Poluarea provocată de combustibilii fosili a cauzat peste 8 milioane de decese premature în 2018, care reprezintă 20% din totalul adulţilor decedaţi la nivel global în acel an, afirmă autorii unui studiu publicat marţi, potirvit Reuters.

Jumătate din acest bilanţ aparţine Chinei şi Indiei, în timp ce 1 milion de decese au fost împărţite între Bangladesh, Indonezia, Japonia şi Statele Unite, conform unui studiu realizat de cercetători de la trei universităţi din Marea Britanie şi de la Universitatea Harvard din Statele Unite, publicat în revista ştiinţifică Environmental Research.

Cocktailul toxic de particule fine generate prin arderea petrolului, gazelor naturale şi, mai ales, a cărbunelui se face vinovat pentru cel puţin un sfert din mortalitatea raportată în şase ţări, toate aflate în Asia.

„Vorbim adeseori despre pericolul arderii de combustibili fosili în contextul emisiilor de CO2 şi al schimbărilor climatice. Neglijăm însă impacturile sanitare potenţiale”, a declarat unul dintre autorii studiului, Joel Schwartz, profesor la Chan School of Public Health din cadrul Universităţii Harvard.

Potrivit unor cercetări precedente, poluarea aerului ar reduce, în medie, cu peste doi ani speranţa de viaţă. Asia este regiunea cel mai grav afectată, cu o speranţă de viaţă redusă cu mai mult de patru ani, în special în China, contra unei reduceri de opt luni în Europa.

Noul studiu a crescut de două ori precedentele estimări ale numărului de decese premature legate de poluarea generată de combustibilii fosili.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), poluarea aerului – ce include poluarea asociată preparării termice a hranei şi încălzirii locuinţei – ucide 7 milioane de persoane în fiecare an, iar 4,2 milioane dintre aceste decese sunt cauzate de poluarea exterioară.

Cele mai recente date obţinute de Observatorul „Global Burden of Disease”, care repertorizează cauzele mortalităţii la nivel mondial, sunt similare.

Cele două estimări se bazează pe date din satelit şi pe măsurători de suprafaţă realizate pentru a determina concentraţiile de particule fine PM2,5.

Însă ele nu permit oamenilor de ştiinţă să afle dacă aceste particule provin din arderea combustibililor fosili sau din fumul generat de incendiile de pădure, a declarat Loretta Mickley, coautoare a studiului şi specialistă în interacţiuni între climă şi chimie la Universitatea Harvard.

„Cu datele din satelit, nu vedem decât anumite piese ale jocului de puzzle”, a adăugat ea.

„Studiul nostru nu este cu siguranţă singurul care a descoperit un impact amplu asupra sănătăţii cauzat de expunerea la poluarea aerului, însă noi am fost uluiţi de cât de mari sunt estimările pe care le-am obţinut”, a declarat o altă coautoare a studiului, Eloise Marais, expertă în chimie atmosferică şi cercetătoare la University College London.

Pentru a-şi detalia analizele, cercetătorii au folosit un model 3D de chimie atmosferică, împărţind Terra în blocuri de 60 km x 50 km, cuplate la date despre emisiile de CO2 din diferite sectoare (industrie, aviaţie, etc.) şi cu simulări ale circulaţiei aerului, furnizate de specialiştii de la NASA.

Odată cunoscută concentraţia de PM2,5, autorii studiului au analizat impactul asupra sănătăţii. Studii recente au arătat o subestimare a acestui risc şi au dezvoltat un nou model de calculare a riscului.

Comparată cu alte cauze ale mortalităţii premature, poluarea aerului, care provoacă boli cardiace şi pulmonare, ucide de 19 ori mai multe persoane în fiecare an decât malaria, de nouă ori mai multe decât SIDA şi de trei ori mai multe decât consumul excesiv de alcool.