat o înrăutăţire a acestei stări în perioada pandemiei, cei mai tineri manifestând o înrăutăţire mai pronunţată (36%).

Pentru femei, cele mai eficiente mecanisme de adaptare la COVID au fost găsirea de hobby-uri noi, utilizarea internetului şi exerciţiile fizice sau mersul pe jos. Pentru bărbaţi, jocurile şi intimitatea fizică / activitatea sexuală au fost strategii de gestionare mai importante a stresului decât în ​​cazul femeilor, în timp ce în rândul femeilor, utilizarea internetului şi a reţelelor sociale / interacţiunile sociale la distanţă au fost mai importante decât pentru bărbaţi.

”Diagnosticarea precoce a tulburărilor psiho-emoţionale este un pas important în instituirea unui tratament adecvat, atunci când este cazul, iar medicul de familie are şi trebuie să aibă un rol foarte important în acest demers. De la o uşoară tristeţe sau episoade de apatie, fiecare dintre noi poate să treacă, pe neaşteptate, la depresie, o tulburare psihică ce afectează aproximativ 5% din populaţia României”, a declarat dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru al Institutului de Psihiatrie Socola şi coordonatorul studiului COH-FIT în România.

Chiar şi în cazul depresiei, vizita la medicul de familie oferă ocazia de a sta de vorbă cu un om de încredere, care ne cunoaşte situaţia de acasă, eventualele boli pe care le avem şi poate evalua dacă starea noastră de sănătate este alterată. În urma unei discuţii, medicul poate identifica dacă stările, trăirile noastre fac parte din statusul normal al situaţiilor dificile prin care suntem nevoiţi să trecem sau dacă persistenţa şi intensitatea lor ne poate dăuna sănătăţii, spun specialiştii.

”Este recomandat în această perioada să ne păstrăm calmul, să gândim raţional orice acţiune, înainte de a o întreprinde, să acceptăm că trecem printr-o situaţie pe care nu o putem controla, să ne stabilim o rutină zilnică. Dacă stăm acasă, să ne informăm din surse sigure, să ne acordăm timp în fiecare zi pentru relaxare sau meditaţie (băi prelungite, muzică, sport, yoga) dar cel mai important, dacă aceste activităţi nu ne ajută, putem să luăm legătura cu medicul nostru de familie pentru un ajutor specializat”, a mai spus Ovidiu Alexinschi.

Studiul are 3 componente, iar pe lângă datele preliminare strânse pe perioada pandemiei, specialiştii vor realiza noi chestionare la şase luni, respectiv un an de la finalul pandemiei, pentru a avea o perspectivă clară asupra dimensiunii efectelor psihologice şi emoţionale ale pandemiei.

Dezvoltarea accelerată a unui vaccin anticoronavirus, cea mai importantă realizare ştiinţifică a anului

Dezvoltarea accelerată a unui vaccin împotriva noului coronavirus, în plină pandemie, care a provocat contagierea a peste 74 de milioane de persoane din întreaga lumea şi decesul a 1,6 milioane de oameni, a fost considerată cea mai importantă realizare ştiinţifică a anului, fiind onorată cu titlul „Science ‘s Breakthrough of the Year 2020” din partea prestigioasei revistei Science, relatează EFE.

„Pentru mulţi, 2020 a fost un an de viaţă în suspans, pe măsură ce coronavirusul se răspândea pe întreaga planetă forţând populaţia să se izoleze şi, de multe ori, să se despartă de fiinţele dragi”, notează Asociaţia Americană pentru Dezvoltarea Ştiinţelor (AAAS).

„Pentru cercetătorii din biomedicină din prima linie a luptei împotriva COVID-19 cursa dezvoltării unui vaccin s-a desfăşurat în ritm alert. Acum, în mai puţin de un an de la apariţia virusului SARS-CoV-2, cercetătorii şi-au atins ţelul”, adaugă textul AAAS.

Un sfârşit fericit pentru anul 2020

Jon Cohen, corespondent al revistei Science, a considerat această realizare drept „un sfârşit fericit pentru anul 2020”: „Niciodată înainte atâţia competitori nu au colaborat atât de deschis şi frecvent, niciodată atâţia candidaţi nu au avansat în probe de eficienţă la o scară atât de mare şi în paralel”, a subliniat Cohen, potrivit Agerpres.

„Şi niciodată guvernele, industria, academicienii şi organizaţiile non profit nu au contribuit cu atâtea fonduri, eforturi şi inteligenţă în lupta împotriva aceleiaşi boli contagioase şi într-un răstimp atât de scurt”, a adăugat el.

Revista Science aminteşte că în prima lună a anului, cu declanşarea unor focare ale acestei misterioase forme de pneumonie în oraşul Wuhan (China), a domnit confuzia, fără să existe noţiunea despre cât era de letal coronavirusul, sau despre cum va ajunge să ameninţe sănătatea întregii omeniri.

„Dar la sfârşitul lunii ianuarie ameninţarea era deja clară”, a reamintit Cohen.

În februarie, mai multe companii au demarat proiecte „agresive” pentru obţinerea unui vaccin. În acest sens, revista a menţionat companii farmaceutice din China precum CanSino Biologis, Sinovac Biotech şi cea de stat Sinopharm, care „au fost primele care au intrat în cursă”.

În SUA, principalele companii care s-au implicat au fost Moderna şi Inovio Pharmaceuticals; iar în Europa BioNTech, o firmă germană care apoi a împărtăşit rezultatele cu multinaţionala americană Pfizer.

„La Universitatea Oxford (Marea Britanie) un grup academic a dezvoltat un vaccin care ulterior a atras un alt gigant, AstraZeneca, iar Janssen şi Sanofi Pasteur s-au alăturat şi ei acestei curse”, a explicat Cohen.

Închiderea şcolilor ajută la reducerea transmiterii virusului

Un al articol al revistei Science de săptămâna aceasta evaluează efectele intervenţiilor nefarmaceutice pentru a frâna pandemia, care includ măsuri precum restricţionarea adunărilor de persoane, alături de închiderea centrelor de învăţământ.

Articolul evaluează eficienţa măsurilor adoptate de guvernele din Europa şi de alte ţări ale lumii şi concluzionează că închiderea şcolilor şi a universităţilor „a contribuit la reducerea transmiterii bolii, alături de limitarea adunărilor la 10 persoane, sau mai puţin”.

Articolul lui Cohen privind dezvoltarea vaccinurilor avertizează totuşi că „omenirea afectată de pandemie are un drum lung de parcurs pe o cale muntoasă fără parapeţi”. „Îndoielile privind vaccinul, problemele de fabricaţie şi deficienţele din reţelele de furnizare ar putea împiedica ambiţioasele planuri de vaccinare”, a adăgat el.

„Virusul ar putea suferi mutaţii pentru a eluda răspunsul sistemului imunitar. Vaccinul ar putea preveni boala, dar nu şi contagierea, ceea ce ar prelungi încheierea pandemiei”, a continuat el.

Normalitatea, potrivit lui Cohen, nu va reveni pentru mult timp, dar în lunile următoare, pe măsură ce se vor distribui vaccinurile şi se va prefigura o panoramă mai completă a situaţiei vom putea, în sfârşit, răspunde la întrebarea: „Când se vor termina toate astea?”, a încheiat el.

O nouă alertă de măşti neconforme a României, validată de autorităţile europene

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a anunţat că încă o notificare a României, în ceea ce priveşte alertele de măşti neconforme de pe piaţă, a fost validată de Sistemul de alertă rapidă al Uniunii Europene – RAPEX.

Potrivit unui comunicat al ANPC, în urma verificărilor realizate în piață, 10.000 de măști din această categorie au fost oprite de la comercializare, la jumătatea lunii noiembrie.

„Îi asigurăm încă o dată pe consumatori că sănătatea și drepturile lor sunt protejate de instituția noastră permanent. Direcția de Control și Supraveghere Piață a ANPC realizează acest lucru direct, în mod deosebit în condițiile acestui an marcat profund de criza sanitară globală. Iar faptul că nu mai puțin de 18 alerte de măști neconforme de pe Sistemul RAPEX al Uniunii Europene vin din partea României, până în acest moment, certifică acest lucru.” a declarat Eduardt Cozminschi, președintele ANPC.

Potrivit alertei, măștile, care au ca țară de origine China, poartă marcajul CE, dar nu sunt certificate ca echipament de protecție de către un organism relevant. „În consecință, este posibil ca produsul să nu îndeplinească cerințele de sănătate și siguranță și, prin urmare, să nu fie protejat în mod corespunzător dacă nu este combinat cu măsuri suplimentare. Produsul nu respectă Regulamentul privind echipamentele individuale de protecție și standardul european relevant EN 149”, se arată în alertă.

ANPC îi avertizează pe operatorii economici ca, înainte de a introduce la comercializare astfel de produse, să consulte site-urile ANPC și pe cel al Comisiei Europene pentru a se asigura că acestea nu figurează la capitolul „produse interzise comercializării”.

Vaccinarea împotriva COVID-19: Întrebări și răspunsuri oferite de CNCAV

Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a publicat o serie de întrebări și răspunsuri legate de procesul de vaccinare.

Iată care sunt acestea:

De ce să mă vaccinez împotriva COVID-19?

Vaccinarea împotriva COVID-19 este importantă pentru că reduce riscul de îmbolnăvire și riscul de a dezvolta o formă severă de boală. Vaccinarea este un instrument important pentru a opri răspândirea pandemiei, scădea supraîncărcarea unităților sanitare, permițând, astfel, redeschiderea unităților sanitare pentru pacienții non-COVID. Astfel, vor fi create condițiile pentru redeschiderea activităților socio-economice și înlesnirea liberei circulații.

Cum sunt protejate datele cu caracter personal privind vaccinarea împotriva COVID-19?

Monitorizarea nivelului de acoperire vaccinală, a siguranței și eficacității vaccinurilor împotriva COVID-19 se realizează cu ajutorul platformelor electronice, respectându-se legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal. Conform strategiei privind vaccinarea împotriva COVID-19 în România se va dezvolta un modul dedicat vaccinării împotriva COVID-19 în cadrul Registrului Electronic Național de Vaccinare (RENV), care va constitui baza de date electronică referitoare la vaccinare, cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal.

Ce document se va elibera în momentul vaccinării?

Fiecare persoană care se va vaccina va primi o adeverință doveditoare de vaccinare care va cuprinde următoarele informații: numele și prenumele persoanei vaccinate, data nașterii, vârsta, județul de domiciliu, număr și serie CI, date despre vaccin: doza 1 (tip vaccin, produs, serie/lot, data expirării), doza 2 (tip vaccin, produs, serie/lot, data expirării), date despre centrul de vaccinare (nume centru de vaccinare, județ, medic coordonator/vaccinator), semnătura electronică a Registrului Electronic Național al Vaccinărilor.

Dovada vaccinării este pusă la dispoziția persoanei vaccinate fie electronic, fie pe suport de hârtie pentru a-i permite acesteia să își țină evidența între cele două vizite la centrul de vaccinare (doză inițială și rapel) și pentru a-i pune la dispoziție informațiile esențiale despre caracteristicile vaccinului administrat. Precizăm că vaccinarea este gratuită, voluntară/ neobligatorie, iar adeverința doveditoare nu este eliberată cu scopul de  a condiționa sau restricționa ulterior drepturile persoanelor vaccinate.

Dacă am fost infectat cu SARS-CoV-2, mai este necesară vaccinarea?

În studiile clinice, vaccinul a fost administrat și unor persoane care prezentau un nivel detectabil de anticorpi anti SARS-CoV-2 și nu s-au detectat efecte adverse, ci doar o creștere a nivelului de răspuns imun.  Vaccinarea este disponibilă, pe baza consimțământului, indiferent dacă a existat sau nu infectarea.

De unde mă pot informa cu privire la vaccinurile candidate?

La nivelul Uniunii Europene, vaccinurile care vor fi folosite în campaniile de vaccinare împotriva COVID-19 sunt cele care au primit aprobarea din partea Agenției Europene a Medicamentului. Toate detaliile cu privire la procesul de evaluare și aprobare sunt disponibile și actualizate constant pe site-ul Agenției Europene a Medicamentului.

Cu cine iau legătura dacă vreau să mă vaccinez?

Conform Strategiei pentru vaccinarea împotriva COVID-19 în România, vaccinarea se va realiza în etape, respectând grupele populaționale. Pentru etapa I, vaccinarea se va organiza la locul de muncă și prin centrele de vaccinare fixe și mobile, iar pentru etapele II și III vaccinarea se va organiza prin centre de vaccinare fixe și mobile, echipe mobile, rețeaua de medicină de familie, centre drive-through.

Pot refuza să mă vaccinez?

Da, conform strategiei pentru vaccinarea împotriva COVID-19 în România vaccinarea este voluntară și ne-obligatorie.

Vaccinarea este gratuită?

Da, conform strategiei pentru vaccinarea împotriva COVID-19 în România vaccinarea este gratuită.

Dacă mă vaccinez, mai este necesar să respect celelalte măsuri igienico-sanitare?

Administrarea unui vaccin împotriva COVID-19 reprezintă unul dintre instrumentele critice pentru limitarea efectelor pandemiei, alături de celelalte instrumente: respectarea restricțiilor și a măsurilor igienico-sanitare (purtarea măștii, spălatul pe mâini și distanțarea fizică).

Persoanele cu condiții medicale preexistente sunt eligibile pentru vaccinare?

Conform strategiei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, sunt prioritare în vederea vaccinării, luându-se în considerație indicațiile și contraindicațiile vaccinurilor utilizate.

O persoană care a fost infectată cu SARS-CoV-2 se poate vaccina?

Da, o persoana care a fost infectată cu SARS-CoV-2 poate fi vaccinată în mod voluntar, atunci când întrunește criteriile legate de prioritizare. Nu se are în vedere excluderea de la vaccinare a persoanelor cu infecție anterioară cunoscută și nici testarea persoanelor înaintea vaccinării.

În momentul de față nu se știe pentru cât timp după infecție suntem protejați și nici nivelul de anticorpi necesar pentru a fi protejați. Studii recente arată că la majoritatea persoanelor, anticorpii neutralizanți (cei care pot bloca infectarea celulelor) persistă cel puțin câteva luni de la infecția inițială. De asemenea, studiile arată că răspunsul imun în urma infecției naturale poate varia foarte mult în funcție de individ și de severitatea bolii.

Autoritățile de reglementare nu recomandă excluderea participanților la studiile clinice din Faza 3 pe baza dovezilor despre o infecție anterioară astfel încât majoritatea producătorilor au vaccinat deja și persoane care au trecut prin boală, fără a fi raportate reacții adverse severe.

Ce sunt centrele de vaccinare drive-through?

Centrele de vaccinare drive-through sunt centre de vaccinare fixe amenajate în mod special pentru etapa a III-a a procesului de vaccinare care este adresată populației generale. Conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, organizarea și amenajarea  acestor centre se vor face în marile aglomerări urbane, în zone care permit accesul persoanelor cu mijloace auto proprii. Organizarea și amenajarea centrelor de vaccinare drive-through se vor face cu respectarea tuturor normelor de siguranță și a normelor igienico-sanitare, pentru a facilita accesul persoanelor la vaccinare, a eficientiza procesul de vaccinare, a evita supraaglomerarea sau sacrificarea dozelor de vaccin. Organizarea unor astfel de centre drive-through este propusă prin strategia Organizației Mondiale a Sănătății.

Ce sunt centrele mobile de vaccinare?

Centrele mobile de vaccinare sunt centre de vaccinare/caravane mobile organizate în diferite etape ale procesului de vaccinare. Organizarea și amenajarea  acestor centre mobile de vaccinare se vor face, atunci când este necesar, pentru a facilita accesul la vaccinare al persoanelor ce deservesc activități esențiale, al persoanelor aflate în centre rezidențiale și medico-sociale și, după caz, al persoanelor din rândul populației generale pentru care accesul la vaccinare este limitat. Organizarea și amenajarea centrelor mobile de vaccinare se vor face cu respectarea tuturor normelor de siguranță și a normelor igienico-sanitare, pentru a facilita accesul persoanelor la vaccinare, a eficientiza procesul de vaccinare, a evita supraaglomerarea sau sacrificarea dozelor de vaccin.

Ce  este o autorizație condiționată  de punere pe piață (CMA)?

În cadrul Uniunii Europene, o autorizație condiționată de punere pe piață permite autorizarea unor medicamente care se adresează unei nevoi neacoperite încă, pe baza unor date mai puțin complete decât cele solicitate în mod uzual. Acest lucru se întâmplă în condiții de urgență de sănătate publică, precum pandemia de Covid-19, doar dacă beneficiile cântăresc mult mai mult decât posibilele riscuri create de faptul că nu sunt disponibile încă toate datele. Autorizațiile condiționate sunt utilizate în cazul pandemiei de Covid-19 pentru a răspunde urgenței legate de sănătatea publică. Chiar și așa, datele furnizate trebuie să indice în mod clar faptul că beneficiile medicamentului sau ale vaccinului prevalează în fața posibilelor riscuri. Cerința ca beneficiile să fie mult mai mari în raport cu posibilele riscuri este cu atât mai explicită în cazul vaccinurilor ce se vor administra persoanelor sănătoase. O dată ce o astfel de autorizație condiționată a fost emisă, companiile trebuie să furnizeze mai multe date, din studii aflate în desfășurare sau din studii noi, la termene prestabilite, pentru a demonstra, în continuare, că beneficiile sunt mai mari decât riscurile.

Ce se întâmplă după ce o companie depune cererea de autorizare de punere pe piață a unui vaccin?

În cazul în care Agenția Europeană a Medicamentului va ajunge la concluzia că beneficiile vaccinului sunt mai mari decât riscurile, va recomanda Comisiei Europene acordarea autorizației condiționate de punere pe piață. Comisia va accelera apoi procedurile de decizie și, în câteva zile, autorizația ar putea fi adoptată la nivelul statelor membre UE și al statelor EEA.

Ca și pentru alte medicamente, autoritățile de reglementare ale UE vor continua să adune și să evalueze noi informații și după punerea pe piață și să ia măsuri dacă și atunci când este nevoie. Respectând planul european pentru monitorizarea siguranței vaccinurilor împotriva COVID-19, monitorizarea se va face mai des și va include activități specifice pentru aceste vaccinuri. De exemplu, în plus față de actualizările periodice cerute de legislație, companiile vor furniza rapoarte lunare care monitorizează siguranța și vor realiza studii pentru monitorizarea siguranței și eficacității vaccinurilor COVID-10, chiar și după autorizarea lor.  Aceste măsuri le vor permite autorităților de reglementare să evalueze date care provin din surse diferite și să ia măsurile care se impun pentru protejarea sănătății publice, dacă este cazul.

Cum funcționează vaccinurile pentru care au fost depuse cereri de obținere a autorizațiilor de punere pe piață?  (BNT162b2 și RNA1273)

Vaccinurile vor pregăti organismul uman să se apere împotriva COVID-19. Pentru a pătrunde în organism și pentru a cauza boala, virusul SARS-CoV-2 utilizează o proteină aflată pe învelișul său, proteină denumită proteina S (spike). Vaccinurile conțin instrucțiunile genetice (ARN mesager) necesare pentru generarea proteinei S. Când o persoană este vaccinată, celulele sale vor ”citi” instrucțiunile genetice din ARN-ul mesager și vor sintetiza proteina S. Sistemul imun al persoanei respective va recunoaște această proteină ca fiind străină și va declanșa mecanismele de apărare imună, producând anticorpi  și celule T specifice. Dacă mai târziu, persoana vaccinată va intra în contact cu virusul SARS-CoV-2, sistemul său imun va recunoaște virusul și, prin intermediul anticorpilor și al celulelor T specifice, va neutraliza virusul, prevenind, astfel, intrarea în celulele sănătoase ale corpului și distrugând eventualele celule infectate. Astfel, se va asigura protecția împotriva COVID-19.

 

 

 

 

Coronavirus: Pfizer a solicitat aprobarea în Japonia a vaccinului său împotriva COVID-19

Pfizer este prima companie farmaceutică ce a solicitat Ministerului Sănătăţii din Japonia să aprobe vaccinul său anti-COVID-19, pentru a putea fi administrat în această ţară, potrivit unui comunicat al filialei japoneze a companiei, relatează EFE. Dacă va fi aprobat, vaccinarea va putea începe în martie 2021.

Compania farmaceutică americană a predat ministerului materialul privind testele clinice realizate până acum şi alte teste, iar, în prezent, desfăşoară un studiu la nivel naţional pentru a evalua siguranţa, toleranţa şi imunogenicitatea vaccinului, în cadrul căruia a fost administrat a doua doză.

„Se aşteaptă ca datele principale să fie obţinute în februarie anul viitor, iar rezultate se vor finaliza şi vor fi trimise imediat ce vor fi complete”, notează Pfizer în text.

„Japonia şi Pfizer au ajuns la un acord privind furnizarea a 120 de milioane de doze de vaccin, suficiente pentru 60 de milioane de persoane, reprezentând mai puţin de jumătate din populaţia ţării, în valoare de 126 de milioane de dolari.

Ţara asiatică a semnat acorduri şi cu compania americană Moderna şi cea britanică AstraZeneca, care au dezvoltate alte două candidate promiţătoare pentru a avea suficiente doze şi a putea acoperi totalul populaţiei când vaccinurile vor trece toate testele.

Parlamentul japonez a promulgat o lege la începutul acestei luni pentru a garanta gratuitatea vaccinării pentru rezidenţii din ţară, care prevede, de asemenea, ca statul să acopere costurile medicale, compensaţiile sau pensiile pertinente, în cazul unor efecte secundare adverse.

SUA şi Marea Britanie au început deja vaccinările anti-COVID-19 cu vaccinul dezvoltat de Pfizer şi de partenerul său german BioNtech.

Cele două ţări au înregistrat mai multe cazuri de reacţii alergice grave după administrarea primei doze, fapt ce a suscitat preocupare în privinţa securităţii acestui vaccin dezvoltat în timp record, mai puţin de un an, când perioada medie este de cel puţin zece ani.

Până în prezent, cel mai rapid program de dezvoltare a unui vaccin a fost de patru ani, necesar dezvoltării vaccinului împotriva oreionului, care a fost autorizat în 1967.

Lista spitalelor care vor primi vaccinul antiCOVID din prima tranșă. Când începe vaccinarea

Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) are în vedere primirea vaccinului în România în perioada 26-31 decembrie 2020, în condițiile în care Agenția Europeană a Medicamentului a anunțat data de 23 decembrie 2020 ca dată probabilă pentru acordarea autorizației condiționate de punere pe piață pentru serul produs de BioNTech și Pfizer.

Potrivit reprezentanților CNCAV, dozele de vaccin alocate primei tranșe “simbolice” vor fi alocate pentru vaccinarea personalului medical din cele 10 unități medicale de fază I, conform ordinului MS nr 555 din 3 aprilie 2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2, astfel:

1. Brașov – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase

2. București – Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș“

3. București – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Dr. Victor Babeș“ (inclusiv secția externă modulară Pipera)

4. Cluj – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Cluj-Napoca

5. Constanța- Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Constanța

6. Dolj – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș“, Craiova

7. Iași – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase

8. Maramureș – Spitalul de Pneumoftiziologie „Dr Nicolae Rustea”, Baia Mare

9. Suceava – Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou“ Suceava

10. Timiș – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș“, Timișoara (inclusiv secția exterioară a acestui spital – secția clinică de recuperare cardiovasculară – din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Timișoara).

În România, centrul național de primire și stocare al dozelor de vaccin este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” din București.

“Avizarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” din București ca centru național de stocare al vaccinurilor împotriva COVID-19 este în curs de realizare, fiind finalizate toate etapele de amenajare a spațiilor, inclusiv montarea ultracongelatoarelor de stocare la -80 ° C, iar până vineri, 18 decembrie 2020, vor fi finalizate la nivelul CNCAV procedurile de lucru care privesc activitățile medicale și logistice desfășurate pe parcursul campaniei de vaccinare”, potrivit reprezentanților CNCAV.

Potrivit aceleiași surse, în această perioadă vor începe activitățile de training a personalului vaccinator. Se estimează că toți membrii echipelor de vaccinare vor realiza acest training până cel târziu pe data de 25 decembrie 2020.

Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 este un organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului și coordonarea Prim-ministrului.

Trei pacienţi intubați, transferați de la București la Sibiu

O aeronavă cu trei pacienţi confirmaţi pozitiv cu SARS-CoV-2, intubaţi, a zburat, joi seara, din Bucureşti, pe Aeroportul Internaţional Sibiu, potrivit unui anunț al Prefecturii Sibiu.

Pacienţii au fost transferaţi cu ambulanţă SAJ C şi SMURD C, pe secţia ATI la Spitalului Militar de Urgenţă Sibiu.

La nivelul judeţului Sibiu pe secţia de COVID-ATI, înainte de acest transfer, erau libere trei locuri în cadrul Spitalului Militar, un loc în cadrul SCJU Sibiu şi patru locuri în cadrul Spitalului de Pediatrie Sibiu, potrivit reprezentanților Prefecturii.

EMA: Decizia privind autorizarea vaccinului produs de Moderna, pe 6 ianuarie

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat, joi, că a devansat, cu aproape o săptămână, data unei posibile autorizări a vaccinului împotriva COVID-19, produs de compania americană Moderna, informează AFP şi Reuters.

Potrivit anunţului EMA, reuniunea sa la care ar putea lua decizia autorizării acestui vaccin, prevăzută iniţial pentru 12 ianuarie, se va desfăşura pe 6 ianuarie.

”Moderna a trimis astăzi, în avans, ultimul pachet de date relevante necesare evaluării solicitării (de autorizare). Acesta conţine informaţii specifice privind producţia vaccinului pentru piaţa UE”, explică EMA.

Agenţia europeană pentru Medicamente a anunţat, marţi, că va lua pe 21 decembrie o decizie cu privire la autorizarea primului vaccin împotriva COVID-19, care ar urma să fie folosit în UE, cel produs de Pfizer/BioNTech, cu opt zile mai devreme decât era planificat.

Pacienții cu Boli Inflamatorii Intestinale, în pandemie: Câți se tem să meargă la spital

Peste 55% dintre pacienții cu Boli Inflamatorii Intestinale se tem să meargă la spital pentru consultație sau administrarea tratamentului, din cauza pandemiei, se arată în studiul “Pacienții cu Boli Inflamatorii Intestinale și COVID-19, în perioada stării de alertă (mai-noiembrie 2020)”, derulat de Asociaţia Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România(ASPIIR).

Potrivit aceleiași cercetări, doar 3% dintre pacienți au oprit tratamentul pentru boala lor în urma recomandărilor medicului și 22% declară că au avut dificultăți în a lua legătura cu medicul curant.

De asemenea, 62% dintre pacienții cu Boli Inflamatorii Intestinale (BII) susțin că au primit de la medicul lor curant recomandări specifice în contextul pandemiei de COVID-19, cei mai mulți fiind mulțumiți de informațiile primite. Și asta în timp ce 72% dintre pacienți cu BII declară că au putut lua legătura cu ușurință cu medicul de familie, 17% s-au confruntat cu dificultăți și 2% nu au putut lua deloc legătura cu acesta.

Când vine vorba de medicul curant, în general gastroenterolog, 22% declară că au luat legătura cu dificultate și 8% nu au reușit să îl contacteze, deși au încercat.

Principalele motive pentru care pacienții au contactat medicul curant au fost obținerea rețetei, programare administrare tratament sau consultație și alte aspecte și întrebări legate de boala lor.

Cel mai folosit mijloc a fost telefonul personal al doctorului (53%) sau email (28%), în timp ce 21% au apelat la telefonul de la clinică sau spital.

“Este un moment de cumpănă în relația medic-pacient cu Boală Inflamatorie Intestinală, de aceea estefoarte important să avem în continuare grijă de pacienții noștri. Pacienții cu BII nu au risc mai marede a face COVID-19 din cauza bolii inflamatorii, însă pandemia are alte riscuri și provocări”, a declarat Prof. Dr. Mircea Diculescu, președinte fondator RCCC.

Acesta a subliniat nevoia prioritară devaccinare a pacienților, în măsura în care se va recomanda vaccinarea acestora, dar și a corpului medical.

De asemenea, medicii de la Spitalul Colentina din București, desemnat spital suport COVID-19, au vorbit despre provocările pe care le-au întâmpinat în asigurarea la timp a tratamentelor pacienților,precum și despre nevoia colaborării cu alte spitale care să preia o mare parte din pacienții cu BII.

Cercetarea mai arată că 70% dintre pacienți au continuat tratamentul cu ușurință. În privința tratamentului pentru BII, doar 2% dintre pacienți declară că au oprit tratamentul din proprieinițiativă și 3% au primit recomandarea medicului pentru întreruperea tratamentului.

Aproximativ 70% au putut face tratamentul în perioada stării de alertă, în timp ce 21% au întâmpinat dificultăți, iar 9% nu au reușit să își continue tratamentul conform programării.

Totodată, 72% dintre pacienți se tem că, în cazul unei amânări a administrării terapiei pentru BII, s-ar puteaconfrunta cu o recădere a bolii sau un puseu și același procent mențin îngrijorări cu privire la contactulfizic cu alte persoane.

Un procent de 55% se tem să meargă la spital pentru administrarea tratamentului.

La studiu au răspuns 156 de pacienți cu Boli Inflamatorii Intestinale, iar dintre aceștia, 28% au fost infectați cu virusul SARS – CoV-2, majoritatea cu forme ușoare, tratate la domiciliu.

Rezultatele studiului au fost prezentate astăzi, în cadrul unui eveniment online ASPIIR, susținut de Societatea Româna de Gastroenterologie și Hepatologie (SRGH) și de Clubul Român pentru Boala Crohn şi Colită Ulcerativă (RCCC).

 

Coronavirus: Uniunea Europeană are în vedere achiziţionarea de vaccinuri anti-COVID19 de la Novavax

Comisia Europeană a anunţat, joi, că a încheiat discuţii exploratorii cu compania americană de biotehnologie Novavax pentru achiziţionarea a 100 de milioane de doze din potenţialul său vaccin împotriva noului coronavirus, informează AFP.

Odată finalizat, acest contract va fi al şaptelea încheiat de UE cu un laborator farmaceutic pentru un vaccin anti-COVID-19. Europa va dispune atunci de un potenţial de peste două miliarde de doze.

„Contractul avut în vedere cu Novavax va oferi posibilitatea (…) de a cumpăra 100 de milioane de doze, cu opţiunea de 100 de milioane de doze suplimentare”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Vaccinarea împotriva COVID-19 va începe în UE pe 27, 28 şi 29 decembrie, a anunţat, de asemenea, joi, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA)  va analiza pe 21 decembrie, cu o săptămână mai devreme decât era aşteptat, soarta vaccinului dezvoltat de Pfizer/BioNTech.

Comisia Europeană a semnat, deja, şase contracte pentru precomanda vaccinurilor: cu grupul britanico-suedez AstraZeneca şi cu cel american Johnson &Johnson (până la 400 de milioane de doze de la fiecare), cu duo-ul franco-britanic Sanofi-GSK (până la 300 de milioane de doze), cu duo-ul american-german Pfizer-BioNTech (până la 300 de milioane de doze), CureVac german (până la 405 milioane de doze) şi cu Moderna (până la 160 milioane de doze).