Bani din Fondul de rezervă, pentru câteva obiective în Ministerul Sănătății. Anunțul premierului

Guvernul a adoptat, vineri seară, bugetul pentru anul 2021, unmând ca documentul să ajungă pentru aprobare în Palament. Premierul Florin Cîțu a anunțat că Ministerul Sănătății va primi mai mulți bani din Fondul de rezervă al Guvernului.

„Din Fondul de rezervă au fost făcute câteva transferuri pentru finanţarea unor proiecte de investiţii care erau incluse în anumite anexe”, a declarat Florin Cîțu, la finalul ședinței de Guvern.

„Bugetul Ministerului Sănătăţii a fost mai mare de la început, dar în şedinţa de astăzi au fost relocate câteva sume din Fondul de rezervă pentru câteva obiective în Ministerul Sănătăţii”, a completat premierul. 

Florin Cîțu a adăugat că proiectul de buget ar urma să ajungă în weekend la Parlament, pentru a fi votat.

Coronavirus: Activitate suspendată la 730 de clase din întreaga ţară. Anunțul Ministerului Educației

Peste 1.400 de elevi și angajați din școli au fost confirmați cu COVID-19 începând din 8 februarie, când au fost redeschise majoritatea școlilor din România, a anunțat, vineri seară, Ministerul Educației.

Numărul total de cazuri la nivel național înregistrate în școli în perioada 8-19 februarie:

  • Număr clase cu activitate suspendată în perioada 8-19 februarie: 730
  • Număr elevi confirmați în perioada 8-19 februarie: 809
  • Număr angajați confirmați în perioada 8 – 19 februarie: 638

Coronavirus: Vaccinul BioNTech/Pfizer ar putea fi stocat la temperaturi mai ridicate

Potrivit informaţiilor date publicităţii, vineri, de companiile BioNTech şi Pfizer, vaccinul împotriva COVID-19 produs de acestea  poate fi conservat timp de două săptâmâni la temperaturi mai ridicate decât cele recomandate în momentul de faţă, fapt care ar putea facilita în mod substanţial distribuţia, potrivit AFP.

Cele două companii au trimis, vineri, autorităţii americane de reglementare a medicamentelor (FDA) date care ”demonstrează stabilitatea vaccinului” atunci când este stocat la temperaturi cuprinse între -25 şi -15 grade Celsius, adică la temperatura unor congelatoare medicale obişnuite.

Pentru acest vaccin, unul dintre cele trei utilizate în Uniunea Europeană, transportul şi depozitarea sunt condiţionate în prezent de menţinerea unor temperaturi glaciale, cuprinse între -80 şi -60 grade, necesitând utilizarea unor recipiente speciale, care au reprezentat principalul obstacol logistic în distribuţia acestui produs bazat pe tehnologia ARN mesager.

Noile reguli de depozitare ”ar putea facilita gestiunea vaccinului nostru în farmacii şi permite o mai mare flexibilitate în centrele de vaccinare”, a precizat Ugur Sahin, patron şi fondator al BioNTech, companie cu sediul în Mayence, Germania.

Dacă stocarea pe termen lung (până la şase luni) trebuie făcută în continuare la temperaturi foarte scăzute, BioNTech şi Pfizer a solicitat FDA să autorizeze depozitarea pe o perioadă de două săptămâni între -15 şi -25 de grade. Acest interval s-ar adăuga la posibilitatea de a conserva produsul într-un frigider obişnuit (între +2 şi + 8 grade) timp de cinci zile.

Un alt vaccin bazat pe tehnologia ARNm, cel produs de Moderna, poate fi deja depozitat timp de şase luni la -20 de grade Celsius şi rămâne stabil atunci când este ţinut într-un frigider clasic timp de 30 de zile.

BioNTech şi Pfizer lucrează totodată la găsirea ”unor noi formule care ar putea face vaccinul nostru chiar şi mai uşor de transportat şi utilizat”, a adăugat Sahin.

Cele două laboratoare au anunţat totodată joi lansarea unui studiu pentru a determina eficacitatea şi securitatea vaccinului la femeile însărcinate, aflate într-o stare bună de sănătate, grup care a fost exclus din primul mare studiu clinic.

Studiul va fi realizat pe 4.000 de persoane din Satele Unite, Canada, Argentina, Brazilia, Chile, Mozambic, Africa de Sud, Regatul Unit şi Spania.

BionTech şi Pfizer preconizează că va lansa de asemenea ”în următoarele luni” un studiu care va include copii cu vârste cuprinse între 5 şi 11 ani.

MS: Ghidul de finanţare pentru spitale, în consultare publică. Pentru ce proiecte pot fi accesaţi banii

Ministerul Sănătății anunță lansarea în consultare publică, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a Ghidului solicitantului „Creșterea siguranței pacienților în structuri spitalicești publice care utilizează fluide medicale”. Proiectele care pot obține acest tip de finanțare europeană vizează investiții în creșterea securității la incendiu în spitalele COVID-19.

Ministerul Sănătății precizează că, în cadrul apelului, se pot finanța două tipuri de proiecte care urmăresc consolidarea infrastructurii medicale pentru a face față provocărilor ridicate de combaterea epidemiei de COVID-19.

Primul tip de proiecte finanțează instalarea de sisteme de detectare, semnalizare, alarmare incendii, cu acoperire totală, și de detectare, semnalizare și alarmare în cazul depășirii concentrației maxime admise de oxigen în atmosferă pentru creșterea gradului de securitate la incendii. Valoarea maximă a finanțării pentru acest tip de proiecte este de 100.000 de euro.

Cel de-al doilea tip de proiecte vizează reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii electrice, de ventilare și tratare a aerului, precum și infrastructura de fluide medicale. Valoarea maximă pentru acest tip de proiecte este de 1,5 milioane de euro.

„Ministerul Sănătății vine în sprijinul unităților sanitare și, împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, oferă resurse financiare din fonduri europene pentru realizarea investițiilor necesare creșterii siguranței în spitalele COVID-19 în ceea ce privește securitatea la incendii și modernizarea infrastructurii de fluide medicale. Este important ca spitalele care nu au identificat resurse financiare pentru astfel de investiții să depună proiecte pentru aceste finanțări atât de necesare creșterii siguranței pacienților și personalului medical”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Sănătății coordonator al proiectelor de investiții, dr Ioana Mihăilă.

Ghidul complet poate fi consultat și descărcat de pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore, în România. Datele CNCAV

Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a transmis, vineri, că 38.128 doze de vaccin au fost administrate în ultimele 24 de ore, dintre care 28.019 doze Pfizer, 671 Moderna şi 9.438 AstraZeneca.

Din totalul persoanelor vaccinate în ultimele 24 de ore, 17.488 au primit prima doză, iar 20.640, a doua.

Până în prezent, conform CNCAV, au fost administrate 1.318.355 de doze (începând cu 27 decembrie 2020), unui număr de 771.239 de persoane dintre care: 224.124 de persoane vaccinate cu o doză, iar 547.116 – şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 244 de reacţii adverse comune şi minore, dintre care: opt reacţii de tip local şi 235 reacţii generale.

De la începutul imunizării, s-au înregistrat 3.744 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca. Dintre acestea, 620 sunt reacţii de tip local, iar 3.124 reacţii generale.

Opt reacţii adverse sunt în curs de investigare, precizează CNCAV.

Vaccinul Pfizer se administrează din 27 decembrie, Moderna din 4 februarie, iar AstraZeneca din data de 15 februarie 2021.

Uniunea Europeană îşi va dubla contribuţia la programul COVAX de vaccinare anti-COVID-19

Uniunea Europeană îşi va dubla contribuţia la dispozitivul COVAX de vaccinare anti-COVID-19, până la un miliard de euro, un anunţ oficial în această privinţă urmând a fi făcut în cadrul reuniunii virtuale a liderilor G7,organizată de Regatul Unit, a indicat, vineri, o sursă europeană, potrivit AFP.

Această contribuţie dublată va fi finanţată de la bugetul UE.

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să anunţe, de asemenea, o contribuţie de 100 de milioane de euro drept ajutor umanitar pentru campania de vaccinare în Africa.

Programul COVAX vizează furnizarea în acest an a vaccinurilor anti-COVID-19 pentru 20% din populaţia a aproape 200 de ţări şi teritorii participante, dar include în mod special un mecanism de finanţare care permite unui număr de 92 de ţări subdezvoltate şi în curs de dezvoltare să aibă acces la vaccinuri.

Într-un interviu acordat, joi, publicaţiei Financial Times, preşedintele francez Emmanuel Macron a subliniat că ţările bogate ar trebui să trimită Africii ”foarte rapid” între 3% şi 5% din dozele lor disponibile de vaccin anti-COVID-19.

Peste 20% dintre persoanele fără adăpost, aflate în evidența autorităților, au fost imunizate anti-COVID-19

Dintr-un total de 1341 de persoane fără adăpost aflate în evidențele autorităților, 282 au fost imunizate cu prima doză de vaccin anti-COVID-19, în timp ce 246 de persoane au primit ambele doze, anunță Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

”Cu ajutorul echipelor mobile, până la acest moment peste 20% dintre persoanele aflate în evidența autorităților au fost imunizate, la nivel național. Totodată, 18.3% din totalul acestora au primit și a doua doză de vaccin”, precizează CNCAV.

Irina Gherghe, numită membru în Consiliul de administrație al CNAS

Monitorul Oficial a publicat decretul semnat de președinte Klaus Iohannis pentru numirea unui membru în Consiliul de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Astfel, Irina Gherghe a fost numită în funcția de membru al Consiliului de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pentru un mandat de 4 ani.

 

RNDVCSH: La fiecare 3 minute, cineva, în lume, este diagnosticat cu un cancer de sânge

Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice (RNDVCSH) cuprinde 0,33% din populaţia ţării, iar creşterea numărului celor înscrişi în Registru măreşte şansa de a salva mai mulţi pacienţi care suferă de cancer de sânge sau alte boli hematologice severe, potrivit unui comunicat al RNDVCSH.

„La fiecare 3 minute, cineva, în lume, este diagnosticat cu un cancer de sânge şi ultima şansă de supravieţuire poate fi un transplant de celule stem hematopoietice de la un donator neînrudit. (…) În prezent, numai 0,33% din populaţia României este înscrisă în Registrul donatorilor de celule stem hematopoietice, iar acest procent este foarte mic, comparativ cu alte ţări: Germania – 9%, Israel – 12%, Cipru – 13%. 5% din populaţia lumii este înscrisă în registrele donatorilor de celule stem hematopoietice”, a informat RNDVCSH.

Conform sursei citate, mai puţin de 30% dintre pacienţi au un donator compatibil în familie. La nivel mondial, pentru 49% dintre pacienţii diagnosticaţi cu un cancer de sânge care au nevoie de un transplant de celule stem hematopoietice, donatorul compatibil neînrudit este găsit în Registrele internaţionale ale donatorilor de celule stem hematopoietice. Doar pentru 67% dintre pacienţii din România care au nevoie de transplant de celule stem hematopoietice de la un donator neînrudit se găseşte un donator pereche cu care să fie compatibil genetic. Pentru 96% dintre donatorii compatibili cu pacienţii din România care au beneficiat de transplant, donatorii compatibili au fost din Registrele internaţionale şi doar 4% din Registrul naţional.

Pentru pacienţii care provin dintr-o minoritate etnică, numai în 20% din cazuri se identifică un donator compatibil. Şansa de a găsi un donator compatibil, pentru cei 33% dintre pacienţii pentru care nu există donatori compatibili niciunde în Registrele internaţionale, este ca peste 5% din populaţia României să se înscrie în RNDVCSH, prevede comunicatul.

RNDVCSH este interconectat cu registre ale donatorilor de celule stem hematopoietice din alte 54 de ţări, de pe toate continentele, care împreună numără peste 38 milioane de donatori voluntari de celule stem hematopoietice. Pentru 8% din pacienţii din întreaga lume care au nevoie de un transplant nu s-a găsit donator. Peste 320.000 dintre donatorii potenţiali înscrişi în registrele internaţionale au donat celule stem hematopoietice pentru pacienţi neînrudiţi, menţionează RNDVCSH.

Odată înscrisă ca potenţial donator de celule stem hematopoietice, o persoană aşteaptă pentru a salva o viaţă. Una din 800 de persoane înscrise va fi contactată pentru a verifica potrivirea cu un pacient. Este posibil ca, după înscrierea în Registru, un donator potenţial să nu fie niciodată sunat, dar, dacă este sunat, există şansa să fie singurul care poate salva viaţa pacientului, a adăugat RNDVCSH.

CNCAV: Locuri disponibile pentru imunizarea cu vaccinul AstraZeneca, în perioada 23 februarie – 14 martie

Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) anunță că peste 110.000 de locuri sunt disponibile pentru programarea la vaccinarea cu doze de la AstraZeneca, în perioada 23 februarie – 14 martie, iar locuri noi pentru persoanele de peste 55 ani vor fi deschise la începutul lunii martie.

Potrivit sursei citate, la acest moment, pe platforma de programare se pot face înscrieri pentru imunizarea cu vaccinul produs de AstraZeneca. Cu sprijinul STS, periodic, platforma va fi actualizată și va permite programarea la vaccinare.

Conform recomandărilor din România, vaccinul produs de AstraZeneca se administrează persoanelor cu vârste cuprinse între 18-55 de ani.

„Persoanele de peste 55 de ani, eligibile pentru etapa a II-a, se vor putea programa pentru imunizarea cu vaccinurile de la Pfizer-BioNTech și Moderna începând cu prima parte a lunii martie, odată cu deschiderea unor noi centre de vaccinare”, precizează sursa citată.

„Dozele livrate în perioada următoare României, de companiile Pfizer-BioNTech și Moderna, sunt destinate imunizării persoanelor care au deja progrămari în platformă, atât pentru prima, cât și pentru a doua doză de vaccin”, mai precizează CNCAV.