EXCLUSIV Viorel Huşanu, despre de ce nu mai vor angajații RUNOS să lucreze în spitale

Viorel Huşanu, preşedinte Sanitas București, a declarat pentru Sănătatea TV şi RoHealthreview, că angajații serviciului resurse umane, normare, organizare, salarizare (RUNOS) nu mai vor să lucreze în spitale pentru că sunt prost remuneraţi în comparaţie cu personalul medical, dar şi în comparaţie cu alţi colegi bugetari care nu au acelaşi volum de muncă.

“Noi am atras atenţia de mult că ceea ce se întâmplă în zona TESA nu este ok. Mergând prin spitale, sunt abordat de cei din zona RUNOS, partea financiar-contabilă, care îmi semnalează că ei nu mai vor să lucreze în spitale pentru că sunt foarte prost remuneraţi în comparaţie cu personalul medical, dar şi în comparaţie cu alţi colegi care nu au acelaşi volum de muncă. Mi se spune că într-un spital, cei de la RUNOS se ocupă de 1.000-2.000 de salariaţi, pe când într-o altă unitate bugetară, vorbim despre câteva zeci sau sute de salariaţi”, după cum a semnalat preşedintele Sanitas București.

De asemenea, Viorel Huşanu atenționează că la fel se întâmplă și în cazul unui economist care lucrează într-un spital de stat.

“La fel, economistul sau cel care semnează pentru achiziţii de miliarde, are salariul mic. De aceea sunt multe cazuri de corupţie în zona aceasta, pentru că şi tentaţia este mare, dacă nu eşti remunerat corect. Dacă eşti corect, eşti tentat să pleci din sistem. Un specialist bun pe această zonă, găseşte cu uşurinţă un loc mai călduţ în altă parte, în special în privat. Cu siguranţă, trebuie reparată această anomalie din zona TESA. Nu poţi compara TESA din spitale cu TESA din sistemul bugetar, altul decât spitalele”, a mai spus Viorel Huşanu.

 

 

 

 

Incendiu la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Municipal Roman

Un incendiu s-a produs la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Municipal Roman, în noaptea de vineri spre sâmbătă, etajul clădirii fiind inundat de fum.

În urma incendiului, a fost activat Planul Roşu de Intervenţie la nivelul judeţului Neamţ, potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Neamţ.

Potrivit aceleiași surse, cauza probabilă de producere a acestui incendiu a fost stabilită ca fiind fumatul în locuri nepermise.

Şaptesprezece pacienţi au fost evacuaţi de angajaţii unităţii medicale şi de pompieri, iar doi pacienţi, un medic şi un infirmier au fost transportaţi la Centrul de Primiri Urgenţe Roman cu uşoare intoxicaţii cu monoxid de carbon.

Reprezentanții Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Neamţ au spus că pompierii au fost anunţaţi, cu puţin înainte de ora 3.00, printr-un apel la 112, despre producerea unui incendiu la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Municipal Roman.

La spital s-au deplasat pompierii din cadrul Detaşamentului Roman cu patru autospeciale de stingere şi trei ambulanţe SMURD (2 EPA şi 1 TIM) şi voluntari din cadrul SVSU Roman.

Incendiul se manifesta într-o ghenă în care erau materiale textile. Ghena comunica printr-o tubulatura din tablă cu un grup sanitar situat la primul etaj al clădirii, care are parter şi un etaj. Etajul clădirii era inundat de fum.

Până la sosirea forţelor de intervenţie, au fost evacuaţi şapte pacienţi de către personal unităţii medicale. Pompierii au evacuat încă 10 pacienţi.

„Doi pacienţi şi două cadre medicale (un medic şi un infirmier) au fost transportaţi la CPU Roman de către ambulanţele SMURD. Aceştia au suferit uşoare intoxicaţii cu monoxid de carbon. Şapte pacienţi au fost transportaţi la Spitalul de Psihiatrie „Sf Nicolae” Roman  din municipiul Roman, iar alţi opt pacienţi au fost mutaţi în saloanele de la parterul clădirii”, a transmis ISU Neamţ.

Vaccinarea împotriva COVID-19: În România, nu s-au înregistrat cazuri de reacţii adverse severe

Comitetul naţional pentru coordonarea vaccinării anti-COVID (CNCAV) a transmis că nu s-au înregistrat cazuri de reacţii adverse severe şi nici cazuri de deces ca urmare a imunizării, care a început în România pe data de 27 decembrie.

Potrivit unui comunicat al CNCAV, precizarea vine în contextul în care în spaţiul public, în special în mediul online, au început să apară şi să se viralizeze informaţii false, imprecise, inexacte sau înşelătoare despre campania de vaccinare din România.

„Situaţia privind vaccinările, reacţiile adverse şi natura acestora este publicată în fiecare zi, în jurul orei 18,00, de către CNCAV pe site-ul oficial – www.vaccinare-covid.gov.ro şi trimisă, spre informare şi publicare, reprezentanţilor presei. Potrivit ultimei situaţii publicate, în România, numărul total al persoanelor vaccinate de la începutul campaniei de vaccinare este de 10.289, iar numărul total de reacţii adverse (comune şi minore) este de 26 (4 reacţii locale cu durere la locul injectării şi 22 reacţii generale (febră, cefalee, mialgii, astenie, alergii de tip urticarie)). Nu s-au înregistrat cazuri de reacţii adverse severe şi nici cazuri de deces”, arată CNCAV.

Comitetul naţional pentru vaccinare dă ca exemplu o informaţie conform căreia „la spitalul Baltasar din Bucureşti o asistentă medicală moare, la o oră după vaccin”.

„Precizăm că Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni”, la care pare că face referire conţinutul respectiv, nu are centru de vaccinare şi este arondat Spitalului Obregia, la care nu a început vaccinarea. Prin urmare, precizăm că respectivul conţinut este în totalitate fals, înşelător, având potenţialul de a crea o stare emoţională negativă (panică, neîncredere, frică)”, subliniază sursa citată.

În context, Comitetul Naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 le recomandă românilor să verifice credibilitatea sursei care a publicat informaţia, numele domeniului de internet folosit, calitatea redactării şi stilul articolului (greşeli de gramatică, de punctuaţie şi ortografie, utilizarea în exces a funcţiei ALL CAPS, punctuaţie excesivă pentru un efect de dramatism, coerenţa textului, data publicării, precum şi sursele de date/ informaţii şi declaraţiile citate (care să poată fi consultate independent).

Carantină prelungită cu șapte zile în două localități din Ilfov

0

Măsura carantinării zonale se prelungeşte cu şapte zile, începând de vineri seara, de la ora 22.00, în oraşul Bragadiru şi comuna Chiajna din judeţul Ilfov.

„În urma emiterii ordinelor şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, începând cu data de 1 ianuarie 2021, ora 22,00, pentru o perioadă de 7 zile, măsura de carantinare zonală se prelungeşte în oraşul Bragadiru şi comuna Chiajna”, informează un comunicat al Prefecturii Ilfov.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Ilfov a decis joi prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru cele două localităţi.

Prelungirea măsurii de carantinare zonală a fost propusă ca urmare a analizelor de risc zonă focar întocmite de către Direcţia de Sănătate Publică Ilfov şi a avizelor emise de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, precizează sursa citată.

BioNTech, despre lacunele în aprovizionarea cu vaccin până când vor fi autorizate şi alte seruri

Compania farmaceutică germană BioNTech caută soluţii împreună cu partenerul ei american Pfizer pentru sporirea producţiei vaccinului lor împotriva COVID-19, avertizând asupra lacunelor în aprovizionare până când vor fi autorizate şi alte vaccinuri, relatează Reuters.

Vaccinul Pfizer-BioNTech este deocamdată singurul vaccin împotriva COVID-19 autorizat în Uniunea Europeană, dar autorizarea sa relativ târzie de către agenţia specializată a UE şi cantitatea redusă de vaccin comandată de Comisia Europeană – care şi-a asumat încheierea contractelor cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre – conduc la un ritm lent de aprovizionare.

Întârzierile în distribuţia vaccinului au provocat consternare în Germania, unde mai multe regiuni au fost nevoite să suspende vaccinarea la câteva zile după lansare.

”În acest moment lucrurile nu arată bine – apare o lacună pentru că nu sunt alte vaccinuri aprobate şi noi trebuie să umplem golul cu vaccinul nostru”, a explicat publicaţiei germane Spiegel directorul general al BioNTech, Ugur Sahin. Acesta, împreună cu soţia sa Oezlem Tuereci, director medical al societăţii, au fondat această companie, intrată în parteneriat cu societatea farmaceutică americană Pfizer pentru producerea vaccinului împotriva COVID-19.

Responsabilii BioNTech au criticat decizia Comisiei Europene de a încheia contracte cu o serie de companii farmaceutice în speranţa că vor fi aprobate rapid vaccinurile acestora, ceea ce nu s-a întâmplat. ”S-a presupus că multe alte companii vor veni cu vaccinul. Aparent aceasta a fost impresia, că vom avea destule, că nu va fi atât de rău şi că avem controlul. Acest lucru m-a surprins”, spune Sahin.

SUA au comandat în luna iulie 600 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech, în timp ce Comisia Europeană a aşteptat până în noiembrie pentru a comanda jumătate din această cantitate. Mai mult, din cele 300 de milioane de doze comandate de UE, numai 200 de milioane au fost o comandă fermă, iar restul de 100 de milioane de doze au rămas ca opţiune, exercitată săptămâna trecută, dar cu termen de livrare încă neclar.

BioNTech speră să lanseze în februarie o nouă linie de producţie la unitatea din oraşul german Marburg, cu o capacitate de producţie de 250 de milioane de doze în prima jumătate a anului. Ministrul german al sănătăţii, Jens Spahn, a promis într-un mesaj pe Twitter că va face tot posibilul pentru ca această unitate să-şi înceapă activitatea cât mai repede.

Guvernul de la Berlin, care a finanţat BioNTech în proiectul vaccinului cu 375 de milioane de euro, a respins apelurile externalizării producţiei prin cedarea licenţei de producţie către alte companii farmaceutice, invocând, la fel ca reprezentanţii BioNTech, complexitatea procesului de fabricare a acestui vaccin bazat pe noua tehnologie ARN mesager.

”Încercăm să găsim noi parteneri pentru cooperare în producţie. Dar nu este ca şi când în lume ar fi răspândite fabrici nefolosite care să poată produce de pe o zi pe alta vaccinul conform standardului de calitate”, explică directorul general al BioNTech. ”Spre sfârşitul lui ianuarie ne va fi clar dacă vom putea produce mai mult şi în ce cantitate”, asigură el.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) este aşteptată să avizeze pe 6 ianuarie şi vaccinul produs de compania americană Moderna. Ministrul Jens Spahn a cerut acestei instituţii europene să grăbească şi autorizarea vaccinului produs de compania britanico-suedeză AstraZeneca, deja avizat în Marea Britanie şi vineri în India. Însă EMA a răspuns că este ”puţin probabil” să dea acest aviz până la sfârşitul lunii ianuarie.

Ugur Sahin a mai spus că vaccinului Pfizer-BioNTech, care prin tehnologia ARN mesager instruieşte sistemul imunitar al omului să lupte împotriva coronavirsului, ar trebui să acţioneze şi împotriva noii tulpini de coronavirus descoperite în Marea Britanie. ”Facem teste pentru a verifica dacă vaccinul nostru poate să neutralizeze această variantă şi vom afla mai multe curând”, a explicat el. Întrebat însă despre ce s-ar întâmpla în cazul unei mutaţii puternice, directorul BioNTech a răspuns că în acest caz ar fi nevoie de aproximativ încă şase săptămâni pentru a adapta vaccinul, ceea ce ar putea necesita o nouă aprobare din partea organismelor de reglementare.

Turcia elimină obligativitatea testului PCR pentru cei care tranzitează țara cu avionul

Toate persoanele, indiferent de cetăţenie, care vor tranzita teritoriul Republicii Turcia pe cale aeriană, sunt exceptate de la obligativitatea prezentării la îmbarcarea în aeronavă a unui test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior sosirii, informează Ministerul Afacerilor Externe.

MAE precizează, într-un comunicat, că persoanele care tranzitează Republica Turcia pe cale rutieră, feroviară sau maritimă trebuie să prezinte, în continuare, autorităţilor vamale turce, la intrarea în ţară, rezultatul negativ al unui test molecular tip PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior sosirii în această ţară.

În situaţia în care călătorii nu sunt în măsură să prezinte rezultatul testului, conform solicitării adresate de către autorităţile turce, aceştia pot intra pe teritoriul Republicii Turcia cu menţiunea că li se va aplica măsura carantinei pe o perioadă de 10 zile, la adresa de cazare declarată (locuinţă, hotel etc.). Persoanele care nu deţin un loc de cazare unde să poată efectua perioada de carantină prevăzută de legislaţia turcă vor fi redirecţionate pentru efectuarea carantinei instituţionalizate timp de 10 zile, în centre special amenajate aparţinând Direcţiilor de Sănătate Publică turce. În a 7-a zi de carantină, persoanele în cauză se pot deplasa pentru a efectua un test molecular tip PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, iar dacă rezultatul testului este negativ, măsura carantinei se suspendă.

Totodată, potrivit aceloraşi informaţii comunicate de autorităţile turce, sunt exceptaţi de la măsura prezentării unui test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, precum şi de la măsura carantinării copiii cu vârsta sub 6 ani, membrii personalului navigant, şoferii de tir, transportatorii şi marinarii, inclusiv cei aflaţi în tranzit.

Toate celelalte măsuri comunicate anterior rămân în vigoare până la data de 1 martie 2021.

Ministerul Afacerilor Externe aminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Ankara şi ale Consulatelor Generale ale României din Istanbul şi Izmir: +903124477920; +902123583541; +902123580516; +902123583537; +902324650579, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de operatorii Call Center în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Turcia (+90.534.363.18.82), Consulatului General al României la Istanbul (+90.533.542.06.95) şi Consulatului General al României la Izmir (+90.530.415.00.77).

MAE recomandă consultarea paginilor de internet ankara.mae.ro, istanbul.mae.ro, izmir.mae.ro şi www.mae.ro şi informarea temeinică anterior deplasărilor în străinătate.

Dr.Radu Țincu vede o evoluție ușor favorabilă a pandemiei în România

Medicul de terapie intensivă Radu Țincu a declarat, la un post de televiziune, că în România discutăm despre o evoluție ușor favorabilă a pandemiei, cel mai probabil ca urmare a respectării măsurilor de protecție, dar se așteaptă ca în următoarele 10 – 12 zile să se vadă o creștere a numărului de infectări cu noul coronavirus, ca urmare a sărbătorilor, dar că aceasta ar putea fi redusă.

„A variat foarte mult numărul de teste zilnice, ceea ce face imposibilă analiza corectă, dar la ATI, a rămas constant numărul de pacienți internați. Nu am înregistrat creșteri ale pacienților care au nevoie de ATI, în condițiile în care în multe zone de focar spitalele erau supraaglomerate. Discutăm de o evoluție ușor favorabilă, cel mai probabil ca urmare a respectării măsurilor de protecție. După sărbători, însă, peste tot se constată o ușoară tendință de creștere a infectărilor, care cel mai probabil se va manifesta și în România, pentru că în astfel de perioade, oamenii reduc din vigilență. În 10 – 12 zile vom vedea probabil o creștere, nu mă aștept să fie semnificativă, pentru că oamenii au înțeles că măsurile sanitare simple pot țin în frâu pandemia”, a declarat Radu Țincu.

Ghidul de examinare ecografică de screening pentru anomalii de sarcină în trim. III, publicat în Monitor

Monitorul Oficial a publicat Ghidul de examinare ecografică de screening pentru anomalii de sarcină în trimestrul al treilea, în care se arată că aproximativ 14% din anomaliile structurale au fost găsite adițional la ecografiile de trimestrul treilea, după cele de screening din trimestrele unui și doi.

Vă prezentăm textul Ghidului publicat în Monitorul Oficial.

1. Introducere

Examinarea ecografică de screening pentru anomalii de sarcină din trimestrul III este o examinare specializată, considerată de rutină/standard (trebuind recomandată tuturor gravidelor) în cadrul îngrijirilor antenatale, acolo unde resursele sunt disponibile și accesibile, efectuarea sa fiind rezervată celor cu competență în ultrasonografia obstetricală și ginecologică nivel II și/sau medicină materno-fetală sau medicilor de specialitate radiologie-imagistică medicală care au obținut competența de ecografie până în anul 1997 inclusiv.

Examinările ecografice de sarcină ce depășesc nivelul 1 de competență în ultrasonografia obstetricală și ginecologică (de exemplu: ecografii limitate/punctuale, ecografii adiacente/complementare consultului ginecologic-obstetrical sau altor îngrijiri ale sarcinii), indiferent de denumirea lor (de exemplu: „morfologie”, „3D-4D”, „screening”, „obstetricală”, „de creștere”, „de control”, „monitorizare” etc.), realizate la o vârstă gestațională între 30 și 35+6 săptămâni, sunt asimilate și trebuie efectuate conform acestui ghid.

Ecografia obstetricală limitată se face, de regulă, pentru a răspunde unei situații clinice specifice, iar, în situația în care acele sarcini nu au beneficiat de o ecografie de screening pentru anomalii de sarcină în trimestrul 3, aceasta va fi programată de îndată ce situația o va permite(1).

Pentru examinare se folosesc echipamente ecografice dotate cu soft de obstetrică-ginecologie și de examinare a cordului fetal, sonde transabdominale (minimum cu frecvențe de 3-6 Mhz) și transvaginale (minimum cu frecvențe de 5-9 Mhz), utilizându-se puterea minimă și mărirea maximă a imaginii, care asigură o imagine de bună calitate pentru vizualizarea detaliilor corespunzătoare.

Conform datelor International Society of Ultrasound in Obstetrics and Gynecology (ISUOG) și World Federation of Ultrasound in Medicine and Biology (WFUMB) nu a fost raportat niciun caz de afectare fetală ca urmare a utilizării extinse în peste 40 de ani de ecografie medicală(2, 3).

Totuși, utilizarea ecografiei fără beneficiu medical trebuie evitată, folosită doar de personal medical instruit și se recomandă ca expunerea fetală să fie la un nivel cât mai scăzut astfel încât să fie obținute informațiile medicale necesare (conform principiului ALARA = As Low As Reasonably Achievable)(2, 3).

2. Scop; argumentare

Rațiunea aplicării metodelor de screening în sarcină este aceea de a scădea ratele de mortalitate și morbiditate perinatală. Examinarea ecografică este o modalitate de investigare acceptabilă pentru populație, are un cost accesibil și are potențialul de a observa aspecte anormale/atipice înainte de apariția manifestărilor clinice.

Prin monitorizarea sarcinii, examinarea ecografică permite instituirea de măsuri de prevenție sau terapeutice în legătură cu prematuritatea, sarcina depășită, anomaliile de creștere fetală, aderența anormală a placentei inserată pe cicatricea posthisterorafie etc. Prin datarea sarcinii, examinarea ecografică permite instituirea de măsuri de prevenție sau terapeutice în legătură cu prematuritatea, sarcina depășită, screeningul anomaliilor cromozomiale, anomaliilor de creștere fetală etc.

Ecografia permite recunoașterea fiabilă a sarcinilor multiple și a amnionicității (stabilirea corionicității acestora nefiind fiabilă în trimestrul 3, informații esențiale pentru gestionarea riscurilor și complicațiilor potențiale). Prin datarea sarcinii, examinarea ecografică permite instituirea de măsuri de prevenție sau terapeutice în legătură cu prematuritatea, sarcina depășită, screeningul anomaliilor cromozomiale, anomaliilor de creștere fetală etc.

Prin ecografie pot fi identificate patologii curabile ale sarcinii, ceea ce duce uneori la schimbarea gestionării prin orientarea către centre de îngrijire antenatală sau către naștere în centre cu posibilități tehnice și logistice cât mai adaptate.

De asemenea, se pot depista patologii fetale incompatibile cu viața sau incurabile, conform informațiilor medicale cunoscute la momentul și în contextul depistării, cu consecințe asupra deciziilor de îngrijire/terapeutice materno-fetale.

Este eronat să se interpreteze rezultatele normale ale ecografiei în sarcină ca un „certificat de normalitate al nou-născutului sau al copilului”, deoarece nu toate anomaliile se pot identifica ecografic. Niciun proces de screening nu va depista toate anomaliile teoretic identificabile; un examen ecografic „normal” (adică fără anomalii depistate) nu garantează absența unei patologii grave. Există anomalii fetale ce nu pot fi evidențiate ecografic antenatal sau anomalii cu apariție/semiologie ecografică tardivă/progresivă ce nu sunt vizibile în momentul examinării. Această precizare trebuie să se regăsească pe buletinul ecografic.

Ecografia nu poate exclude anomaliile cromozomiale și sindroamele genetice.

Obiectivele acestei examinări ecografice sunt:

– să confirme făt viu;

– să determine numărul feților vii (iar în cazul sarcinilor multiple să determine amnionicitatea și să încerce precizarea corionicității);

– să evalueze prezentația fetală;

– să evalueze anatomia fetală corespunzătoare vârstei gestaționale;
– să determine dimensiunile fetale și să estimeze creșterea fetală în funcție de vârsta gestațională (corectată conform datelor din dosarul medical al pacientei);

– să evalueze anatomia maternă și anexele sarcinii pentru patologie evidentă cu consecințe nefavorabile.

Argumentarea ecografiei de trimestrul al 3-lea

Depistarea creșterii fetale deficitare, a anomaliilor fetale nedetectate în trimestrul al 2-lea sau evolutive, patologia și localizarea placentară sunt situații ce pot avea impact în conduita medicală din ultimul trimestru de sarcină și în decizia nașterii.

Creșterea fetală

Studiile observaționale indică nou-născuții mici pentru vârsta gestațională (small for gestational age – SGA) și mai ales pe cei cu restricție de creștere fetală (fetal growth restriction- FGR)(4, 5) ca cei mai expuși la complicații. În Europa circa 400.000 de sarcini anual pot fi complicate cu FGR, iar un studiu de cohortă indică faptul că 5,7% din feți prezintă FGR tardivă(6). Pe de altă parte, feții mari pentru vârsta gestațională (large for gestational age – LGA) pot fi asociați unor sarcini patologice și pot crea nașteri distocice.

Introducerea unui protocol de evaluare a greutății fetale, combinat cu educarea sonografiștilor și auditul, a demonstrat scăderea semnificativă a nașterilor cu feți morți(7, 8).

Biometria fetală [BPD (diametrul biparietal), HC (circumferința craniană), AC (circumferința abdominală), FL (lungimea femurului)] are valoare mai mare dacă se efectuează la două grupe de vârstă gestațională, 28-30 săptămâni și, respectiv, 34-36 de săptămâni(9) pentru depistarea creșterii deficitare fetale. Metodele de screening în sarcină, cu o ecografie unică de trimestrul 3, pentru SGA au senzitivitate sub 60% și specificitate sub 30%, la 32 de săptămâni(10), în timp ce la 36 de săptămâni rata de detecție a FGR este superioară ecografiei unice de la 32 de săptămâni (senzitivitate, 38,8% vs. 22,5%, p = 0,006)(11). Cea mai sensibilă metodă de detecție pentru anomaliile de creștere este dinamica creșterii circumferinței abdominale fetale sub percentila a 10 a -P10(12). În general, aprecierea longitudinală a creșterii, cu raportarea la ecografia inițială de datare, este mai bună decât o singură ecografie de evaluare a mărimii fetale(13, 14), iar AC este cea mai importantă parte a estimării greutății fetale (estimated fetal weight-EFW)(15). Reevaluarea estimării AC sau EFW e necesară la interval de 3 săptămâni, atunci când există suspiciuni de SGA(16) . Detectarea feților mici la evaluarea în dinamică a creșterii fetale necesită investigații suplimentare(4), în special interogare Doppler(17). Utilizarea evaluărilor Doppler materno-fetale poate reduce mortalitatea perinatală(17, 18) și poate face diferențierea între SGA și FGR(5, 17, 19). Nu există evidențe, pentru populația de sarcini cu risc scăzut, că utilizarea de rutină a Dopplerului pe artera ombilicală sau combinația cu Doppler pe artere uterine ar avea un beneficiu pentru mamă sau nou-născut(18). Pe de altă parte, un indice de rezistență ridicat sau un indice de pulsatilitate înalt la nivelul arterei ombilicale indică un risc crescut de preeclampsie sau FGR ce necesită investigații ulterioare(17, 20, 21).

Anomalii de poziție și de aderență ale placentei

Dacă aceste caracteristici ale placentei nu au fost evaluate ca normale în trimestrul al 2-lea, în timpul examinării ecografice, localizarea placentei și raportul cu orificiul cervical intern ar trebui descrise. Exemplele de placentație anormală includ prezența unei/unui hemoragii/hematom. Gravidele cu uter cicatriceal și placentație anterioară jos situată sau previa comportă un risc crescut pentru dezvoltarea unei aderențe placentare anormale. În aceste situații ar trebui căutate la nivelul placentei semnele unei acretizări, iar prezența unor lacune placentare multiple, neregulate, însoțite de fluxuri sangvine arteriale sau mixte, comportă cea mai mare sensibilitate. Aspectul anormal al interfeței dintre peretele uterin și cel vezical este un semn foarte specific pentru patologia de aderență, dar rar observat(22).Semiologia ecografică asociată acretizării placentației pe cicatricea posthisterorafie cuprinde: protruziunea masei placentare în peretele vezical posterior, lacune placentare în zona cicatricială, dispariția spațiului sonolucent dintre placentă și peretele uterin, subțierea miometrială < 1 mm, întreruperea conturului hiperecogen vezical, țesut placentar sau cheag intravezical, semnale Doppler pulsatile de origine maternă în placentă (mai ales adiacent sau în lacunele placentare) și flux sanguin matern din arterele arcuate penetrând în placentă. Acuratețea diagnosticului în trimestrul 3 este grevată de imagini suboptimale, date de imposibilitatea menținerii vezicii urinare pline. Ecografia transvaginală, eventual combinată cu Doppler Color, poate fi de ajutor(23).

Anomalii fetale

Circa 14% din anomaliile structurale au fost găsite adițional la ecografiile de trimestrul 3, după cele de screening din trimestrele 1 și 2(24). Evaluarea anatomiei fetale în trimestrul al 3-lea se face în același fel ca și în trimestrul 2 de sarcină, cu limitările date de poziția fetală, mai ales pentru față, sacru, extremități(24). Un ghid de ecografie de screening pentru anomalii de sarcină în trimestrul 2 pentru anatomia fetală este în vigoare în România(25).

3. Conținut

Tehnica de efectuare

Mai multe recomandări și ghiduri pentru ecografia de trimestrul 3 au fost publicate de către diferite societăți profesionale(1, 4, 8, 16, 26-29). Examinarea ecografică pentru screeningul anomaliilor sarcinii din trimestrul 3 este oportun a fi realizată la o vârstă gestațională între 30 și 35+6 săptămâni.

Examinarea ecografică de screening pentru anomalii în sarcină în trimestrul 3 ar trebui să cuprindă:

a) confirmarea fătului viu. Confirmarea fătului viu se face prin evidențierea bătăilor cordului fetal (BCF) în timp real și măsurarea frecvenței acestora în modul M sau Doppler pulsat (utilizat cât mai scurt timp). Într-o sarcină multiplă acestea trebuie evaluate la fiecare făt;

b) determinarea numărului de feți vii (în sarcina multiplă să se determine amnionicitatea și să se încerce precizarea corionicității, cu trimitere pentru o a doua opinie dacă nu se reușește);

c) prezentația. Într-o sarcină multiplă, prezentația trebuie evaluată la fiecare făt;

d) evaluarea anatomiei sarcinii – toate elementele considerate de rutină din acest ghid și care sunt discutate în continuare trebuie evaluate. Din cauza limitărilor din trimestrul 3 date de poziția și mărimea fetală, condițiile materne (de exemplu: obezitate, sindrom de venă cavă inferioară etc.), evaluarea este redusă la un nivel minim: simetria liniei de mijloc a craniului, ventriculii cerebrali, cord cu 4 camere și secțiunea trei vase cu traheea (opțional cu Doppler Color) diafragm sub care stomac anecogen, rinichi, vezică urinară.

În situația în care unele elemente nu pot fi evaluate corespunzător trebuie explicat acest aspect, oferirea opțiunii reevaluării ulterior a acestora sau a reexaminării pentru o a doua opinie fiind adecvată de multe ori. Într-o sarcină multiplă anatomia trebuie evaluată la fiecare făt. Suplimentar pot fi evaluate și alte elemente, conform competențelor legale, expertiza și experiența examinatorului, aparatura utilizată și motivația/indicația medicală.

Se măsoară pentru evaluarea dezvoltării fetale diametrul biparietal BPD, circumferința craniană HC, circumferința abdominală AC și lungimea diafizei femurale FL pentru femurul proximal de sondă ecografică;

e) anexele fetale – pentru o apreciere cât mai obiectivă se pot măsura opțional grosimea placentară și punga cea mai mare de LA sau indexul lichidului amniotic AFI;

– placenta (localizare cu detaliere dacă este apreciată ca anormală, prezența de anomalii structurale, semnalarea și descrierea relației cu cicatrici uterine și a semnelor de aderență anormală, acolo unde este cazul);

– lichid amniotic (aspect/ecogenitate, cantitate);

f) colul uterin – preferabil examinat transvaginal pentru pacientele cu antecedente de naștere prematură sau simptomatologie în sarcina curentă.

Se măsoară lungimea canalului cervical în mm;

g) anomalii evidente ale OGI materne. În sarcina avansată evaluarea detaliată și fiabilă a organelor genitale interne materne nu este posibilă. Prezența tumorilor voluminoase de corp sau col uterin ar trebui semnalată.

În raportul de examinare se recomandă să se includă încadrarea parametrilor măsurați în standardele de normalitate (pot fi folosite nomogramele corespunzătoare) și estimarea greutății fetale (EFW – recomandat cu raportarea percentilei conform INTERGROWTH-21th (30)) prin formula Hadlock, ce utilizează măsurătorile craniană, abdominală și femurală.

Raportul de examinare va conține o sinteză asupra celor constatate de examinator.

Se recomandă ca toate elementele morfologice să fie evaluate/notate în raportul de examinare ca: „aspect normal/aspect anormal/neevaluat corespunzător”.

În raportul de examinare expresia „aspect normal” semnifică că structura sau organul precizat a fost vizualizat de examinator și au părut/au fost interpretate ca normale de acesta.

Totuși, ca în cazul tuturor examinărilor de screening, pot exista interpretări cu rezultate imprecise.

Documentarea imagistică a tuturor elementelor precizate pentru toate examinările poate fi benefică în sensul reducerii neclarităților și a litigiilor.

Nu este recomandată înregistrarea examinărilor ca film sau realizarea de examinări 3D/4D în afara indicațiilor științifice pentru documentarea normalității sau anomaliilor depistate. Cu toate acestea, se recunoaște influența acestor tehnici asupra factorului psihologic de legătură parentală.

Se vor consemna elementele de rutină care din varii motive nu au fost vizualizate în timpul examinării. Reexaminarea pentru clarificarea normalității sau anomaliilor acestora se consideră a fi benefică și este încurajată de acest ghid.

În sinteza examinării se vor consemna dificultățile de examinare (poziție fetală nefavorabilă, placenta localizată anterior, anatomie maternă precum țesut adipos, cicatrice etc.).

În cazul evidențierii sau suspiciunii de anomalii, acestea vor fi precizate și se va prezenta posibilitatea examinării supraspecializate de către alte specialități și a examinării pentru o a doua opinie.

Examinatorul poate să facă remarci, să precizeze/sugereze un diagnostic și să facă recomandări, în limitele specialității și competențelor sale, în cadrul sintezei din raportul de examinare.

 

CNCAV: Un centru de vaccinare îşi stabileşte necesarul de vaccinuri pentru trei zile, în baza programărilor

O eventuală amânare, fără motive medicale, a persoanelor care s-au programat, deci care şi-au exprimat clar intenţia de vaccinare şi au făcut un efort considerabil în acest sens, reprezintă o abordare ce necesită remediere imediată, potrivit atribuţiilor şi responsabilităţilor fiecărei instituţii implicate, precizează Comitetul naţional pentru coordonarea vaccinării anti-COVID, prin intermediul unui comunicat.

CNCAV precizează că fiecare spital în interiorul căruia se află organizat un centru de vaccinare îşi stabileşte necesarul de vaccinuri pentru trei zile, în baza programărilor efectuate.

DSP-urile centralizează necesarul de vaccinuri din toate centrele de vaccinare arondate şi îl transmit, până în ora 13,00 a zilei anterioare vaccinării propriu-zise, către Centrul regional de stocare la care sunt arondate. Centrul regional de stocare pregăteşte, în vederea distribuirii, cantitatea de vaccinuri necesară, potrivit solicitărilor/ programărilor primite şi le distribuie, în consecinţă, către DSP-uri, respectiv centrele de vaccinare.

Fiecare centru de vaccinare are câte un coordonator care are în atribuţii asigurarea bunei funcţionări a centrului, respectarea procedurilor în vigoare, inclusiv managementul fluxului de programări şi de alimentare cu vaccinuri, conform necesarului, arată sursa citată.

„Precizăm că, din punctul de vedere al CNCAV, o eventuală amânare, fără motive medicale, a persoanelor care s-au programat, deci care şi-au exprimat clar intenţia de vaccinare şi au făcut un efort considerabil în acest sens, reprezintă o abordare care necesită remediere imediată, potrivit atribuţiilor şi responsabilităţilor fiecărei instituţii implicate”, subliniază Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19.

GCS a anunțat alte 3.938 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.938 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până pe 1 ianuarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 636.201 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 566.365 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 15.841 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 31.12.2020 (10:00) – 01.01.2021 (10:00) au fost raportate 74 de decese (48 bărbați și 26 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Galați, Gorj, Ialomița, Iași, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vâlcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 4 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 25 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 25 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 19 decese la categoria de peste 80 de ani.

68 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, pentru 2 pacienți decedați nu au fost înregistrate comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.734. Dintre acestea, 1.111 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 4.813.406 teste. Dintre acestea, 15.953 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 10.272 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.681 la cerere.
De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 4 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 1 ianuarie a.c.

Pe teritoriul României, 32.102 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.007 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 48.264 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 55 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.262 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 260 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 31 decembrie 2020, 3.890 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 806.792 de lei.
De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmite, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.