România ar putea primi cantități de Euthyrox cu cel puțin 30% mai mari în primul trimestru

Țara noastră ar putea primi în primul trimestru din 2021 cu cel puțin 30% mai multe cutii de Euthyrox, potrivit anunțului făcut de compania farmaceutică Merck.

”În primul trimestru al anului 2021, în comparație cu aceeași perioadă din anul 2020, vom livra cu 30% mai multă Levotiroxină de 25 mcg, cu 50% mai multă Levotiroxină de 50 mcg și cu 60% mai multă Levotiroxină de 100 mcg; continuăm să creștem și mai mult cantitatea în 2021, pentru a preveni problemele de aprovizionare”, se arată într-un comunicat al companiei farmaceutice.

Anul trecut compania a livrat cu 17% mai multă levotiroxină sodică de 25 mcg, cu 25% mai multă levotiroxină de 75 mcg și cu 25% mai multă levotiroxină de 100 mcg față de 2019, an în care nu s-a raportat oficial lipsa Euthyrox.

Pentru o aprovizionare optimă a pieței românești cu Euthyrox, Merck a anunțat și alte măsuri. În acest sens, compania farmaceutică a consolidat rețeaua sa de distribuitori, pentru a acoperi distribuția în întreaga țară. Totodată, are în vedere și creșterea stocurilor disponibile la nivel local.

În același timp, compania derulează proceduri în fața autorităților competente din sectorul sănătății pentru autorizarea și asigurarea disponibilității Euthyrox de 75 mcg, 125 și 150 mcg în viitorul apropiat.

Pe de altă parte, Merck solicită, autorităților competente să asigure coordonarea adecvată și transparența în legătură cu cererea în creștere a distribuitorilor angro și “să introducă măsuri care să vizeze limitarea, în conformitate cu cantitățile prescrise pentru bolile cronice, a distribuirii și vânzării în farmacii pentru a evita criza și achizițiile făcute în scopul constituirii de stocuri”.

În românia, aproximativ 750.000 de pacienți au nevoie de medicamentul Euthyrox.

 

Studiu: Reactogenitatea este semnificativ mai mare la persoanele care au fost infectate cu SARS-CoV-2

Rezultatele unui studiu care a urmărit răspunsul anticorpilor la prima doză de vaccin împotriva COVID-19 la persoanele cu imunitate preexistentă arată că reactogenitatea este semnificativ mai mare la persoanele care au fost infectate cu SARS-CoV-2 în trecut.

Astfel spus, răspunsul anticorpilor este egal sau depășește în unele cazuri nivelul găsit la indivizii care nu au trecut prin boală şi care au primit şi a doua doză de vaccin.

În acest context, autorii studiului sunt de părere că schimbarea politicii în ceea ce privește administrarea unei singure doză de vaccin la aceste persoane nu ar avea un impact negativ asupra nivelului lor de anticorpi. Astfel, s-ar economisi unele doze de vaccin care ar putea fi folosite la alte persoane.

În același timp, persoanele cu imunitate preexistentă experimentează, de asemenea, reacţii adverse mai severe după a doua doză, comparativ cu indivizii care nu au trecut prin boală. În acest context, cercetătorii ridică un semn de întrebare în ceea ce privește necesitatea primirii și a celei de-a doua doze de către persoanele cu imunitate preexistentă.

Studiul prezintă răspunsurile la anticorpi la un total de 109 indivizi cu și fără imunitate la noul coronavirus preexistentă, care au primit prima doză de vaccin în 2020. După prelevarea de probe repetate după prima doză s-a constatat că majoritatea dintre persoanele seronegative au prezentat răspunsuri IgG variabile și relativ scăzute ale SARS-CoV-2 în 9-12 zile de la vaccinare.

În ceea ce îi privește pe cei cu răspunsuri imune SARS-CoV-2 preexistente, aceștia au capacitatea de a dezvolta rapid niveluri uniforme și ridicate de anticorpi în câteva zile de la vaccinare.

Potrivit rezultatelor studiului, nivelurile anticorpilor la persoanele vaccinate şi cu imunitate preexistentă nu sunt doar de 10-20 de ori mai mari decât la persoanele vaccinate care nu au trecut prin boală, ci depășesc și nivelurile medii ale anticorpilor măsurate la persoanele fără imunitate preexistentă după a doua doză de vaccin, de peste 10 ori.

Rămâne ca viitoarele studii să arate dacă aceste diferențe timpurii în răspunsurile imune se mențin în timp și pentru ce perioadă.

Studiul a pus accent și pe frecvența reacțiilor locale, legate de injecție, precum și pe frecvența reacțiilor sistemice după prima doză de vaccinare la un număr de 231 de persoane (148 seronegative și 83 seropozitive).

În majoritatea cazurilor, ambele vaccinuri (Pfizer și Moderna) sunt bine tolerate, fără efecte secundare care necesită îngrijire medicală suplimentară.

Simptomele localizate la locul injectării au fost cele mai frecvente (durere, umflare și eritem). Acestea au apărut cu o frecvență egală, independent de serostatus în momentul vaccinării și s-au rezolvat spontan în câteva zile de la vaccinare.

Persoanele vaccinate cu imunitate preexistentă au prezentat efecte secundare sistemice cu o frecvență semnificativ mai mare decât cele vaccinate care nu au trecut prin boală (oboseală, cefalee, frisoane, febră, dureri musculare).

Potrivit studiului, aceste concluzii sugerează că o doză unică de vaccin mARN generează răspunsuri imune foarte rapide la indivizii seropozitivi cu anticorpi post-vaccin, care sunt comparabile sau depășesc nivelurile găsite la persoanele care nua u trecut prin boală și care au primit ambele doze de vaccin.

Concluziile studiului, spun cercetătorii, pot reprezenta o rațiune pentru actualizarea recomandărilor de vaccinare, o doză unică de vaccin fiind suficientă pentru a ajunge la imunitate.

 

Studiu: Eficacitatea vaccinului AstraZeneca crește, în cazul măririi la trei luni a intervalului dintre doze

Vaccinul anti-COVID-19, dezvoltat de AstraZeneca şi Universitatea Oxford, are o eficacitate de 76% împotriva infecţiilor simptomatice timp de trei luni după prima doză, eficacitatea crescând dacă a doua doză este administrată mai târziu, potrivit unui studiu publicat, marţi, relatează Reuters.

Universitatea Oxford notează că aceste concluzii preliminare, încă neevaluate de alte organisme competente, susţin decizia guvernului britanic de a extinde la 12 săptămâni intervalul dintre administrarea celor două doze, pentru a creşte numărul persoanelor imunizate cu doza iniţială.

Rezultatele studiului, obţinute în urma testelor clinice efectuate în Marea Britanie, Brazilia şi Africa de Sud, indică o anumită protecţie după prima doză şi sporirea răspunsului imun în cazul unui interval mai lung până la a doua doză în cazul voluntarilor cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani.

„Eficacitatea vaccinului după o doză unică de vaccin din ziua 22 până în ziua 90 post-vaccinare a fost de 76%, iar analiza modelată nu indică o diminuare a protecţiei în timpul acestei perioade iniţiale de trei luni”, afirmă experţii Oxford.

Conform cercetării, eficacitatea vaccinului AstraZeneca/Oxford a fost de 82,4% atunci când a doua doză a fost administrată la 12 săptămâni sau după acest termen, faţă de 54,9% în cazul injectării celei de-a doua doze într-un interval mai mic de şase săptămâni după prima doză.

COVID-19: Ungaria a recepţionat, marţi, primele 40.000 de doze din vaccinul rusesc Sputnik V

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto,  a declarat că Ungaria a recepţionat, marţi, primele 40.000 de doze din vaccinul rusesc Sputnik V, fiind prima ţară a Uniunii Europene care foloseşte acest vaccin anti-COVID-19, potrivit agenţiilor MTI și EFE.

Potrivit lui Szijjarto, achiziţia centralizată de vaccinuri pentru ansamblul UE „a eşuat, riscând vieţile europenilor şi planurile de revitalizare rapidă a economiei europene”. Din acest motiv, guvernul ungar a căutat surse alternative de aprovizionare cu vaccinuri, şi, cu cât grupurile de persoane vulnerabile vor fi vaccinate mai repede, cu atât mai rapid vor putea fi ridicate restricţiile, a explicat ministrul ungar.

Aceste prime 40.000 de doze fac parte dintr-un contract prin care Ungaria va primi, în următoarele trei luni, două milioane de doze de vaccin Sputnik V, suficiente pentru imunizarea a un milion de persoane.

Ungaria va cumpăra, de asemenea, cinci milioane de doze din vaccinul chinezesc Sinopharm, care vor fi livrate pe parcursul a patru luni.

Deşi este nemulţumit de lentoarea schemei de achiziţie a vaccinurilor gestionată de Comisia Europeană pentru statele membre ale UE, guvernul ungar va rămâne parte a acestei scheme prin care va primi în continuare cota alocată din vaccinurile anti-COVID-19 autorizate în blocul comunitar, deocamdată acestea fiind Pfizer/Biontech, Moderna şi AstraZeneca.

Până marţi, în Ungaria au fost vaccinate 243.036 de persoane cu vaccinurile Pfizer/Biontech sau Moderna, dintre care 68.526 au primit şi a doua doză.

Șef lucr. dr. Beatrice Mahler, despre redeschiderea școlilor: Testarea trebuie să rămână o prioritate

Șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, a declarat, marți seară, că redeschiderea unităților de învățământ este un pas firesc care trebuie făcut, însă este foarte important ca profesorii să vegheze la respectarea regulilor și să dea un exemplu pozitiv elevilor.

„Ca mamă, mă bucur că începe școala. Este normal să meargă copiii la școală și este drumul către normalitate. Ca medic, sunt convinsă că cei care au luat acestă decizie au analizat toate datele. La Instituitul Marius Nasta, numărul de pacienți care se internează este mai mic, iar în ultima săptămână am constat o scădere a cazurilor severe”, a precizat Șef lucr. dr. Beatrice Mahler, la un post de televiziune.

Managerul Institutului „Marius Nasta” a subliniat că „testarea trebuie să rămână o prioritate pentru că este singura modalitate în care putem să avem un reper real al modului în care trebuie să organizăm nu doar începerea scolii, ci și celelalte activități”.

„Este important ca, mai ales odată cu deschiderea școlilor, să nu uităm că regulile pe care le-am repetat de atâtea ori trebuie respectate. Profesorii trebuie să fie cei pe care noi, părinții, ne bazăm atunci când vorbim de reguli. În orice scoală, profesorul este exemplul pentru elevi”, a explicat Șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

The Lancet: Vaccinul rusesc Sputnik V, eficienţă de 91,6% în faza III a studiului clinic

Vaccinul rusesc Sputnik V a prezentat o eficienţă de 91,6% în prevenirea îmbolnăvirilor cu maladia COVID-19, potrivit datelor medicale furnizate de faza III a studiului clinic, care au fost analizate de mai mulţi oameni de ştiinţă şi publicate marţi în ediţia internaţională a prestigioasei reviste medicale The Lancet, informează Reuters.

Oamenii de ştiinţă consideră că rezultatele furnizate de faza III a studiului clinic echivalează cu faptul că omenirea dispune de acum de încă o „armă” eficientă în combaterea pandemiei de COVID-19 şi că ele au justificat într-o anumită măsură decizia Moscovei de a administra acest vaccin înainte ca datele finale să fie publicate.

Rezultatele, centralizate de Institutul Gamaleia din Moscova, care a dezvoltat şi a testat vaccinul, sunt în concordanţă cu datele de eficacitate raportate în faze anterioare ale studiului clinic, demarat în luna septembrie la Moscova.

„Dezvoltarea vaccinului Sputnik V a fost criticată pentru graba sa nepotrivită, pentru tăierea curbelor şi pentru absenţa transparenţei”, au declarat profesorul Ian Jones de la Universitatea Reading şi profesoara Polly Roy de la London School of Hygiene & Tropical Medicine, într-un comentariu publicat în The Lancet.

„Însă rezultatul raportat aici este clar şi principiul ştiinţific al vaccinului a fost demonstrat”, au adăugat aceiaşi oameni de ştiinţă, care nu au fost implicaţi în realizarea studiului clinic. „Un alt vaccin poate de acum să se alăture luptei pentru a reduce incidenţa COVID-19”, au mai spus ei.

Rezultatele au avut la bază datele medicale obţinute de la 19.866 de voluntari, dintre care un sfert au primit placebo, a precizat Denis Logunov, coordonatorul cercetătorilor de la Institutul Gamaleia, pentru revista The Lancet.

De la începutul studiului clinic la Moscova, au fost înregistrate 16 cazuri simptomatice de COVID-19 în rândul persoanelor care au primit vaccinul şi alte 62 în grupul care a primit placebo.

Aceste cifre arată că vaccinul Sputnik V, administrat în două doze la un interval de 21 de zile şi care se bazează pe două adenovirusuri folosite ca vectori, are o eficienţă de 91,6% în prevenirea cazurilor simptomatice de COVID-19.

Rusia a aprobat acest vaccin în august, înainte ca studiul pe scară largă să înceapă, şi a anunţat că era prima ţară din lume care a autorizat un vaccin anti-COVID-19. Vaccinul a fost denumit Sputnik V, în semn de omagiu adus primului satelit artificial al omenirii, lansat de fosta Uniune Sovietică.

Un număr mic de angajaţi din sectorul medical aflaţi în prima linie a luptei împotriva pandemiei au început să primească vaccinul la scurt timp după aceea, iar o administrare pe scară largă a vaccinului a început în decembrie, deşi accesul a fost limitat la anumite categorii profesionale specifice, precum profesorii, angajaţii din sectorul medical şi jurnaliştii.

În ianuarie, vaccinul Sputnik V a fost oferit tuturor cetăţenilor ruşi.

Rusia a comunicat deja datele obţinute de faza III a studiului clinic autorităţilor cu rol de reglementare din mai multe ţări şi a demarat procedura prin care solicită aprobarea vaccinului Sputnik V în Uniunea Europeană, a precizat Kirill Dmitriev.

Publicarea acestor date în The Lancet are loc într-o perioadă în care Europa întâmpină mari probleme în a-şi asigura dozele necesare pentru cei 450 de milioane de cetăţeni ai săi din cauza unor întârzieri de producţie suferite de AstraZeneca şi Pfizer, în timp ce campania de vaccinare din Statele Unite a fost afectată de necesitatea stocării serului Pfizer la temperaturi extrem de scăzute şi de planificări neunitare la nivelul statelor federale americane.

Eficienţa pentru persoanele vârstnice

Au existat 2.144 de voluntari cu vârste de peste 60 de ani în faza III a studiului clinic, iar vaccinul Sputnik V a prezentat o eficienţă de 91,8% atunci când a fost testat pe acest subgrup de vârstnici. Totodată, nu au existat efecte secundare grave care ar fi putut să fie asociate vaccinului Sputnik V, se afirmă în articolul publicat în The Lancet.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că vaccinul are o eficienţă de 100% în prevenirea formelor moderate sau severe de COVID-19, întrucât niciun caz de acest fel nu a fost depistat în rândul grupului de 78 de participanţi care erau infectaţi şi simptomatici la 21 de zile după administrarea primei doze.

Patru decese s-au produs în rândul participanţilor la studiu, dar niciunul nu a fost considerat asociat vaccinării, potrivit The Lancet.

„Eficacitatea arată bine, inclusiv la cei de peste 60 de ani”, a declarat Danny Altmann, profesor de imunologie la Imperial College London. „Este bine să avem încă o armă în arsenalul global”, a adăugat el.

Autorii studiului au notat că, întrucât cazurile de COVID-19 au fost detectate doar atunci când participanţii au raportat simptome, va fi nevoie de studii suplimentare pentru a stabili eficienţa vaccinului Sputnik V în ceea ce priveşte cazurile asimptomatice şi transmiterea virală.

Sputnik V a fost aprobat în 15 ţări, inclusiv în Argentina, Ungaria şi Emiratele Arabe Unite, iar acest număr va creşte la 25 până la sfârşitul săptămânii viitoare, a dezvăluit Kirill Dmitriev.

RDIF a anunţat că vaccinările cu Sputnik V vor începe în 12 ţări, inclusiv în Ungaria, Bolivia şi Emiratele Arabe Unite, Venezuela şi Iran.

Totuşi, tranşe mari cu doze ale acestui vaccin au fost expediate până acum doar în Argentina, care a primit o cantitate suficientă pentru a vaccina 500.000 de persoane, şi în Bolivia, care a primit 20.000 de doze.

Marţi, Kirill Dmitriev a anunţat că producţia vaccinului Sputnik V a început deja în India şi în Coreea de Sud şi va fi lansată în China în această lună. Doze-test au fost produse şi de o fabrică din Brazilia.

Rusia a demarat şi un studiu clinic la scară redusă pentru a testa o versiune cu o singură doză a vaccinului Sputnik V, care ar putea să aibă, potrivit aşteptărilor formulate de dezvoltatorii săi, o rată de eficienţă cuprinsă între 73% şi 85%.

Cîmpeanu, despre importanța personalului medical în școli: Testarea este un act medical, nu unul educaţional

Personalul medical din şcoli este foarte important, a declarat, marți, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Acesta a arătat că nu crede că partea de triaj va reprezenta un element esenţial în ordinul care va fi dat împreună cu ministrul Sănătăţii în pragul reînceperii şcolilor, făcând referire la posibilitatea efectuării de teste antigen, pentru care este nevoie de personal calificat.

„Personalul medical din şcoli este foarte important în mai multe situaţii. Nu cred că acel triaj – măsurarea temperaturii – ajută foarte mult. (…) Nu cred că partea de triaj va fi un element esenţial în acest ordin. Încerc să nu mă antepronunţ, pentru că este un ordin comun, care va fi făcut public mâine. Dar prezenţa personalului medical în şcoli este extrem de importantă, pentru că, dacă vom ajunge să reuşim să implementăm acel proiect de testare – teste antigen -, este nevoie pentru administrare de personal medical. Testarea este un act medical şi nu unul educaţional”, a spus Sorin Cîmpeanu la un post de televiziune.

Potrivit ministrului, testarea trebuie făcută de către personalul medical: medici sau asistente.

„În total, personalul medical disponibil teoretic în şcoli este de aproape 5.000 de persoane – medici şi asistenţi medicali, angajaţi ai Ministerului Educaţiei şi ai Ministerului Sănătăţii. La ora la care vorbim, aceştia sunt detaşaţi la DSP-uri. Va trebui ca de la DSP-uri să se întoarcă în şcoli. Ei se întorc în şcoli, dar sunt doar 5.000. Şcolile sunt 17.000. Ar fi nevoie de o persoană cu competenţe medicale în fiecare şcoală. (…) Stă în sarcina Ministerului Sănătăţii, dar sunt convins că s-ar putea încerca prin intermediul DSP-urilor să se asigure această testare. Testele există, mai este nevoie de personal medical pentru administrarea lor”, a susţinut ministrul.

Sorin Cîmpeanu a precizat că a căzut de acord cu ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, ca ordinul comun să fie simplu, uşor de înţeles şi aplicat.

„Am căzut de acord amândoi că ordinul comun va trebui să fie foarte simplu, nu precum precedentul ordin de 50 de pagini, greu de înţeles pentru cei mai mulţi, şi trebuie să fie un ordin de până la zece pagini, dacă se poate, în care lucrurile să fie explicate clar pentru a putea fi înţelese şi aplicate”, a afirmat ministrul Educaţiei.

Sorin Cîmpeanu, despre regulile care trebuie respectate în unităţile de învăţământ

Elevii şi profesorii vor purta mască de protecţie permanent în şcoală, a precizat, marți, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Declarația a fost făcută în contextul în care din 8 februarie, când începe semestrul al II-lea, majoritatea elevilor vor participa fizic la cursuri.

Ministrul a făcut referire, într-o emisiune la un post de televiziune, la un ordin comun al Ministerelor Educaţiei şi Sănătăţii, care va apărea în perioada următoare, despre anumite reguli care trebuie respectate în unităţile de învăţământ.

„În acel ordin vor fi trecute, într-o manieră clară, aplicabilă, uşor de înţeles, toate aceste reguli care trebuie respectate. Din acest ordin, pot să vă spun cu siguranţă, nu se va face rabat de la obligativitatea portului măştii, spre exemplu. Permanent în spaţii interioare. Profesori şi elevi. În acelaşi timp, aş da exemplul unor sisteme de educaţie în care orele s-au desfăşurat fizic, cu efective întregi în clase, cu suprafeţe asemănătoare, dacă nu chiar identice cu cele din România, în care rata de infectare nu a crescut din cauza prezenţei fizice în şcoli. În acele şcoli, fiind ca în România, există bănci de câte doi elevi ,care stau unul lângă altul. Şi nu s-a întâmplat nimic, atâta vreme cât a existat această responsabilitate cu privire la portul măştii. Sunt 30 de elevi în clasă, grupaţi pe trei rânduri: zece, zece, zece pe fiecare rând. Doi în bancă, cinci bănci de câte doi. Aşa va fi şi la noi”, a susţinut ministrul Educației.

În opinia sa, purtarea măştii „este esenţială”, „incomparabil mai importantă decât câţiva centimetri în plus sau minus” între elevi.

Ministrul Educației, despre reînceperea şcolilor: Decizia va fi luată la nivelul fiecărei localităţi

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a precizat, marți, că decizia privind deschiderea şcolilor pe 8 februarie va fi luată la nivelul fiecărei localităţi, nu pe judeţ.

„Decizia de deschidere a şcolii se va lua nu la nivel global, al judeţului, ci la nivel de localitate. Această situaţie va trebui să fie cunoscută, foarte vizibilă. (…) Evaluările vor fi făcute săptămânal iar rata de infectare va fi luată în considerare din ultimele 14 zile”, a explicat ministrul, la un post de televiziune.

Ministrul Educaţiei a explicat că există posibilitatea ca şcolile să fie închise la loc, dacă riscul epidemiologic va creşte.

„Nu va exista vreo ezitare în interesul stării de sănătate, dacă situaţia epidemiologică ne va obliga la acest lucru să-l facem. Însă, experţii pe sănătate spun că suntem pe un trend care nu generează îngrijorări imediate în această perspectivă. Astăzi, în România o singură localitate mai este în carantină, comuna Havârna din judeţul Botoşani”, a explicat Sorin Cîmpeanu.

Sorin Cîmpeanu, despre reînceperea şcolilor: 17 judeţe sunt în scenariul verde, 24 în galben.

Ministrul Educaţiei a spus că la această oră un singur judeţ este în scenariul roşu, Timiş, iar aici vor merge la şcoală doar preşcolarii şi elevii claselor I-IV, toţi ceilalţi urmând să continue cursurile on-line. Alte 17 judeţe sunt în scenariul verde, iar 24 sunt în zona galbenă, a mai spus ministrul Educaţiei.

„Ministerul Educaţiei va prelua pe site linkul cu situaţia unde sunt updatate datele epidemiologice, pe toate localităţile, în aşa fel încât fiecare părinte, elev, profesor să ştie ce va urma pentru săptămâna următoare”, a explicat Sorin Cîmpeanu.
Ministrul Educației a explicat şi raţionamentul pentru care în scenariul galben vor merge la şcoală doar elevii din clasele I-IV, a VIII-a şi a XII-a.
„Din cauza aglomerării, sunt şi criterii specifice educaţiei. Cei mici – avem deja generaţii, 168.000 de elevi care au învăţat mai puţin prima jumătate a alfabetului. Nu cred că-şi doreşte cineva să înveţe toţi on-line şi să scrie şi cea de-a doua parte alfabetului. Au prioritate pentru că acolo se derulează cel mai greu procesul de învăţământ. Epidemilogii spun că cei mici transmit cel mai greu acest virus. Au prioritate şi cei din clasele terminale pentru că vor susţine examenele naţionale. În măsura în care situaţia o va permite, ne dorim să fie deschise şcolile în integralitatea lor. Un alt motiv a fost acela al nevoii de derulare a acţiunilor de recuperare, acele celebre ore remediale, care necesită prezenţa fizică”, a explicat Sorin Cîmpeanu.
Cîmpeanu: Dacă apar două cazuri într-o clasă, activitatea în acea clasă va fi suspendată

„Din perspectiva procesului educaţional, ne gândim la varianta în care, dacă apar două cazuri într-o clasă, să fie suspendată activitatea la acea clasă. Dacă apare un singur caz, să nu fie suspendată, dar să se facă testarea. La cel puţin două cazuri, se suspendă activitatea în clasa respectivă. Nu în toată şcoala, ci doar în clasă”, a spus  Sorin Cîmpeanu.

Potrivit ministrului, în cazul în care un educator sau învăţător se va îmbolnăvi şi nu îi va putea prelua nimeni atribuţiile, atunci acea clasă va face cursuri online.

„Din păcate, în cele mai multe neexistând cadre didactice care ar putea să preia atribuţiile unui educator sau unui învăţător, acea clasă va trece în online. Dacă sunt doi profesori care au o mişcare mai accentuată în interiorul şcolii care sunt depistaţi pozitivi, atunci se trece direct la suspendarea cursurilor în întreaga şcoală. Asta în sistemul preuniversitar. În sistemul universitar, lucrurile stau cu totul şi cu totul altfel, pentru că aici vorbim de facultăţi, universităţi, clădiri, campusuri, lucrurile sunt mult mai complicate. Dar principiul va fi acelaşi”, a explicat ministrul Educaţiei.

În ceea ce privește universităţile, decizia reluării cursurilor cu prezenţă fizică revine fiecări instituţii în parte, a mai spus ministrul Educaţiei.
Sorin Cîmpeanu s-a referit şi la eventualitatea apariţiei unui al treilea val de pandemie.

„Se vorbeşte despre valul trei. Valul trei nu vine de pe o zi pe alta, vine, din ce mi-au spus şi mie epidemiologii, într-o perioadă de o lună, o lună şi jumătate. Sperăm să nu fie cazul. Dar, dacă totuşi va fi acest trend ascendent, se va vedea. Nu va fi o decizie de pe o zi pe alta”, a arătat ministrul Educaţiei.

 

Elevii cu contraindicaţii medicale pentru prezenţă fizică şi cu vulnerabilităţi vor învăţa online

Ministrul Educaţiei a precizat că elevii cu contraindicaţii medicale pentru prezenţă fizică, cei care au vulnerabilităţi şi prezintă certificat medical, dar şi elevii care au aparţinători în familie cu vulnerabilităţi medicale, certificate ca atare, vor învăţa online.

Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii recomandă ca elevii cu simptome „specifice” să rămâne acasă.

Totodată, vor preda online şi profesorii care prezintă vulnerabilităţi cronice, certificate de medic de medicina muncii.

Conform sursei citate, sunt cinci excepţii în care va trebui asigurată educaţia online:

  • elevii au contraindicaţii medicale pentru prezenţă fizică/au vulnerabilităţi şi prezintă certificat medical;
  • elevii au aparţinători în familie care au vulnerabilităţi medicale, certificate ca atare;
  • elevii prezintă simptome; recomandarea fermă a Ministerului Sănătăţii, dar şi a Ministerului Educaţiei este să rămână acasă;
  • profesorii prezintă vulnerabilităţi cronice, certificate de medic de medicina muncii;
  • profesorii prezintă simptome specifice.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, marți, că școlile se vor redeschide pentru predarea în sistem fizic, de luni, 8 februarie.

„Nu suntem singuri în Europa, ne-am uitat să vedem ce fac alții. Putem constata că majoritatea țărilor din UE deschid școlile. Sunt foarte puține, doar trei state care nu deschid școlile. În consecință, în unanimitate am decis: Începând de luni, 8 februarie, majoritatea copiilor merg fizic la școală. Ținem însă cont de situația din fiecare localitate și în fiecare școală se vor lua măsuri stricte”, a precizat președintele Klaus Iohannis.