Studiu: Au fost descoperite anomalii ale ochilor la unele cazuri grave de COVID-19

Mateescu Cristi
-
0
Studiu: Au fost descoperite anomalii ale ochilor la unele cazuri grave de COVID-19

Examinări ale imaginilor de rezonanţă magnetică (RMN) au relevat anomalii semnificative ale ochilor unor pacienţi care au suferit forme grave de COVID-19, potrivit unei cercetări publicate marţi de revista Radiology, relatează agenţia EFE.

Studiul, efectuat în Franţa, sugerează utilitatea efectuării unor consultaţii oftalmologice în cazul acestor pacienţi, pentru a detecta efecte potenţial grave ale coronavirusului asupra ochilor şi iniţierea astfel din timp a unor tratamente adecvate.

Cercetarea semnalează că, deşi coronavirusul atacă în principal plămânii, acesta poate fi asociat şi apariţiei unor afecţiuni oculare, precum conjunctivita sau retinopatia, care pot provoca pierderea vederii.

În cadrul acestui studiu, Societatea Franceză de Neuroradiologie a evaluat prin examene RMN un număr de 129 de pacienţi cu forme grave de COVID-19. Nouă dintre ei (7%) au prezentat anomalii ale globului ocular, iar imaginile au evidenţiat unul sau mai mulţi noduli în partea posterioară a globului ocular.

Opt dintre aceşti nouă pacienţi au necesitat internare la ATI în urma infectării cu virusul SARS-CoV-2. Dar toţi cei nouă aveau noduli în regiunea maculară, zona de pe fundul ochiului responsabilă cu vederea centrală, iar opt dintre ei aveau noduli la ambii ochi.

Medicii care au efectuat studiul notează cu nu sunt cunoscute mecanismele care conduc la formarea acestor noduli, dar ei presupun că ar putea avea legătură cu inflamaţia cauzată de virus. Un alt factor ar putea fi drenajul inadecvat al venelor ochilor, problemă observată la pacienţii care au stat mult timp la ATI intubaţi sau în poziţia cu faţa în jos. Şapte dintre pacienţii din acest studiu care au prezentat anomalii oculare au stat mult timp în această poziţie.

Această cercetare vine în sprijinul altor investigaţii care susţin că boala COVID-19 are consecinţe mai severe în cazul persoanelor care au şi alte probleme de sănătate; dintre cei nouă pacienţi descoperiţi cu noduli oculari, doi aveau diabet, şase erau obezi şi doi aveau hipertensiune arterială.

Prin urmare, autorii studiului menţionează că ar trebui să se ia în considerare evaluarea oftalmologică a tuturor pacienţilor care au avut forme grave de COVID-19, printre investigaţiile pe care le recomandă numărându-se examenul fundului de ochi şi tomografia în coerenţă optică.

Noi măsuri de intrare pe teritoriul Germaniei, în contextul pandemiei de COVID-19. Anunțul MAE

Mateescu Cristi
-
0
Noi măsuri de intrare pe teritoriul Germaniei, în contextul pandemiei de COVID-19. Anunțul MAE

Autorităţile germane au adoptat noi măsuri privind condiţiile de intrare pe teritoriul acestei ţări în contextul pandemiei de COVID-19, accesul fiind interzis persoanelor care s-au aflat anterior în aşa-numitele „zone speciale de risc” – categoria 1 (state în care au fost depistate noi tulpini ale virusului SARS-CoV-2) şi în „zone speciale de risc” – categoria 2 (statele cu incidenţă ridicată), informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează.

Potrivit MAE, România este inclusă în lista cu „zone de risc” (categoria 3).

MAE menţionează că este permisă, în mod excepţional, intrarea în Republica Federală Germania pentru următoarele categorii de persoane:

  • cetăţenii germani şi membrii de familie ai acestora;
  • persoanele cu reşedinţă sau drept de şedere în Republica Federală Germania;
  • transportatorii de mărfuri;
  • personalul medical;
  • persoane care au un motiv umanitar sau medical urgent;
  • persoane care călătoresc din însărcinarea AIEA sau ONU;
  • anumite categorii de lucrători necesari pentru menţinerea funcţionalităţii unor companii din branşe relevante din punct de vedere sistemic, lista acestor categorii urmând să fie stabilită la nivelul autorităţilor de land.

Persoanele care se încadrează în excepţiile menţionate trebuie să respecte următoarele condiţii pentru permiterea intrării pe teritoriul german:

  • să prezinte un test negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat în ultimele 48 de ore anterior sosirii. Sunt acceptate atât testele biologic-moleculare RT PCR, cât şi cele antigen efectuate în conformitate cu criteriile stabilite de Institutul Robert Koch. Certificatele care atestă rezultatul testului pot fi prezentate în limba germană, engleză sau franceză, tipărite sau în format electronic;
  • să se înregistreze online pe pagina de internet www.einreiseanmeldung.de;
  • să efectueze o perioadă de carantină de zece zile (care poate fi suspendată doar după obţinerea unui rezultat negativ al unui nou test efectuat începând cu a cincea zi de la sosire).

Cu privire la transportul internaţional de pasageri dinspre „zonele speciale de risc” (categoriile 1 şi 2) sau care tranzitează aceste zone către Republica Federală Germania, în contextul noilor măsuri, transportatorii pot îmbarca numai persoanele care se încadrează în excepţiile menţionate anterior şi cu respectarea condiţiilor de intrare pe teritoriul german, precizează MAE.

De asemenea, începând cu data de 14 februarie, ca urmare a includerii regiunii Tirol din Republica Austria şi a Republicii Cehe în categoria „zonelor speciale de risc” cu noi tulpini ale virusului SARS-CoV-2, a fost decisă introducerea de controale temporare la frontierele comune cu aceste state pentru a asigura implementarea sistematică a restricţiilor de călătorie aferente noii clasificări.

Potrivit informaţiilor oficiale comunicate de către autorităţile germane, tranzitarea teritoriului german, cu intrare dinspre Republica Cehă sau regiunea Tirol din Republica Austria, este supusă aceloraşi restricţii deosebite şi excepţii. În astfel de situaţii, tranzitul este permis exclusiv persoanelor care se încadrează într-una din excepţiile stabilite, cu obligaţia de a prezenta la intrarea pe teritoriul german dovada unui test negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat în ultimele 48 de ore, precum şi de a efectua înregistrarea prealabilă a călătoriei.

Cu referire la condiţiile de deplasare în Republica Cehă, MAE precizează că, în contextul măsurilor adoptate de către Germania, autorităţile cehe au anunţat că persoanele care au dreptul de a intra pe teritoriul german şi care tranzitează teritoriul ceh către RF Germania, inclusiv lucrătorii din domeniul transporturilor de mărfuri, trebuie să prezinte, la intrarea în Republica Cehă, un test molecular tip PCR sau antigen cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 36 ore anterior intrării în Cehia. Autorităţile cehe au intensificat controalele pentru a verifica îndeplinirea acestei obligaţii.

MAE aminteşte că români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Berlin: +49 30 21239555, + 49 30 21239514 şi +49 30 21239516, Consulatului General al României la Bonn: +49 228 6838135; +49 2286838211; +49 228 6838244; +49 228 6838254, Consulatului General al României la Munchen: +49 89 553307; +49 89 98106143, Consulatului General al României la Stuttgart: +49 711 664 86 11, +49 711 664 86 12, +49 711 664 86 13, +49 711 664 86 14 şi +49 711 664 86 15, Ambasadei României la Praga: +420 257 532090; +420 257 533965; +420 257 530426, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de operatorii Call Center în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României la Berlin: + 49 160 157 9938, oficiului consular al României la Bonn: +49 173 5757 585, oficiului consular al României la Munchen: +49 160 208 7789, oficiului consular al României la Stuttgart: +49 171 681 3450 şi al misiunii diplomatice a României la Praga: +420 607 078 501.

Câte reacţii adverse postvaccinale indezirabile au fost înregistrate în perioada 9 – 14 februarie

Mateescu Cristi
-
0
Câte reacţii adverse postvaccinale indezirabile au fost înregistrate în perioada 9 – 14 februarie

În perioada 9 – 14 februarie, au fost înregistrate 432 de reacţii adverse postvaccinale indezirabile, iar vârsta medie a persoanelor care le-au raportat a fost de 41 de ani, a informat, marți, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV).

Medicul a adăugat că nu au fost înregistrate cazuri de şoc anafilactic de la debutul campaniei de vaccinare anti-COVID.

„Au fost raportate, în perioada 9 februarie – 14 februarie, 432 de reacţii adverse postvaccinale indezirabile, dintre care 76% au fost raportate pe platforma Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România, restul fiind raportate direct în Registrul electronic naţional al vaccinărilor, la Institutul Naţional de Sănătate Publică. Vârsta mediană a persoanelor care au raportat aceste reacţii adverse a fost de 41 de ani, cu extreme între 19 ani şi 88 de ani, 77% dintre persoanele care au raportat reacţii adverse fiind de sex feminin. Perioada mediană între data vaccinării şi data debutului reacţiilor adverse a fost de 21 de zile, cu extreme între 0 şi 31 de zile. În funcţie de severitatea manifestărilor, au fost raportate zero cazuri de reacţii severe şi 432 de cazuri de reacţii clasificate ca nesevere”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

Potrivit acestuia, 51% au fost reacţii adverse de tip local, cu durere, cu tumefacţie, cu erupţie la locul de administrare, stare de oboseală, febră şi frison, 34% dintre persoane au raportat disconfort, durere musculară sau dureri articulare, 30% cefalee. „Aceste tipuri de reacţii adverse sunt similare ca procent şi frecvenţă cu ceea ce am raportat în ultima săptămână”, a adăugat preşedintele CNCAV.

El a completat că pentru vaccinul Pfizer au fost înregistrate, până în prezent, 556 de reacţii de tip local, cu durere la locul de administrare, şi 2.324 de reacţii generale de tip febră, cefalee, dureri musculare, dureri articulare, stare de oboseală şi alergii de tip urticarian.

Ca urmare a administrării vaccinului de la Moderna, s-au înregistrat nouă reacţii de tip local – durere la locul de administrare şi 75 de reacţii generale – febră, cefalee, dureri musculare, dureri articulare, stare de oboseală şi alergii de tip urticarian, a indicat Valeriu Gheorghiţă. Serul de la Moderna este administrat începând din 4 februarie.

Pentru vaccinul de la AstraZeneca, care a început să fie administrat pe 15 februarie, s-au raportat în total şapte reacţii – patru de tip local, cu disconfort, durere la locul de administrare, şi trei generale – febră, cefalee, dureri musculare, dureri articulare, stare de oboseală şi stare de insomnie.

Opțiunile de programare la vaccinare anti-COVID-19 pentru persoanele cu dizabilități

Mateescu Cristi
-
0
Opțiunile de programare la vaccinare anti-COVID-19 pentru persoanele cu dizabilități

Persoanele cu dizabilităţi se pot programa la vaccinare anti-COVID-19, după ce platforma dezvoltată de STS a fost optimizată în acest sens, a anunţat, marţi, Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV).

”Platforma informatică dezvoltată de STS – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a fost optimizată, iar din 15 februarie permite programarea persoanelor cu dizabilităţi. Aplicaţia interoghează baza de date pusă la dispoziţie de Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA) şi face posibilă validarea persoanelor eligibile acestei categorii”, a transmis, marţi, CNCAV.

Potrivit sursei citate, persoanele cu dizabilităţi se pot programa prin:

  • platforma informatică, individual sau cu ajutorul aparţinătorilor;
  • direcţiile de asistenţă socială din primării;
  • medicul de familie sau medicul curant;
  • Call Center, apelarea numărului unic 021.414.44.25.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în etapa a doua

Mateescu Cristi
-
0
Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în etapa a doua

Până în prezent, au fost imunizate 446.561 de persoane cuprinse în etapa a doua, a informat, marţi, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă.

Potrivit şefului CNCAV, este vorba despre 91.553 de persoane cu boli cronice, 221.337 peste 65 de ani, 27.069 din centre medico-sociale şi rezidenţiale, 1.344 nedeplasabile de la domiciliu şi 170 persoane fără adăpost, care reprezintă aproximativ 77% din numărul total al persoanelor vaccinate.

Totodată, au fost vaccinaţi 105.088 de angajaţi din sectoare esenţiale, reprezentând 23,53% din numărul total al persoanelor vaccinate în etapa a II-a.

„Personalul din reţeaua Ministerului Apărării Naţionale – au fost vaccinate în total 21.226 de persoane, reprezentând 3% din numărul total al persoanelor vaccinate din data de 27 decembrie. Din reţeaua Ministerului Afacerilor Interne au fost vaccinate 14.260 de persoane, reprezentând 2% din numărul total al persoanelor vaccinate din data de 27 decembrie”, a completat dr. Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă.

Șeful CNCAV a menţionat că, în momentul de faţă, în centrele unde sunt distribuite vaccinurile de la Pfizer şi Moderna, în perioada 17 februarie – 17 aprilie, sunt 1.251.811 locuri ocupate, reprezentând 728.793 programări pentru doza a doua şi, respectiv, 523.018 programări pentru prima doză.

Pentru cabinetele de vaccinare unde sunt distribuite vaccinurile de la AstraZeneca, marţi erau programate 154.418 persoane.

„Ne-am uitat şi la tipul persoanelor programate pentru vaccinul produs de compania Oxford AstraZeneca, persoane cu boli cronice – 37.057 de cazuri, persoane cu handicap şi cu diverse grade de dizabilitate – 1.140, persoane care deservesc activităţi esenţiale – 116.221, din care 17.478, reprezentând 15%, ca procent, angajaţi din sistemul de învăţământ”, a precizat şeful CNCAV.

Johnson & Johnson a cerut autorizarea vaccinului său anti-COVID-19 în Uniunea Europeană

Mateescu Cristi
-
0
Johnson & Johnson a cerut autorizarea vaccinului său anti-COVID-19 în Uniunea Europeană

Compania farmaceutică americană Johnson & Johnson a cerut în mod oficial Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) autorizarea vaccinului anti-COVID-19 dezvoltat de aceasta pentru administrare în Uniunea Europeană.

EMA va evalua această cerere ”într-un calendar accelerat”, întrucât a început din decembrie o analiză în timp real a datelor privind eficacitatea şi siguranţa vaccinului Johnson & Johnson.

Comitetul pentru medicamente umane (CHMP) din cadrul EMA estimează că evaluarea sa asupra acestui vaccin s-ar putea încheia aproximativ la jumătatea lunii martie, cu condiţia ca informaţiile prezentate de compania farmaceutică să fie ”suficient de complete şi solide”, astfel încât acest vaccin să primească autorizaţia de comercializare condiţionată în UE.

Conform companiei Johnson & Johnson, vaccinul său anti-COVID-19 a avut o eficacitate globală de 66% în testele clinice efectuate pe trei continente afectate de diferitele variante ale coronavirusului SARS-CoV-2.

În testele clinice la care au participat circa 44.000 de voluntari, nivelul protecţiei împotriva formelor moderate şi severe de COVID-19 a variat de la 72% în SUA, la 66% în America Latină şi la numai 57% în Africa de Sud, ţară unde a fost detectată una dintre noile mutaţii mai contagioase ale coronaviruslui.

Acest vaccin, care este administrat într-o singură doză, are o eficacitate de 85% în prevenirea formelor grave ale bolii, conform concluziilor studiilor clinice.

Vaccinul Johnson & Johnson foloseşte un adenovirus pentru a determina un răspuns imun al organismului împotriva coronavirusului. Spre deosebire de vaccinurile Pfizer/BioNTech şi Moderna, acesta poate fi stocat la temperatura unui frigider, ceea ce facilitează distribuţia.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

Mateescu Cristi
-
0
Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV) informează că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 45.977 de doze de vaccin, dintre care 28.055 – Pfizer, 7.827 – Moderna şi 10.095 – AstraZeneca, potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Potrivit CNCAV, 18.805 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a doua de ser au primit-o 27.172 de persoane.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 1.197.089 doze unui număr de 715.748 persoane dintre care: 234.407 persoane vaccinate cu o doză, iar 481341 şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 99 de reacţii adverse comune şi minore, dintre care 18 de tip local şi 81 de tip general.

De la începutul imunizării, s-au înregistrat 3.070 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca. Dintre acestea, 587 sunt reacţii de tip local, iar 2.483 reacţii generale.

Totodată, şapte reacţii adverse sunt în curs de investigare.

Câte doze de vaccin anti-COVID-19 a recepționat România până acum

Mateescu Cristi
-
0
Câte doze de vaccin anti-COVID-19 a recepționat România până acum

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că  România a recepţionat până în prezent 1.560.509 doze de vaccin anti-COVID-19, din care 1.151.112 au fost administrate.

„Numărul total de doze recepţionate în România, la data de 16 februarie, este de 1.560.509 doze, dintre care au fost administrate 1.151.112 doze. Stocul existent în această zi, pe 16 februarie, este de 262.876 de doze la nivelul centrelor regionale de stocare”, a spus Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Potrivit şefului CNCAV, până marţi România a recepţionat 1.308.509 doze de vaccin Pfizer/BioNTech din care 1.083.383 au fost administrate şi 150.336 se află în stoc, 78.000 doze de vaccin Moderna – din care 60.917 administrate şi 630 în stoc.

„O să observaţi o diferenţă între numărul de doze administrate şi stoc, respectiv totalul dozelor recepţionate. Această diferenţă este explicată de dozele care se regăsesc în centrele de vaccinare, care sunt deja distribuite şi sunt în curs de administrare. Atunci când prezentăm stocurile ne referim strict la numărul de doze care se regăsesc în centrele de stocare regionale”, a explicat preşedintele CNCAV.

De asemenea, el a precizat că, până în prezent, România a recepţionat 174.000 de doze de vaccin AstraZeneca, 6.812 doze fiind administrate luni până la ora 17,00, iar stocul existent este de 111.880 de doze.

Preşedintele CNCAV a informat că numărul centrelor de vaccinare dedicate pentru vaccinurile BioNTech/Pfizer şi Moderna este de 516.

„Pentru etapa 1 mai sunt încă 223 de centre, în care se continuă administrarea rapelului. Vă reamintesc: sunt deja închise 46 de centre din cele 269 iniţiale. Pentru etapa a doua sunt 212 centre, la care se adaugă 81 de centre din reţeaua Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne – 60 în reţeaua MApN şi respectiv 21 de centre active în reţeaua MAI”, a spus el.

Valeriu Gheorghiţă a reamintit că pentru vaccinul AstraZeneca sunt 180 de cabinete disponibile la nivel naţional, la care se adaugă 22 de cabinete de vaccinare în reţeaua Ministerului Apărării Naţionale şi 30 în reţeaua Ministerului Afacerilor Interne.

Prezent la conferinţa de presă, vicepreşedintele CNCAV, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu, a prezentat calendarul de livrare a următoarelor doze de vaccin pe care le va primi România: „Legat de calendarul de livrare pentru vaccinurile produse de Pfizer/BioNTech până la sfârşitul lunii martie rămâne estimarea de 2,5 milioane de doze. (…) Până acum au fost livrate 1.300.008 doze. Pentru vaccinurile produse de Compania Moderna, săptămâna viitoare vor fi livrate 79.200 de doze, iar pentru luna martie avem două tranşe, în care vor sosi 268.800. Pentru vaccinurile produse de AstraZeneca, poimâine (joi – n.r.) vor sosi 75.200 de doze de vaccin, pe 26 februarie – 242.000 de doze, în intervalul 28 februarie – 3 martie 150.000, 10 martie – 56.000 doze, 17 martie – 155.000 de doze, 24 martie – 378.000 şi 31 martie – 414.000 de doze”.

Valeriu Gheorghiță, despre modificarea pragului de vârstă pentru imunizarea cu vaccinul AstraZeneca

Mateescu Cristi
-
0
Valeriu Gheorghiță, despre modificarea pragului de vârstă pentru imunizarea cu vaccinul AstraZeneca

Există date noi în privinţa eficacităţii vaccinului AstraZeneca la persoanele peste 65 de ani, a precizat, marți, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă. În măsura în care acestea vor fi acceptate de Agenţia Europeană a Medicamentului, atunci şi România va creşte pragul de vârstă, situat actualmente între 18 şi 55 de ani, a explicat Gheorghiță.

„Cu siguranţă vom reevalua datele ştiinţifice disponibile. Vă reamintesc că în luna februarie există date noi referitoare la eficacitatea vaccinului produs de compania Oxford AstraZeneca, date care sunt în momentul de faţă în curs de publicare. Acestea vor fi trimise şi către Agenţia Europeană a Medicamentului. În momentul în care vor fi acceptate, şi România, probabil, va creşte acest prag al vârstei la 65 de ani sau chiar peste, dacă datele disponibile vor fi în conformitate cu rata de eficacitate care să ne permită aceste decizii. Deci este un aspect la care ne uităm cu foarte mare seriozitate şi, în momentul în care datele disponibile ne vor permite această decizie, vom face acest lucru cu prioritate”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

În momentul de faţă, persoanele cu vârste între 18 şi 55 de ani pot fi vaccinate cu serul Oxford AstraZeneca, în două doze administrate la opt săptămâni distanță.

De când vor fi disponibile listele de aşteptare în platforma de programare pentru vaccinare anti-COVID-19

Mateescu Cristi
-
0
De când vor fi disponibile listele de aşteptare în platforma de programare pentru vaccinare anti-COVID-19

Din data de 15 martie ar urma ca listele de aşteptare să fie implementate în platforma de programare pentru vaccinarea anti-COVID-19, a declarat, marţi, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă.

„De la 15 martie ar trebui să fie disponibile deja aceste liste de aşteptare, pentru că ele trebuie deja să fie funcţionale când vom deschide toate centrele de vaccinare, în perioada lunii aprilie, aşa încât oamenii, cetăţenii să aibă deja acces la această listă de aşteptare, tocmai pentru a demara procesul de înscriere. Deci, practic, termenul limită pentru implementare este 15 martie. Au fost definite cerinţele operaţionale, urmează, practic, procedura propriu-zisă de implementare, nu este un lucru simplu să lucrezi pe o platformă care e în producţie, care este în plină activitate. Sunt date tehnice pe care colegii mei le cunosc foarte bine, însă evident că lucrurile se desfăşoară în condiţii de maximă siguranţă, tocmai pentru a nu compromite platforma de programare”, a spus Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă.

Valeriu Gheorghiță a precizat că noi locuri pentru programarea la vaccinul anti-COVID-19 ar urma să fie disponibile în platforma de programare la începutul lunii martie.

„Practic, persoanele se pot programa probabil de la începutul lunii martie pe aceste locuri, dar centrele vor intra în activitate începând cu 15 martie. Ca şi în cazul vaccinului produs de compania AstraZeneca, probabil că aceste programări vor fi deschise cu cel puţin o săptămână înainte de punerea în activitate a acelor cabinete. Deci, cred că în prima sau după prima săptămână din martie vor fi deja disponibile noi locuri pentru programare”, a spus preşedintele CNCAV.

1...1.3251.3261.327...3.315Pagina 1.326 din 3.315