Dr.Gheorghiţă, despre numărul angajaţilor din învăţământ programaţi pentru vaccinare anti-COVID-19

Andreea
-
0
Dr.Gheorghiţă, despre numărul angajaţilor din învăţământ programaţi pentru vaccinare anti-COVID-19

Peste 110.000 de angajaţi din sistemul de învăţământ sunt programaţi pentru vaccinare anti-COVID-19 în perioada următoare, a precizat Valeriu Gheorghiţă, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2.

„Personalul din învăţământ, vă reamintesc, peste 110.000 sunt, deja, programaţi în perioada următoare, pe platforma de programare, cel puţin din evidenţele noastre. De asemenea, începând cu data de 10 februarie, de mâine, au posibilitatea să se programeze în aceste cabinete noi de vaccinare, unde vor fi distribuite vaccinuri de la Astra Zeneca, atât timp cât ne regăsim în grupa de vârstă 18-55 de ani”, a declarat şeful CNCAV, marţi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

El a răspuns, astfel, întrebat dacă se au în vedere măsuri pentru ca numărul cadrelor didactice vaccinate împotriva COVID-19 să crească, având în vedere şi redeschiderea şcolilor.

Baciu, despre câte doze de vaccin antiCOVID va primi România în perioada următoare

Andreea
-
0
Baciu, despre câte doze de vaccin antiCOVID va primi România în perioada următoare

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu, vicepreşedinte al Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, a declarat, marţi, că România va primi pe 12 februarie următoarea tranşă de vaccin AstraZeneca, iar pe 15 februarie cea de la Pfizer.

„Cu privire la următoarele tranşe de livrare, pentru Pfizer se aşteaptă următoarea tranşă pe 15 februarie; în februarie aşteptăm restul de până la 720.000 de doze, iar în martie – încă peste 1.100.000 de doze suplimentare. Pentru Moderna, în februarie avem 167.000 de doze care includ acea reducere de 20% care va fi recuperată până la finalul lunii martie. În martie primim un suplimentar de 226.000 de doze, probabil în două tranşe. Iar cu privire la dozele de la AstraZeneca, pe 12 februarie aşteptăm următoarea tranşă, aproximativ 92.000 de doze, iar până la finalul lunii suplimentar până la 740.000 de doze, iar până la mijlocul lunii martie alte 370.000 de doze”, a spus Baciu într-o conferinţă de presă la Guvern.

El a arătat că la nivel european continuă negocierile privind dozele de vaccin şi că, probabil, vor fi semnate contracte cu companiile Novavax şi Valneva. Baciu a amintit că începând cu 30 ianuarie Comisia Europeană a implementat Mecanismul de monitorizare a exporturilor de vaccin împotriva COVID-19.

Gheorghiţă: Platforma de programare pentru vaccinare se va dezvolta, în următoarele zile

Andreea
-
0
Gheorghiţă: Platforma de programare pentru vaccinare se va dezvolta, în următoarele zile

Preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat că platforma de programare pentru vaccinare se va dezvolta, în următoarele zile, cu o funcţionalitate care va permite persoanelor cu dizabilităţi să se programeze individual pe platformă, în baza unui protocol agreat între STS şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

„Categoric, persoanele din această categorie n-au fost uitate. Este o funcţionalitate care se dezvoltă. Chiar astăzi am avut discuţii cu colegii de la STS, s-a încheiat protocolul de colaborare cu ANPIS tocmai pentru a putea consulta baza de date în care sunt regăsite aceste persoane pentru a da posibilitatea să se programeze individual în platformă. Cu alte cuvinte, odată ce o persoană se înscrie pe platformă, va fi consultată această bază de date care confirmă că, într-adevăr, persoana respectivă se află în evidenţă cu acest grad de dizabilitate, cu acest grad handicap. Dar, într-adevăr, au fost o serie de întârzieri legate de implementarea propriu-zisă a acestei funcţionalităţi, dar în niciun caz nu este un aspect care a fost trecut cu vederea, dimpotrivă, am avut mai multe discuţii şi va fi operaţionalizat, cred că în zilele următoare”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, marţi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, întrebat ce se întâmplă cu persoanele cu dizabilităţii şi asistenţii acestora pentru a avea acces la programarea vaccinală.

El s-a referit şi la programarea aparţinătorilor şi îngrijitorilor.

” În ceea ce priveşte aparţinătorii sau îngrijitorii acestor persoane, ei vor fi programaţi prin intermediul Direcţiilor de asistenţă socială din primării, pentru că acolo iarăşi este evidenţa acestor persoane. Pentru îngrijitori sau aparţinători este foarte greu să faci această validare online, aşa încât există, practic, la nivel declarativ. Direcţiile de asistenţă socială din primării au această evidenţă a persoanelor care îngrijesc persoanele cu handicap sau persoanele cu dizabilitate şi vor fi înscrise pe platforma de programare. Persoanele care sunt imobilizate la domiciliu vor fi vaccinate cu echipe mobile, sunt aproape 1.000 de persoane vaccinate cu echipe mobile şi, practic, aparţinătorii sau îngrijitorii acestor persoane sunt vaccinaţi la domiciliu”, a afirmat Gheorghiţă.

Ministerul Sănătății, informare despre starea pacienților transferați după incendiul de la Balș

Andreea
-
0
Ministerul Sănătății, informare despre starea pacienților transferați după incendiul de la Balș

Patru pacienţi care au fost transferaţi după incendiul de la Institutul ”Matei Balş” în cadrul altor secţii ale acestui spital şi în alte unităţi sanitare sunt în stare gravă, iar unul în stare staţionară gravă, conform unui comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii.

Potrivit ministerului, situaţia pacienţilor transferaţi de la „Matei Balş” este următoarea:

* Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” din Bucureşti: cinci pacienţi în stare stabilă, un pacient în stare gravă, transferat în secţia ATI;

* Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti: un pacient în stare stabilă (ATI);

* Spitalul Universitar de Urgenţă „Elias” din Bucureşti: un pacient în stare stabilă;

* Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş” din Bucureşti: doi pacienţi în stare stabilă;

* Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” din Bucureşti: trei pacienţi – doi în stare stabilă, unul pacient în stare gravă (ATI);

* Spitalul Militar Central din Bucureşti: un pacient în stare staţionară gravă (ATI);

* Spitalul Clinic Nr. 1 CF „Witting” din Bucureşti: un pacient în stare stabilă;

* Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti: trei pacienţi în stare stabilă;

* Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti: doi pacienţi în stare stabilă;

* Spitalul Monza din Bucureşti: trei pacienţi în stare stabilă;

* Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti: zece pacienţi – doi în stare gravă, opt în stare stabilă.

Câte reacţii adverse la vaccinul antiCOVID s-au înregistrat în România de la debutul imunizării

Andreea
-
0
Câte reacţii adverse la vaccinul antiCOVID s-au înregistrat în România de la debutul imunizării

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, dr. Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că, din 27 decembrie până în prezent, au fost raportate 2.489 de reacţii adverse.

„În total, din data de 27 decembrie, au fost raportate 2.489 de reacţii adverse comune şi minore, din care 530 reacţii de tip local şi 1.959 reacţii generale”, a spus el, într-o conferinţă de presă.

Preşedintele CNCAV a precizat că există două surse principale de raportare a reacţiilor adverse, respectiv la Institutul Naţional de Sănătate Publică şi la Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale din România. Valeriu Gheorghiţă a indicat că 69,5% dintre reacţiile adverse au fost raportate la ANMDM, iar restul la INSP.

El a menţionat că 21% dintre reacţii au fost exclusiv locale, 74% – generale şi locale şi 5% – exclusiv generale.

„Din totalul persoanelor pentru care s-au raportat reacţii adverse cele mai frecvente manifestări de reacţii adverse postvaccinale indezirabile au fost de tipul: 53% – durere, tumefacţie, erupţie cutanată la locul de administrare, stare de oboseală febră şi frisoane; 33% dintre persoane au raportat cefalee, 33% – dureri musculare sau articulare; 12% dintre persoane au raportat reacţii de tip gastro-intestinal, de tip greaţă, vărsătură, diaree; 11% – stare de anxietate; 5% – erupţii cutanate; 5% – limfadenapatii, adică mărirea de volum a ganglionilor limfatici locali; 4% – reacţii alergice; 3% anestezii, furnicături la nivelul feţei sau nivelul membrelor; 1,2% – insomnie. Nu s-au înregistrat cazuri de şoc anafilactic. Rata de apariţie a reacţiilor adverse postvaccinale este de 2,8 la o mie de doze administrate. Atenţie: o persoană poate avea mai multe tipuri de reacţii adverse raportate. De aceea, suma procentelor menţionate de mine este mai mare de 100”, a explicat dr. Gheorghiţă.

România a recepţionat 1.236.449 de doze de vaccin de la Pfizer, Moderna şi AstraZeneca

Andreea
-
0
România a recepţionat 1.236.449 de doze de vaccin de la Pfizer, Moderna şi AstraZeneca

Până la data de 9 februarie, în România, au fost recepţionate 1.236.449 de doze de vaccin, de la Pfizer, Moderna şi AstraZeneca, dintre care au fost distribuite 981.610, a declarat, marţi, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV) împotriva SARS-CoV-2, dr. Valeriu Gheorghiţă.

„În total, până la data de 9 februarie au fost recepţionate 1.236.449 de doze de vaccin, însumând dozele de la Pfizer, Moderna şi Astra Zeneca, dintre care au fost distribuite 981.610. La acest moment, stocul existent este de circa 254.839 de doze. Numărul total de doze recepţionate la data de 9 februarie de la compania Pfizer/BioNtech este de 1.076.849 de doze. Stocul existent în acest moment este de circa 170.879. Vă reamintesc, urmează să sosească, probabil în cursul acestei seri sau, cel târziu, mâine dimineaţă, încă 35.100 de doze pentru centrele regionale de depozitare Timişoara şi Cluj, care nu au putut ajunge din cauza vremii nefavorabile înregistrată în Germania”, a explicat Valeriu Gheorghiţă într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

Medicul a adăugat că până la 9 februarie au fost recepţionate 78.000 de doze de la Moderna.

„Stocul existent la acest moment este de 37.460 de doze”, a precizat Gheorghiţă.

De la compania AstraZeneca au fost recepţionate în total 81.600 de doze într-o singură tranşă, fiind distribuite deja 81.000 de doze către centrele regionale de stocare, a completat el.

„Şi se estimează că în data de 12 februarie vor ajunge încă 92.400 de doze în România de la AstraZeneca”, a mai precizat Gheorghiţă.

 

Dr. Valeriu Gheorghiţă, despre câte persoane cu boli cronice au fost vaccinate până acum

Andreea
-
0
Dr. Valeriu Gheorghiţă, despre câte persoane cu boli cronice au fost vaccinate până acum

Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, dr. Valeriu Gheorghiţă, a declarat că până în prezent au fost vaccinate 86.625 de persoane cunoscute cu boli cronice, ceea ce reprezintă un procent de 21,15% din numărul de persoane vaccinate.

De asemenea, au fost vaccinate 217.167 de persoane peste 65 de ani, ceea ce reprezintă un procent de peste 53% din numărul de persoane vaccinate, potrivit lui Valeriu Gheorghiţă.

Acesta a spus referitor la persoanele din centre rezidențiale și sociale, că numărul celor vaccinați se ridică la 26.793, ceea ce reprezintă un procent de 6,54% din numărul de persoane vaccinate. Ca nivel de acoperire vaccinală, sunt peste 60% din persoanele eligibile din centrele rezidențiale și sociale.

De asemenea, coordonatorul campaniei a spus că au fost 961 de persoane nedeplasabile de la domiciliu, cu echipele mobile.

În ceea ce privește numărul persoanelor care definesc activități esențiale, sunt 78.0018 persoane vaccinate, începând cu data de 18 februarie, ceea ce reprezintă 19,04% din numărul total al persoanelor vaccinate al persoanelor, începând cu data de 15 ianuarie, potrivit lui Valeriu Gheorghiţă.

De asemenea, acesta a spus că în centrele destinate Ministerului Apărării Naționale, au fost vaccinate până la acest moment 19.815 persoane, dintre care 5.096 reprezintă personal medical. Aceștia reprezintă aproximativ 3% din numărul persoanelor vaccinate la nivel național.

China a oferit marţi vaccinuri anti-COVID-19 ţărilor din centrul şi Estul Europei

Carmen Munteanu
-
0
China a oferit marţi vaccinuri anti-COVID-19 ţărilor din centrul şi Estul Europei

Statul chinez a oferit marţi vaccinuri anti-COVID-19 ţărilor din centrul şi Estul Europei. Totodată, China a făcut apel la creşterea cooperării şi colaborării în domeniul vaccinurilor, scrie presa internațională.

În același timp, președintele Xi Jinping, a precizat, cu prilejul unui summit online cu 17 țărin din Europa Centrală și de Est, că statul chinez este pregătit pentru această cooperare în domeniul vaccinurilor.

Potrivit oficialului chinez, Serbia a primit deja un milion de doze de vaccin de la o companie chineză, iar Ungaria a semnat un acord cu un producător chinez, mai scrie presa internațională.

România ajunge la 59 de cazuri de infectare cu varianta britanică a SARS-Cov-2, după depistarea a încă trei

Andreea
-
0
România ajunge la 59 de cazuri de infectare cu varianta britanică a SARS-Cov-2, după depistarea a încă trei

Ministerul Sănătății a fost informat, marți, de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) – Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) că au fost raportate încă trei noi cazuri de infectare cu SARS-Cov-2, noua varianta UK – linia genetică B.1.1.7.

Este vorba despre o femeie în vârstă de 35 ani din București care a revenit în țară din Marea Britanie la sfârșitul lunii ianuarie a.c., o femeie în vârstă de 25 de ani din județul Cluj, care nu are istoric de călătorie în Marea Britanie, și un bărbat în vârstă de 80 ani din județul Covasna, care, de asemenea, nu are istoric de călătorie în Marea Britanie.

Până în prezent, CNSCBT a confirmat 59 de cazuri de infectare cu SARS-Cov-2, noua varianta UK – linia genetică B.1.1.7.

CNSCBT: 95,2% dintre decesele COVID din ultima săptămână aveau comorbidităţi asociate

Andreea
-
0
CNSCBT: 95,2% dintre decesele COVID din ultima săptămână aveau comorbidităţi asociate

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a publicat, la 9 februarie 2021, Raportul săptămânal de supraveghere COVID-19 actualizat cu intervalul 1-7 februarie 2021. Astfel, până la 7 februarie 2021, 95,2% dintre decese aveau comorbidităţi asociate, 85,2% din totalul lor au survenit la persoane de peste 60 de ani, iar 59,8% dintre decese erau întâlnite la bărbaţi, se arată în raport.

Evoluţia îmbolnăvirilor de la începutul epidemiei în ţara noastră arată o tendinţă constantă în perioada 23 martie-18 mai 2020, o scădere a numărului de cazuri în intervalul 25 mai-3 august 2020 şi o uşoară creştere între 10 august şi 20 septembrie 2020.

De la începutul lunii octombrie 2020 până la 16 noiembrie, trendul infectărilor a fost constant crescător, iar din 30 noiembrie până în 28 decembrie 2020 s-a observat o scădere a numărului de cazuri. O nouă uşoară creştere s-a înregistrat în intervalul 28 decembrie 2020-1 februarie 2021, ulterior, numărul infectărilor revenind la nivel mai scăzut, conform CNSCBT.

Ponderea cazurilor confirmate şi a deceselor pe judeţe

În săptămâna 1-7 februarie 2021, 35,5% din totalul cazurilor s-au înregistrat în municipiul Bucureşti şi în judeţele Timiş, Maramureş, Cluj şi Braşov. De asemenea, 34,8% din totalul deceselor au fost înregistrate în judeţele Maramureş, Botoşani, Timiş, Bihor şi Suceava.

Ponderea cazurilor confirmate pe categorii de vârstă: categoria 40-49 ani, cea mai afectată; grupele de vârstă 0-9 şi 10-19 ani, cel mai puţin afectate

Referitor la cazurile confirmate în funcţie de vârstă, cel mai mare procent este asociat, şi în 1-7 februarie 2021, cu categoriile de vârstă 40-49 ani (aproximativ 23%) şi 50-59 ani (aproximativ 21%). Categoriile de vârstă 30-39 ani şi 60-69 ani erau asociate, până la 7 februarie 2021, cu procente relativ apropiate de infectare (aproximativ 14%, respectiv circa 13%).

Grupele de vârstă cel mai puţin afectate de noul coronavirus rămân, şi după acest interval, 0-9 ani (aproximativ 2,5%), 10-19 ani (aproximativ 3,5%), peste 80 de ani (aproximativ 5,5%), 70-79 ani (aproximativ 7%), 20-29 ani (aproximativ 7,5%). Evoluţia după criteriul vârstă nu a cunoscut modificări semnificative nici faţă de săptămâna anterioară, nici de la începutul epidemiei în ţara noastră.

Ponderea deceselor pe categorii de vârstă: categoriile 70-79 ani, peste 80 de ani şi 60-69 ani, cele mai afectate

Analiza deceselor până la 7 februarie 2021 indică faptul că persoanele cu vârste cuprinse între 70-79 ani, peste 80 de ani şi 60-69 ani sunt, la fel ca în săptămâna precedentă, cele mai afectate: aproximativ 33% (70-79 ani), aproximativ 27% (peste 80 de ani) şi circa 25% (60-69 ani). Grupa de vârstă 50-59 ani are un procent de decese de 10%, în timp ce persoanele din categoria 40-49 ani au un procent de mortalitate de aproximativ 3,5%.

Procentele de mortalitate corespunzătoare grupelor de vârstă 20-29 de ani (aproximativ 0,5%) şi 30-39 de ani (aproximativ 1%) erau, până la 7 februarie, sub 3%.

Caracteristicile cazurilor confirmate: 92,8% dintre persoane erau vindecate la 7 februarie 2021

Dintre cazurile analizate până la 7 februarie 2021, aproximativ 45,2% (337.117) erau de sex masculin, 0,6% erau cazuri de import (4.302), iar 1,5% (11.089) erau reprezentate de personal sanitar. Vârsta medie a persoanelor infectate cu COVID-19 era, până la data menţionată, de 47 de ani, mai informează raportul. Numărul de persoane vindecate era, până la 7 februarie, de 692.681 (92,8%). Cu o săptămână în urmă, numărul de persoane vindecate era de 675.767 (92,6%).

Caracteristicile deceselor: 95,2% dintre persoanele decedate aveau comorbidităţi asociate

Până la 7 februarie 2021, din totalul deceselor analizate, vârsta medie a persoanelor decedate era de 71 de ani, 59,8% (11.339 persoane) fiind de sex masculin.

De asemenea, 95,2% dintre persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate: afecţiuni cardiovasculare (71,4% – 13.530 persoane), diabet (32,6% – 6.178 de persoane), afecţiuni neurologice (21,9% – 4.145 de persoane), obezitate (18,5% – 3.512 de persoane), afecţiuni renale (16,6% – 3.148 de persoane), afecţiuni pulmonare (12,4% – 2.356 de persoane), neoplasm (10,8% – 2.048 de persoane), altele (19,1% – 3.624 de persoane), relevă Raportul CNSCBT.

Ponderea cazurilor confirmate pe grupe de vârstă şi sex: 40-49, 50-59 şi 30-39 de ani, categoriile cele mai afectate

În ceea ce priveşte ponderea îmbolnăvirilor pe grupe de vârstă şi sex, se observă că, atât la femei, cât şi la bărbaţi, cele mai afectate grupe de vârstă sunt 40-49 ani (aproximativ 22% la femei şi 20% la bărbaţi) şi 50-59 ani (aproximativ 20% la femei şi aproximativ 18% la bărbaţi).

De asemenea, atât bărbaţii, cât şi femeile de 30-39 de ani erau afectaţi în proporţie de aproximativ 17-18%.

Ponderea deceselor pe grupe de vârstă şi sex: categoria cea mai afectată la bărbaţi şi femei era 70-79 de ani

Referitor la ponderea deceselor pe grupe de vârstă şi sex, se observa, la 7 februarie 2021, că cea mai mare pondere a deceselor la femei era la grupele de vârstă 70-79 ani şi peste 80 de ani (aproximativ 33%); următoarea categorie cea mai afectată la femei era grupa de vârstă 60-69 de ani (aproximativ 23%).

Şi la bărbaţi, grupa de vârstă 70-79 ani era cea mai afectată, cu un procent de mortalitate de 34%; următoarele grupe de vârstă cele mai afectate, la bărbaţi, erau 60-69 de ani (aproximativ 27%) şi peste 80 de ani (aproximativ 24%), conform raportului săptămânal.

Raportul săptămânal al CNSCBT cuprinde statistici COVID-19 actualizate până la 7 februarie 2021 cu privire la ponderea cazurilor şi a deceselor pe grupe de vârstă, ponderea îmbolnăvirilor pe judeţe, caracteristicile cazurilor confirmate şi ale deceselor în funcţie de sex, vârstă, comorbidităţi etc. Analiza a fost realizată în baza a 746.637 cazuri totale confirmate şi a 18.961 decese totale înregistrate, conform sursei citate.

1...1.3651.3661.367...3.336Pagina 1.366 din 3.336