Institutul „Cantacuzino”: Ce mutații a suferit SARS-CoV-2 de la aparție, până în prezent

Dr. Mihaela Lazăr, șeful Laboratorului Infecții Respiratorii Virale din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, a explicat că anumite modificări numite ”mutații” apar pentru a permite virusului să se adapteze mai bine la mediu, în comparație cu virusul original, procesul de schimbare și selecție determină ”evoluția virusului”.

“Un virus cu una sau mai multe mutații este denumit ‘variantă (cvasispecie), nu tulpină nouă’. Apariția de noi variante genetice este un proces natural pe care îl suferă virusurile în timpul epidemiilor prelungite, virusul SARS-CoV-2 tinde să se ‘schimbe’ mai lent, comparativ cu alte virusuri (de exemplu cele gripale)”, potrivit dr. Mihaela Lazăr.

Specialistul a explicat că varianta virusului SARS-CoV-2 cu substituția D614G în gena care codifică proteina țepușe a apărut la sfârșitul lunii ianuarie 2020, iar pe o perioadă de câteva luni a înlocuit-o pe cea identificată inițial în China, devenind forma dominantă a virusului la nivel global.

“Această variantă care nu provoacă infecții mai severe, nu modifică eficacitatea diagnosticului de laborator, a terapiei, vaccinurilor sau măsurilor preventive de sănătate publică existente, a fost asociată cu creșterea infecțiozității” a precizat dr. Mihaela Lazăr.

Potrivit acesteia, în august și septembrie 2020, o variantă SARS-CoV-2 asociată cu o crescătorie de nurca și transmisă ulterior oamenilor, a fost identificată în Danemarca. Varianta, denumită „Cluster 5” de către autoritățile daneze, are o combinație de mutații care nu au fost observate anterior. Până în prezent, au fost identificate doar 12 cazuri umane ale variantei Cluster 5 și nu pare să se fi răspândit pe scară largă”, potrivit reprezentantului Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.

Acesta a mai spus că în decembrie 2020, autoritățile din Marea Britanie au raportat o variantă denumită SARS-CoV-2 VOC 202012/01.

“Această variantă conține 23 de substituții de nucleotide iar în câteva săptămâni a început să înlocuiască alte linii de virusuri din acea zonă geografică, fiind detectată la secvențierile de rutină, până la sfărșitul lunii decembrie fiind raportată în alte 31 țări. Analizele epidemiologice, de modelare, filogenetice și clinice preliminare sugerează că SARS-CoV-2 VOC 202012/01 a crescut transmisibilitatea. Cu toate acestea, datele preliminare indică, de asemenea, că nu există nicio modificare a severității bolii sau de apariție a reinfecției în comparație cu alte variante ale virulului SARS-CoV-2”, a mai spus cercetătorul.

Potrivit acestuia, o altă variantă a virusului SARS-CoV-2 care prezintă deleția la poziția 69/70 s-a dovedit a afecta performanța unor teste de diagnostic PCR cu o țintă (gena S). Majoritatea testelor RT-PCR utilizate în întreaga lume utilizează mai multe ținte și, prin urmare, nu se anticipează că impactul variantei asupra diagnosticului va fi semnificativ.

De asemenea, în decembrie 2020, autoritățile naționale din Africa de Sud au anunțat detectarea unei noi variante a SARS-CoV-2 care se răspândește rapid în trei provincii din Africa de Sud, numită 501Y.V2, din cauza substituției N501Y. În timp ce SARS-CoV-2 VOC 202012/01 din Marea Britanie are și mutația N501Y, analiza filogenetică a arătat că 501Y.V2 din Africa de Sud este o variantă diferită, potrivit dr. Mihaela Lazăr.

“Nu există dovezi clare ale faptului că noua variantă este asociată cu boli mai severe. Această variantă a fost raportată și în alte patru țări.
Toate virusurile, inclusiv SARS-CoV-2, se schimbă în timp. Potențialul mutației virusului crește odată cu frecvența infecțiilor la om și animale. Este necesară continuarea analizelor pentru a înțelege impactul mutațiilor specifice asupra proprietăților virale și a eficacității diagnosticului, terapiei și vaccinurilor, contribuind astfel la eforturile de control și prevenire a bolii. Aceste investigații, în curs de desfășurare, sunt complexe și necesită timp și colaborare între diferite grupuri de cercetare”, a adăugat specialistul.

Când se vor reîntoarce elevii în bănci. Anunțul minstrului Educației, Sorin Cîmpeanu

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a vorbit, luni seară, la un post de televiziune, despre perspectiva întoarcerii elevilor în bănci. Acesta a declarat că nu exclude niciun scenariu în ceea ce privește redeschiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19.

„Orice scenariu este deschis. Nu excludem absolut niciun scenariu – nici scenariul în care am putea avea o deschidere în zone care înregistrează o incidenţă mai mică, nu excludem nici prioritizarea pe nivele de şcolarizare, nu excludem absolut nimic. Însă, fiind vorba despre sănătatea copiilor, elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice, analiza trebuie făcută responsabil, cu datele pe masă, iar decizia trebuie luată de cei care au competenţă cu acest subiect”, a subliniat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul a spus că a avut, luni, discuții cu mai mulți reprezentanți din domeniu și au fost stabilite mai multe criterii pentru luarea unei decizii referitoare la școli: evoluția situației epidemiologice după vacanța de iarnă, modul în care se desfășoară campania de vaccinare, situația cu elevii care nu au încă acces la educație online și modul în care vor proceda și alte state.

O decizie în privința școlilor va fi anunțată în orice caz, după jumătatea lunii ianuarie, în condițiile în care termenul pentru evaluarea situației epidemiologice a fost stabilit pentru 15 ianuarie. Este posbil să se deschidă școlile fizic în acele regiuni unde rata de incidență a cazurilor de îmbolnăvire este mică, a confirmat ministrul educației.

Analiza trebuie făcută responsabil, cu datele pe masă, iar decizia trebuie luată de cei cu competență în domeniu: Ministerul Sănătății, cei responsabili de vaccinare, cei de la Situații de Urgență și Ministerul Educației, a punctat Sorin Cîmpeanu.

“Cu aceste elemente pe masă, împreună cu cei îndreptățiți să se pronunțe cu responsabilitate asupra unui subiect de maximă importanță, vom lua o decizie. Vom ține seama și de măsurile pe care alte state le adoptă și de specificitatea sistemului de educație, lucru care s eva reflecta în rezultatele raportărilor pe care le-am solicitat cu privire la elevii aflați în situații de risc în urma derulării procesuluid e învățământ online. Știm că sunt neajunsuri, va trebui să avem o imagine asupra amplorii acestor neajunsuri pentru a putea interveni acolo und eeste nevoie mai multă, școli dezavantajate, elevi din clasa a opta care vor avea examene naționale”, a spus ministrul Educației.

Școlile vor reîncepe în primă fază în sistem exclusiv online:
“Rezultate cu privire la numărul de infectări, după vacanța de iarnă, vom afla abia la mijlocul lunii ianuarie. Școala va continua în sistem online și ne dorim cu toții să avem al doilea semestru în format clasic”, a mai precizat Sorin Cîmpeanu.

În plus, ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat că a cerut inspectoratelor școlare și universităților o situație în legătură cu disponibilitatea de vaccinare a personalului care lucrează în învățământ, care ar putea fi inclus în etapa a doua a vaccinării.

Elevii sunt în vacanța de iarnă până în data de 11 ianuarie, când vor relua cursurile online, dar în 30 ianuarie intră din nou în vacanţa intersemestrială, care durează o săptămână, până în 8 februarie.

Vaccinarea COVID-19 pe înțelesul tuturor! Un webinar în premieră

Colegiul Medicilor din România, în parteneriat cu Universitățile de Medicină și Farmacie din România, organizează vineri, 8 ianuarie 2021, de la ora 18.30, în premieră,  conferința tip webinar interactivă ”Vaccinarea COVID-19 pe înțelesul tuturor!”

Un eveniment de informare sub egida celor șase Universități de Medicină și Farmacie tradiționale din România:

  • Universitatea de Medicină și Farmacie ″Carol Davila” din București
  • Universitatea de Medicină și Farmacie ″Iuliu Hațieganu” din Cluj Napoca
  • Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova
  • Universitatea de Medicină și Farmacie ″Gr. T. Popa” din Iași
  • Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ″George Emil Palade” din Târgu Mureș
  • Universitatea de Medicină și Farmacie ″Victor Babeș” din Timișoara

″Colegiul Medicilor din România a luat inițiativa în organizarea acestui proiect, deorece consider că, atunci când vorbim despre o problemă extrem de importantă de sănătate populațională, o problemă de sănătate publică, opinia publică trebuie să fie informată cât mai bine, corect și transparent, din surse medicale avizate. Când vorbim de vaccinarea anti-COVID-19, trebuie să vorbim pe dovezi și pe ce cunoaște lumea științifică. Acestea sunt obiectivele noastre pe care le-am avut în vedere când am hotărât organizarea acestui eveniment, ce se desfășoară și sub egida celor șase Universități de Medicină și Farmacie tradiționale din România, un eveniment prin care am dorit  să avem o voce comună, un mesaj comun, având la bază argumente științifice”, a precizat prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.

Întrebări și răspunsuri despre Vaccinarea COVID-19, realități versus fake news, ce cunoaștem, ce dovezi științifice există, informații corecte, validate științific, prezentate cu transparență pentru o informare corectă a populației – acestea sunt numai câteva dintre punctele pe care le va atinge conferința tip webinar interactivă ”Vaccinarea COVID-19 pe înțelesul tuturor!”

VIDEO Șef. lucr.dr. Beatrice Mahler, despre actualizarea definițiilor de caz pentru COVID-19

[front_live]248451222800477857352390-2021-01-04_20:13[end_live]

 

Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat, luni, definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus, precizând semnele şi simptomele pentru infectarea cu SARS-CoV-2, dar şi ce înseamnă caz posibil, caz probabil, caz confirmat. Ce noutăți aduce actualizarea definițiilor de caz pentru COVID-19? Cum decurge procesul de vaccinare anti-COVID-19 la Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din Capitală? există contraindicații ale vaccinului anti-COVID-19?  Ne explică Șef. lucr.dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din Capitală.

 

COVID-19: Câte persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore. Anunțul CNACV

Comitetul Naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a anunţat că, în ultimele 24 de ore, 11.912 persoane au fost vaccinate, numărul total ajungând astfel la 25.508. În acelaşi interval, au fost înregistrate zece reacţii adverse comune şi minore.

Potrivit CNCAV, din datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor (RENV), care ţine evidenţa vaccinărilor, reiese că numărul de persoane vaccinate împotriva COVID-19 cu vaccinul Pfizer BioNTech în ultimele 24 de ore (prima administrare) este de 11.912.

Astfel, numărul total al persoanelor vaccinate împotriva COVID-19 cu vaccinul Pfizer BioNTech, începând din 27 decembrie (prima administrare) a ajuns la 25.508.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare 10 reacţii comune şi minore, dintre care: o reacţie de tip local şi 9 reacţii generale.

Numărul reacţiilor adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare (începând din 27 decembrie 2020) este de 47 reacţii comune şi minore, dintre care: 8 reacţii locale cu durere la locul injectării; 39 reacţii generale (febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, anxietate, alergii de tip urticarie).

CNCAV menţionează că programul centrelor de vaccinare se încheie la ora 20.00, motiv pentru care numărul vaccinărilor realizate în intervalul orar 17.00 – 20.00 va fi reflectat în raportarea din ziua următoare.

COVID-19: Au fost actualizate definițiile de caz pentru coronavirus

Definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) au fost actualizate, luni, de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Astfel, criteriile de laborator s-au modificat, iar diagnosticul de confirmare a infectării cu SARS-CoV-2, în cazul persoanelor simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar și auxiliar, conform definiţiei de caz,  se poate face atât prin test RT-PCR, cât și prin test antigenic rapid.

Criterii clinice

O altă noutate, în ceea ce privește actualizarea definițiilor de caz, o reprezintă faptul că orice persoană care prezintă cel puţin unul din următoarele semne şi simptome poate solicita testarea in vederea conf inf diag de anti COVID-19:

– tuse

– febră

– scurtarea respiraţiei

– debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei

Criterii de laborator

Detecţia acidului nucleic sau a antigenului SARS-CoV-2 într-o probă biologică (Testul rapid antigenic ar trebui efectuat în maximum 5 zile după data debutului sau în maximum 7 zile după data expunerii. Dacă data expunerii nu este cunoscută, testul rapid antigenic ar trebui efectuat cât mai curând posibil)

Criterii epidemiologice

Cel puţin unul dintre următoarele:

– contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 14 zile anterioară datei debutului;

– rezident sau personal al unei instituţii pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în perioada de 14 zile anterioară datei debutului, instituţie în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată

Potrivit INSP, caz posibil înseamnă orice persoană care întruneşte criteriile clinice.

Caz probabil este orice persoană care întruneşte criteriile clinice şi care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat sau orice persoană care întruneşte criteriile de diagnostic imagistic.

Caz confirmat înseamnă orice persoană care întruneşte criteriile de laborator.

Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile.

Cine este contact direct

Contactul direct este definit ca: persoana care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19; persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor); persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă); persoana care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 metri şi cu o durată de minimum 15 minute; persoana care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sala de şedinţe, sala de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 metri; persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

Potrivit INSP, orice persoană care a purtat mască/echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct.

Definiţiile de caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM):

* Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM) în funcţie de sursa SARS-CoV-2 asociată asistenţei medicale versus transmisă comunitar.

* Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecţii asociate asistenţei medicale trebuie să ţină cont de perioadele de incubaţie cunoscute la acest moment, respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalenţa COVID-19 în instituţie/secţie, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum şi orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecţiei.

În acest sens, pot fi întâlnite următoarele situaţii:

* Caz COVID-19 internat, cu sursa în comunitate:

– Simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;
– Debutul simptomelor în zilele 3-7 şi o suspiciune puternică de transmitere în comunitate.

* Caz COVID-19 internat, cu sursa nedeterminată:

– Debutul simptomelor în ziua 3-7 după admitere, cu informaţii insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie.

* Caz COVID-19 internat, cu sursa probabilă în spital:
– Debutul simptomelor începând cu a 8-a – a14-a zi de la internare;
– Debutul simptomelor în ziua 3-7 şi o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistenţa medicală acordată.

* Caz COVID-19 internat în spital, cu sursa în spital:

– Debutul simptomelor în ziua 14 după internare.

„Aceste definiţii nu se pot aplica în situaţia COVID-19 la personalul medico-sanitar. Clasificarea sursei de virus în rândul personalului medico-sanitar recunoaşte aceleaşi categorii, dar trebuie să se bazeze pe o evaluare individuală a fiecărui caz privind probabilitatea expunerii la cazurile de COVID-19 în cadrul asistenţei medicale acordate în unitatea sanitară, respectiv în comunitate”, precizează INSP.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19

* Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boala şi momentul decesului.

* Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportat ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale pre-existente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19.

* COVID-19 trebuie menţionat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces, afirmă sursa citată

Categorii de persoane pentru care INSP recomandă testarea:

* Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz

* Persoane simptomatice cu rezultat negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, efectuat în unități sanitare

* Contacți direcți ai cazurilor confirmate

* Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant – 2 teste la 24 de ore interval

* Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplasează de la centrul de transplant în centrele de prelevare – la fiecare 2 săptămâni

* Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital

* Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie: Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore înainte de fiecare cură, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare; Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei

* Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei

* Însoțitorii pacienților copii de la punctele 6., 7. și 8.

* Pacienți hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe lună / Pacienți hemodializați asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele

* Persoane instituționalizate asimptomatice, inclusiv pacienții cronici psihiatrici cu durata de internare care depășește o lună, la internare, persoane din penitenciare, la admiterea în unitate și ulterior. În acest caz, INSP recomandă testarea de două ori pe lună cu teste RT-PCR sau de patru ori pe lună cu test rapid antigenic.

* Personalul de îngrijire din centre rezidențiale, secțiile de psihiatrie cronici și personalul din penitenciare

* Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice

* Personal medico-sanitar și auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 5-7 zi de la ultimul contact posibil infectant.

Protocoale de testare pentru medici

Unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienți prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii, în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.

Ministerele cu rețea sanitară proprie pot stabili protocoale de testare pentru personalul propriu, în funcție de specificul activității.

În aceste cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infecției, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului. Raportul anchetei epidemiologice va fi trimis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică a judeţului de apartenență a cazului.

Anchetă la Spitalul Floreasca, după ce cadavrul unui pacient mort de COVID-19 ar fi dispărut

Cadavrul unui pacient cu COVID-19 de la Spitalul de Urgență Floreasca din București este de negăsit. Familia pacientului decedat pe 31 decembrie s-a prezentat la unitatea medicală din Capitală pentru a ridica trupul neînsuflețit, însă acesta nu a fost găsit. Cel mai probabil, trupul pacientului infctat cu SARS-CoV-2 a fost preluat de o altă familie.

dr. Bogdan Oprița, purtătorul de cuvânt al Spitalului Floreasca: cel mai probabil, cele două cadavre au fost încurcate

″În momentul în care un pacient decedează el primeşte o brăţară de identificare, care se aplică la nivelul încheieturii mâinii şi apoi este pus în doi saci de cadavre. Personalul Serviciului de Anatomie Patologică are obligaţia, în momentul în care predă pacientul decedat familiei, să verifice datele care există în cartea de identitate cu cele de pe brăţara de identificare, iar familia trebuie să recunoască decedatul. În această situaţie, noi am avut pe data de 31 decembrie două persoane care au decedat şi una dintre familii a identificat cadavrul şi acesta a fost predat firmei de pompe funebre. Acum, noi verificăm să vedem dacă acest cadavru nu a fost recunoscut în mod corect de către familie sau dacă cineva a greşit în momentul în care a predat cadavrul firmei de pompe funebre, pentru că, cel mai probabil, cele două cadavre au fost încurcate”, a transmis purtătorul de cuvânt al Spitalului Floreasca, Bogdan Oprița, luni, la un post de televiziune.

Poliția demarează o anchetă

″În cauză au fost declanşate cercetări, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de neglijenţă în serviciu. În contextul activităţilor de cercetare urmează a se stabili situaţia concretă a trupului neînsufleţit”, a informat Biroul de presă al Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti (DGPMB), potrivit Agerpres.

Familia decedatului a sesizat la 112 că a fost anunţată cu privire la decesul unei rude aflate în spital. Dar când membrii familiei au sosit pentru a ridica trupul neînsufleţit, “reprezentanţii spitalului nu l-au putut elibera”, precizează DGPMB.

“La faţa locului s-au deplasat poliţişti din cadrul Secţiei 1, care au intrat în contact cu familia, dar şi cu reprezentanţi ai unităţii sanitare, care la acest moment au precizat că urmează a fi eliberat trupul, după încheierea unor proceduri medicale”, arată sursa citată.

Verificările sunt efectuate de Secţia 1 Poliţie în vederea stabilirii situaţiei de fapt.

Noua variantă de coronavirus din Africa de Sud, mult mai îngrijorătoare decât cea din UK

Ministrul britanic al Sănătății Matt Hancock se declară „incredibil de îngrijorat” de varianta de coronavirus descoperită în Africa de Sud, care a ajuns deja în Regatul Unit, relatează BBC. „Este o problemă chiar mai mare” decât noua tulpină din Marea Britanie, a spus Hancock într-un interviu pentru BBC Radio.

Varianta britanică este mult mai contagioasă și s-a răspândit deja în majoritatea țărilor europene.

Din cauza noii variante detectate în Africa de Sud, ajunsă în Marea Britanie la sfârșitul anului trecut, Regatul Unit a restricționat zborurile din și spre această țară și a decis că toți cei care ajung în Marea Britanie din Africa de Sud trebuie să intre în carantină.

„E o problemă foarte, foarte gravă”, a spus Hancock.

Oamenii de ştiinţă spun că noua variantă sud-africană este diferită de celelalte care circulă în ţară pentru că prezintă multiple mutaţii la nivelul aşa-zisei proteine „spike” folosite de virus pentru a infecta celulele organismului uman.

Această variantă a fost de asemenea asociată cu o încărcătură virală mai mare, adică o concentraţie mai mare de particule virale în organismul pacienţilor, contribuind, probabil, la un nivel mai ridicat de contagiozitate.

Oamenii de știință cred că varianta britanică a coronavirusului provine din sud-estul Angliei. Mutația face ca virusul să se transmită mai ușor, deși nu pare să provoace simptome mai grave.

Duminică, John Bell, profesor de medicină la Universitatea Oxford, care face parte din grupul operativ guvernamental pentru vaccinuri, a apreciat că vaccinurile vor funcţiona în ce priveşte varianta britanică, dar a adăugat că există un „mare semn de întrebare” cu privire la faptul dacă ele vor fi eficiente şi împotriva variantei sud-africane.

Bell a precizat, pe Times Radio, că dacă vaccinul nu va funcţiona şi împotriva variantei sud-africane, acesta ar putea fi adaptat, ceea ce va dura mai puţin de un an.

„Ar putea dura o lună sau şase săptămâni pentru a obţine un nou vaccin”, a spus profesorul.

Franța: Medic român, decorat de președintele Emmanuel Macron

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, l-a decorat pe medicul român Radu Lupescu, pentru contribuţia adusă în lupta împotriva noului coronavirus. Decretul de decorare cu Ordinul naţional al Meritului a fost publicat în Jurnalul Oficial al Franţei.

Radu Lupescu, medic anestezist şi preşedintele Asociaţiei medicilor din clinica Rhena din Strasbourg, a fost decorat pe 31 decembrie alături de alţi membri ai personalului medical din Franţa pentru eforturile depuse în timpul pandemiei de coronavirus.

El a fost printre primii medici români care au avertizat încă de la debutul pandemiei că unul dintre marile pericole este supra-aglomerarea spitalelor şi reducerea în acest fel a capacităţii medicilor şi asistentelor de a gestiona afluxul uriaş de bolnavi, aminteşte G4media.

„În România numărul total de cazuri este încă mic, ceea ce înseamnă că măsuri drastice pot încă evita sau limita epidemia. Repet ceea ce am spus in postul precedent: virusul nu este foarte periculos la nivel individual, pentru persoanele tinere, sănătoase si fără comorbidităţi (adică alte afectiuni pulmonare, cardiovasculare, renale, probleme de imunitate). Virusul este insă periculos la nivelul unei populaţii intregi pentru că propagarea lui poate duce la saturarea sistemului de sănătate, cu o supramortalitate datorată necesităţii tratării unui număr mare de bolnavi într-un interval scurt”, scria medicul Radu Lupescu încă din 12 martie.

Ministerul Sănătății cere CNA verificarea unei reclame la un centru privat de testare. Care este motivul?

Ministerul Sănătății a solicitat, luni, Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) să verifice dacă o reclamă la un centru privat de testare instigă la nerespectarea măsurilor de protecție sanitară pentru limitarea răspândirii noului coronavirus.

„Ministerul Sănătății a solicitat Consiliului Național al Audiovizualului analiza și impunerea măsurilor necesare, în conformitate cu prevederile legislative, pentru două comunicări publice difuzate în sfera vizualului care instigă la încălcarea și nerespectarea măsurilor de protecție sanitară necesare pentru limitarea răspândirii noului coronavirus și protejarea sănătății comunității”, se arată într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului citat, este vorba despre reclama unui centru privat de testare.

Reprezentanții Ministerului Sănătății spun că acesta ar „induce publicului, în special celui tânăr, ideea falsă că ai acces în spații aglomerate închise, de exemplu concerte, fără mască de protecție și respectarea distanțării sociale, doar pe baza efectuării unui test RT-PCR”.

Ministerul Sănătății transmite și faptul că dezaprobă spectacolul din noaptea de Revelion promovat de TVR.

„De asemenea, Ministerul Sănătății dezaprobă producția care a fost promovată de Societatea Română de Televiziune (TVR) în noaptea dintre 31 decembrie 2020 și 1 ianuarie 2021 și care prin discurs, mimică, mesajul transmis instiga la nesupunere a publicului față de măsurile de protecție luate de autorități”, mai precizează sursa citată.