Aproximativ 30 de secvențieri la Institutul Matei Balș efectuate până acum

Purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Boli Infecțioase ”Matei Balș” din Capitală, dr. Cătălin Apostolescu, a precizat că în cadrul Institutului au fost efectuate, până în prezent, aproximativ 30 de secvențieri și mai sunt în lucru alte probe.

”Secvențierea se face atunci când testul de amplificare din cadrul PCR-ului se observă anumite mutații suspecte. (…) Secvențierea este cea mai de vârf metodă, evident că este costisitoare, testele pot depăși 500 de europe probă și ai nevoie de oameni care să le facă. (…) În Institutul Matei Balș s-au făcut până acum aproximativ 30 de secvențieri și mai sunt câteva în lucru.”, a declarat dr. Cătălin Apostolescu în cadrul unor declarații de presă.

Totodată, medicul a mai adăugat că secvențierea trebuie făcută atunci când specialiștii în domeniu consideră că este necesară și s-a declarat împotriva secvențierii de rutină și a ”modei de a cere secvențierea de acum”.

Purtătorul de cuvânt al Institutului ”Matei Balș” a spus că este de așteptat să mai apară și alte mutații ale virusului SARS-CoV-2. Întrebat dacă, în acest context, este nevoie și de alte vaccinuri, dr. Apostolescu a precizat: ”Depinde cum vor fi noile mutații, dacă vor oferi rezistență la vaccin probabil că vom avea nevoie de alte vaccinuri. Dacă noile mutații nu oferă rezistență, atunci nu o să avem nevoie.”

În ceea ce privește protocoalele privind tulpina britanică și modul de gestionare a pacienților identificați cu această tulpină, dr. Apostolescu a subliniat: ”Nu este atât de important să știm câte persoane sunt infectate cu noile tulpini, dacă mă refer strict la tulpina britanică. La această tulpină nu se modifică protocoalele nici clinice, nici cele de prevenire ale virusului. (…) Până în momentul de față, dovezile clare sunt că tulpina britanică este doar mai contagioasă. (…) Un astfel de pacient (n.r. – cu mutații ale virusului) trebuie izolat față de ceilalți pacienți pentru că interesul nostru este să nu lăsăm această tulpină să se răspândească. Pe de altă parte, în momentul prezentării la spital a unui astfel de pacient e posibil să fie deja un moment tardiv pentru izolare pentru că el deja a fost liber și a apucat să răspândească virusul înainte să se prezinte la spital.”

Întrebat dacă un pacient infectat cu tulpina obișnuită s-ar putea infecta și cu tulpna britanică, dacă intră  în contact cu un pacient infectat cu noua tulpină, purtătorul de cuvânt al Institutului ”Matei Balș” a explicat: ”Este greu de crezut, pentru că fiecare nouă tulpină în momentul în care începe să se replice într-un organism practic nu permite altora să pătrundă în același organism. Încă nu avem dovezi despre coinfecții și cu vechea și cu noua tulpină.”

Sanitas: OUG care prevede recunoașterea meritelor personalului medical implicat în lupta anti-COVID, adoptată

Ordonanța de Urgență pentru modificarea Legii nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19 a fost adoptată, după mai multe solicitări ale Federației Sanitas din România.

Ordonanța urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

Modificările aduse Legii 56/2020 permit urmașilor salariaților din sistemul sanitar, decedați în urma infecției cu SARS-COV-2, să beneficieze de pensia de urmaș așa cum a fost ea stabilită încă din luna mai a anului 2020.

Cererile pentru ajutorul suplimentar de deces se depun la Ministerul Sănătății, iar cererile pentru pensia de urmaș se depun la casele teritoriale de pensii, împreună cu documentele doveditoare ale drepturilor respective.

Potrivit OUG, dreptul la pensia de urmaș se acordă: ”până la împlinirea vârstei de 16 ani sau, dacă îşi continuă studiile într-o  formă  de  învăţământ  organizată  potrivit  legii,  până  la  terminarea  acestora,  fără  a  depăşi vârsta  de  26  de  ani respectiv pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a  ivit  în înainte de împlinirea vârstei de 16 ani, respectiv 26 ani.”

De asemenea, modificarea legii prevede ca pensia de urmaș să fie egală cu 75% din salariul de bază/ solda de funcție /salariul de funcție avut/ avută de personalul medical la data decesului, indiferent de numărul urmașilor îndreptățiți.  Același cuantum al pensiei de urmaș se acordă copiilor urmași în cazul decesului ambilor părinți. Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de legislația proprie fiecărui sistem de pensii, dacă nu se recăsătoreşte.

Noi măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul Belgiei

Autoritățile belgiene au anunțat noi măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul Regatului Belgiei, în contextul pandemiei de COVID-19. Noile măsuri intră în vigoare începând de miercuri, 27 ianuarie, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Astfel, în perioada 27 ianuarie – 1 martie 2021, sunt permise călătoriile spre Belgia numai pentru scopuri esențiale, fiind autorizate doar următoarele tipuri de deplasări:

  1. din motive familiale (decese, căsătorii, regrupare familială, custodia copiilor etc.);
  2. din motive umanitare (în scop medical, asistență persoane vulnerabile etc.);
  3. pentru studii (cercetători, studenți, stagiari, elevi etc.);
  4. deplasările rezidenților transfrontalieri;
  5. călătoriile de afaceri sau profesionale;
  6. din alte motive urgente (motive juridice, relocări etc.).

 

Prin urmare, în perioada menționată, nu sunt permise călătoriile în scop turistic sau recreative, mai informează MAE.

Totodată, toate persoanele care sosesc în Belgia trebuie să prezinte o declarație pe proprie răspundere pentru a justifica motivul deplasării.  Declarația pe propria răspundere va fi anexată la „Formularul de localizare a pasagerului” și trebuie să fie însoțită de documente justificative.

Conform informațiilor comunicate de autoritățile belgiene, suplimentar obligației de prezentare la intrarea pe teritoriul Belgiei a unui test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, persoanele nerezidente în statul belgian au obligația de a se testa atât la intrarea pe teritoriul Belgiei (un test PCR sau un test antigen rapid), cât și în cea de-a șaptea zi de carantină (perioada măsurii carantinei fiind modificată la 10 zile). Astfel, măsura carantinei poate fi redusă la minimum șapte zile, cu condiția obținerii unui rezultat negativ al testului efectuat, cel mai devreme, în a șaptea zi de la începutul perioadei de carantină.

MAE amintește că testul solicitat la intrarea pe teritoriul Belgiei trebuie să fie efectuat cu maximum 72 de ore înaintea sosirii pe teritoriul belgian, într-un laborator acreditat din statul de proveniență, certificat de un medic sau farmacist biolog și emis într-una din limbile franceză, neerlandeză, germană sau engleză, în format fizic (tipărit) sau electronic (și să poată fi consultat imediat).

Începând cu data de 25 ianuarie 2021, toate persoanele care sosesc în Belgia din Marea Britanie, Africa de Sud sau America de Sud vor trebui să respecte o carantină de 10 zile și să efectueze un test molecular PCR pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2 în prima, respectiv a șaptea zi de la sosire.

Toate celelalte măsuri anunțate anterior cu privire la regimul aplicabil persoanelor rezidente în Regatul Belgiei rămân în vigoare.

 

Spaniolii testează un tratament anti-COVID-19 cu o moleculă marină

Spania testează un tratament anti-COVID-19 bazat pe o moleculă marină. Este vorba despre un tratament care se folosește deja în Australia pentru tratarea tumorilor cancerigene. Tratamentul este bazat pe plitidepsină și a fost deja testat pe un grup restrâns de pacienți cu COVID-19.

Potrivit experților, acest medicament are capacitatea de a elimina în proporție de 99% din încărcătura virală produsă de virusul SARS-CoV-2.

Plitidepsina este o moleculă obținută de la ascidiile marine care trăiesc în apropierea insulei Ibiza.

Rezultatele ultimului studiu pe animale, la trei laboratoare din Franța și Statele Unite, au fost publicate în Revista Science, scrie Mediafax.

Primele teste de laborator împotriva bolii provocate de virusul SARS-CoV-2 au fost efectuate la Centrul Național de Biotehnologie din Spania în luna martie 2020.

Potrivit unui cercetător de la Centrul din Spania, dr. Luis Enjuanes, în urma testelor de laborator s-a putut observa o blocare a procesului de multiplicare a virusului și o reducere la niveluri foarte joase.

La testele pe pacienți cu COVID-19 au participat 13 spitale spaniole, iar din cei 27 de pacienți cu COVID-19 care au fost tratați încă din prima fază a bolii cu plitidepsină 80% au scăpat de simptome în doar 15 zile, după cum mai scrie agenția de presă. Potrivit specialiștilor participanți la teste, nu au existat efecte secundare grave.

În acest moment, compania farmaceutică care a dezvoltat medicamentul așteaptă aprobarea Agenției Medicamentului din Spania pentru a putea trece la fazele 3 și 4 ale studiilor clinice.

Peste 100.000 de cazuri de COVID-19, la nivel mondial

La nivel mondial, numărul persoanelor infectate cu noul coronavirus a depășit cifra de 100.000 miercuri. În tot acest timp, statele din întreaga lume se luptă cu noile mutații ale virusului, dar și cu deficiențele de vaccin împotriva COVID-19.

Astfel, aproape 1,3% din populația lumii este infectată cu SARS-CoV-2, virus care cauzează boala COVID-19, iar peste 2,1 milioane de oameni au decedat, potrivit unei analize Reuters.

Conform bilanțului sursei citate, de la începutul anului 2021, la fiecare 7,7 secunde, în medie, o persoană a fost infectată cu noul coronavirus. În aceeași perioadă, aproximativ 668.250 de cazuri au fost raportate în fiecare zi, iar rata globală a mortalității este de 2,15%.

Cele mai afectate țări, respectiv Statele Unite, India, Brazilia, Rusia și Regatul Unit, reprezintă mai mult de jumătate din toate cazurile raportate de COVID-19, dar reprezintă 28% din populația globală, potrivit analizei Reuters.

Primele 50 de milioane de cazuri de COVID-19 au fost înregistrate într-un interval de 11 luni. Dublarea cazurilor s-a făcut în doar trei luni, ceea ce arată încă o dată ritmul rapid de infectare.

Vaccinarea împotriva COVID-19 a început în aproximativ 56 de state, unde s-au administrat cel puțin 64 de milioane de doze. La nivel mondial, Israelul se află în topul țărilor la vaccinare pe cap de locuitor, mai scrie Reuters.

AstraZeneca ar putea începe mai devreme livrarea în UE a vaccinului antiCOVID

Compania farmaceutică AstraZeneca a propus Uniunii Europene să înceapă cu o săptămână mai devreme livrarea vaccinului său anti-COVID-19 către statele UE, după ce executivul comunitar a întrebat această companie britanico-suedeză dacă poate redirecţiona unele doze destinate Marii Britanii pentru a compensa diminuarea cantităţilor anunţate a fi livrate către UE, relatează marţi Reuters.

AstraZeneca a anunţat vineri că, din cauza unor dificultăţi în activitatea de producţie, va reduce cantitatea de vaccin livrată statelor UE în primul trimestru al acestui an faţă de nivelul convenit cu Comisia Europeană. Potrivit unui oficial european, ar fi vorba de o reducere de circa 60%, până la 31 de milioane de doze.

Alţi doi oficiali europeni au declarat agenţiei Reuters că AstraZeneca a propus Comisiei Europene, în timpul unor reuniuni desfăşurate luni, să înceapă livarea vaccinului către statele blocului comunitar pe 7 februarie, în loc de 15 februarie. Una dintre surse a mai spus că societatea farmaceutică şi-a mărit obiectivul privind cantitatea de vaccin ce ar urma să fie livrată UE în februarie, faţă de nivelul diminuat anunţat vineri. Compania nu a oferit însă date clare despre numărul de doze ce ar urma să fie livrate în martie şi nici dacă va redirecţiona către UE unele cantităţi de vaccin alocate Marii Britanii.

După reuniunile desfăşurate luni, comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a declarat că societatea AstraZeneca nu a oferit răspunsuri mulţumitoare la întrebările adresate de Comisia Europeană.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) examinează în prezent documentaţia pentru vaccinul AstraZeneca/Oxford şi a anunţat că o decizie privind acordarea Autorizaţiei de Comercializare Condiţionată (CMA) în UE ar putea fi luată la reuniunea din 29 ianuarie a Comitetului pentru produse medicamentoase de uz uman (CHMP).

Dr.Beatrice Mahler: Modalitatea de a păstra dozele de vaccin antiCOVID pentru rapel este benefică

Șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, a declarat că persoanele care au făcut prima doză din vaccinul antiCOVID-19 au cea de-a doua doză reţinută în depozite.

„Persoanele care au făcut prima doză (n.r. din vaccinul antiCOVID-19) au cea de-a doua doză de vaccin reţinută în depozite. Acest lucru mi s-a confirmat de mai multe ori, pentru că am întrebat şi pentru colegii mei. Exista această teamă, şi cu siguranţă, această modalitate de a păstra dozele pentru rapel, pentru persoanele care s-au vaccinat cu prima doză, din punctul meu de vedere, este una normală şi benefică”, a declarat managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, la un post de televiziune.

Afirmaţiile vin în contextul în care coordonatorul Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), dr. Valeriu Gheorghiță, a declarat că avem un deficit de 117.000 de doze de vaccin, generat în mare parte de faptul că saptămâna trecută am recepționat cu aproximativ 50% mai puține doze de la Pfizer-BioNTech. Soluția este ca persoanele care lucrează în domenii esențiale și care au fost programate în intervalul 28 ianuarie – 11 februarie să fie reprogramate, în aceeași ordine, zece zile mai târziu.

„Avem un deficit de doze de 117.000. Acest deficit e generat în mare parte de faptul că în săptămâna 18 – 24 ianuarie am primit cu circa 51,3% mai puține doze decât trebuiau alocate – 93.340 de doze. Soluția noastră pentru continuarea campaniei, fără să afectăm doza de rapel sau vaccinarea celor cu boli cronice sau a celor cu vârste peste 65 de ani și a celor din centrele medico-sociale, din centrele de dializă sau a celor nedeplasabile, va fi următoarea: din 28 ianuarie se reprogramează cu zece zile toate persoanele care deservesc activități esențiale pentru prima doză – 35.304 persoane vor fi reprogramate în ordinea programării din 28 ianuarie. Prima zi va fi 9 februarie”, a declarat medicul Valeriu Gheorghiță.

 

Dr. Marinescu: Ivermectina are efect antiviral, împiedică îmbolnăvirea

Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase la Institutul „Matei Balș” din București, a declarat că ivermectina nu poate să înlocuiască în niciun caz vaccinarea, nefiind o imunizare prin anticorpi.

„Se face o mare confuzie. Ivermectina nu poate să înlocuiască în niciun caz vaccinarea. Nu are nicio legătură, nu este o imunizare prin anticorpi. Faptul că ar putea fi folosit acest medicament ca profilaxie nu se referă decât la situaţia în care aş putea să iau a la long sau pentru o perioadă de timp, acest tratament care are un efect antiviral, împiedică îmbolnăvirea, cel puţin din datele pe care le avem. Nu înseamnă că înlocuieşte vaccinarea. Acest medicament este un antiviral şi ar putea să intre în discuţie pentru cei care au deja infecţia cu SARS-CoV-2 diagnosticată, consultând un medic, şi discuţia că ar putea fi folosit ca profilaxie. Dar lucrurile acestea trebuie să fie clar cuantificate”, a declarat medicul infecţionist, la un post de televiziune.

Medicu Adrian Marinescu a mai spus, referindu-se la ivermectina, că în România, funcţionează automedicaţia.

„Nu spune nimeni că ivermectină nu este utilă sau nu va putea fi utilă atunci când va trece nişte etape clare de autorizare. Până la urmă sunt nişte date în SUA, dar ce îmi dau seama în acest moment este că în România, automedicaţia funcţionează. Ne aducem aminte şi când tratam răcelile cu antibiotice şi în general românii luau antibiotice fără prescripţie. Este clar că acest medicament (n.r. ivermectina) nu este dat cu o prescripţie medicală. Faptul că există nişte date în unele studii clinice care sunt în derulare nu are nicio legătură cu faptul că ar trebui să şi luăm în momentul de faţă medicamentul. Experienţa din Statele Unite este importantă. Sunt nişte date mai mult decât îmbucurătoare, este evident, doar că sunt nişte paşi prin care trebuie să trecem, iar în SUA, aceşti paşi au fost trecuţi. Este adevărat, făcuţi pe repede înainte, dar acolo vorbim de uz uman. Şi în Europa sunt câteva ţări care au aprobat şi până la urmă nu va fi greu să existe o autorizare pentru varianta pentru uz uman, dar hai să facem lucrurile la nivel de paşi concreţi, nu o automedicaţie şi o prescripţie medicală care ar putea să ne facă rău”, a afirmat Adrian Marinescu.

 

Vaccinul anti-COVID realizat de Pfizer/BioNTech va fi produs şi de Sanofi

Compania farmaceutică franceză Sanofi va produce anul acesta peste 100 de milioane de doze din vaccinul anti-COVID-19 realizat de grupul concurent americano-german Pfizer/BioNTech, a anunţat directorul general al Sanofi, Paul Hudson, într-un interviu publicat marţi de ziarul Le Figaro, preluat de Reuters.

Sanofi şi partenerul său britanic, GlaxoSmithKline, au amânat pentru sfârşitul acestui an lansarea vaccinului lor anti-COVID-19, după ce la testele clinice rezultatele acestui vaccin candidat nu au fost mulţumitoare.

Prin urmare, compania franceză a decis să abordeze Pfizer ”pentru a fi utilă chiar de acum”, a spus Hudson, confirmând că a ajuns la un acord cu compania farmaceutică americană.

Pfizer/BioNTech a anunţat luna aceasta că diminuează temporar cantitatea de vaccin livrată statelor UE, din cauza unor procese tehnice interne desfăşurate pentru creşterea capacităţii de producţie, numărul dozelor livrate scăzând aproximativ la jumătate în cazul unor ţări.

Asocierea a doi anticorpi împotriva COVID-19 produşi de Eli Lilly a redus cu 70% spitalizările şi decesele

Asocierea a doi anticorpi de sinteză împotriva COVID-19 produşi de grupul farmaceutic american Eli Lilly a redus cu 70% spitalizările şi decesele pentru pacienţii din grupele ridicate de risc, a anunţat marţi această companie în urma finalizării testelor clinice de fază a treia, relatează AFP.

Anticorpii ”bamlanivimab şi etesevimab, împreună, au potenţialul de a fi un tratament important care să reducă semnificativ spitalizările şi decesele la pacienţii COVID de mare risc”, a declarat responsabilul ştiinţific principal al grupului farmaceutic, Daniel Skovronsky.

La testele clinice de fază a treia au participat 1.035 de persoane. În rândul pacienţilor care au primit tratamentul s-au înregistrat 11 spitalizări şi niciun deces, respectiv 2,1% din grup, în timp ce în grupul placebo s-au înregistrat 26 de spitalizări şi 10 decese, respectiv 7% din acest grup.

Eli Lilly şi societatea Regeneron au primit în SUA autorizaţia de urgenţă pentru utilizarea acestor tratamente, dar folosirea lor efectivă este îngreunată de mai mulţi factori, printre care lipsa de interes din partea pacienţilor şi insuficienţa personalului şi capacităţilor logistice în spitale pentru administrarea tratamentului. Recunoscând aceste dificultăţi, compania Eli Lilly a mai anunţat că lucrează împreună cu autorităţile sanitare americane să reducă timpul de administrare intravenoasă de la 60 la 16 minute.

Între timp, Ungaria a anunţat achiziţia a 6.236 de doze de bamlanivimab, primul lot urmând să sosească miercuri. Potrivit autorităţilor ungare, acest tratament este eficient şi împotriva mutaţiei britanice a coronavirusului SARS-CoV-2 şi Ungaria este prima ţară europeană care-l va folosi, relatează agenţia MTI.