Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore, în România. Datele CNCAV

Mateescu Cristi
-
0
Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore, în România. Datele CNCAV

În România, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 29.344 de doze de vaccin, dintre care 19.662– Pfizer, 75 – Moderna şi 9.607– AstraZeneca, anunță Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Potrivit CNCAV, 17.412 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a II-a de ser au primit-o 11.932 de persoane.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 1.438.432 doze unui număr de 836.860 persoane, dintre care 235.287 cu o doză, iar 601.573 – şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 211 reacţii adverse, dintre care patru de tip local şi 207 de tip general.

De la începutul imunizării, s-au înregistrat 4.576 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca. Dintre acestea, 668 sunt reacţii de tip local, iar 3.908 reacţii generale.

CNCAV menţionează că 14 reacţii adverse sunt în curs de investigare iar o reacţie adversă post vaccinare a fost de tip anafilactic.

Persoanele de peste 16 ani cu boli cronice, acces la programare în centrele disponibile pentru vaccin Pfizer

Mateescu Cristi
-
0
Persoanele de peste 16 ani cu boli cronice, acces la programare în centrele disponibile pentru vaccin Pfizer

Președintele Comitetului Naţional de Coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a precizat că persoanele cu vârstă de peste 16 ani, care sunt în evidenţă cu boli cronice, vor putea să se programeze începând cu luna martie în centrele disponibile pentru vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer.

„Persoanele cu vârstă de peste 16 ani, care sunt în evidenţă cu boli cronice, vor putea să se programeze începând cu luna martie în centrele disponibile pentru vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer. În ceea ce priveşte persoanele tinere, fără boli cronice, din această grupă de vârstă, nu am luat în calcul vaccinarea cu prioritate, având în vedere că din punct de vedere medical sunt persoane la care nu anticipăm o evoluţie nefavorabilă în cazul infecţiei şi aici recomandarea foarte fermă este de respectare a măsurilor de prevenţie, aşa cum le cunoaştem, cu utilizarea măştilor de protecţie, distanţa fizică, igiena personală, igiena mâinilor, evitarea zonelor supraaglomerate”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, marţi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Când ar putea fi atins procentul de 50% al populaţiei vaccinate anti-COVID-19 în România

Mateescu Cristi
-
0
Când ar putea fi atins procentul de 50% al populaţiei vaccinate anti-COVID-19 în România

În România, procentul de 50% al populaţiei vaccinate anti-COVID-19 ar trebui să fie obţinut în perioada iunie – iulie a acestui an, a declarat preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă.

„La acest moment, numărul de cabinete de vaccinare care sunt active reprezintă aproximativ 30% din totalul cabinetelor pe care noi le-am prevăzut pentru această campanie de vaccinare. În luna aprilie intenţionăm să creştem, practic, să deschidem toate cabinetele de vaccinare prevăzute la nivelul fiecărui judeţ. Tot pentru luna aprilie este prevăzută începerea celei de-a treia etape de vaccinare, aşa încât noi credem că după jumătatea lunii aprilie vom putea atinge cel puţin 100.000 de persoane vaccinate zilnic, reprezentând aproximativ 50.000 de persoane cu prima doză şi, sigur, aproximativ 50.000 de persoane cu cea de-a doua doză. Practic, în acest fel, în luna septembrie putem atinge acel prag de imunitate colectivă de cel puţin 60-70%, reprezentând un număr de circa 10 milioane de persoane. Procentul acesta de 50% ar trebui să-l obţinem undeva prin luna iunie a acestui an, iunie-iulie, depinde de rata de adresabilitate a persoanelor către vaccinare. Datele preliminare ne arată că vom avea suficiente doze lunar, încât să asigurăm vaccinarea unui număr cât mai mare de persoane, în funcţie de adresabilitate”, a declarat președintele CNCAV, marţi, la Palatul Victoria.

Cum se va realiza procesul de imunzare în localitățile fără centru de vaccinare

Valeriu Gheorghiţă a precizat că, în situaţia localităţilor care nu au centru de vaccinare, autorităţile lucrează la organizarea unor echipe mobile, care ar urma să fie disponibile după jumătatea lunii martie.

„În situaţiile localităţilor care nu au un centru de vaccinare sau pentru care accesul la un centru de vaccinare se face cu dificultate, noi lucrăm în acest moment la amenajarea acelor unităţi mobile, acele centre mobile de vaccinuri în care vom opera cu resurse umane de la nivelul fiecărui judeţ, chiar dacă nu vorbim de localitatea pentru care acel centru este destinat şi, de asemenea, parte din personalul din aceste centre şi echipe mobile de vaccinare va proveni şi din Ministerul Apărării Naţionale, respectiv din Ministerul Afacerilor Interne. Din acest punct de vedere, noi foarte probabil că după jumătatea lunii martie vom avea disponibile aceste unităţi mobile în care vom începe vaccinarea în aceste localităţi, sigur, în momentul în care vom avea şi un număr necesar şi suficient de doze prin care putem să facem acest lucru”, a explicat președintele CNCAV.

Valeriu Gheorghiţă a adăugat că, de asemenea, este analizată posibilitatea de a aloca cu prioritate vaccinuri către acele localităţi care înregistrează un număr mare al cazurilor de COVID-19, o rată de incidenţă cumulată crescută.

„Şi ne gândim în momentul acesta la posibilitatea de vaccinare împotriva COVID-19 chiar în localităţile carantinate. Evident că, din acest punct de vedere, putem interveni cu aceste unităţi mobile, însă trebuie să înţelegem şi aici faptul că aceste unităţi mobile nu sunt nelimitate, practic vorbim de un număr, în momentul de faţă, limitat, care va fi crescut progresiv, în funcţie de nevoile pe care noi le vom avea. La acest moment ne vom pregăti cu aproximativ o unitate mobilă pentru fiecare judeţ şi care va putea fi folosită în funcţie de nevoi de către reprezentanţii autorităţilor locale”, a mai afirmat Valeriu Gheorghiţă.

Ce loc ocupă România în UE privind numărul de persoane vaccinate anti-COVID-19 cu ambele doze

Mateescu Cristi
-
0
Ce loc ocupă România în UE privind numărul de persoane vaccinate anti-COVID-19 cu ambele doze

Preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă, a anunțat că România se află pe locul al doilea la nivelul Uniunii Europene şi pe locul şase la nivel mondial în ce priveşte administrarea celei de-a doua doze de vaccin, raportat la suta de locuitori.

„Comparativ cu ţările membre ale Uniunii Europene, în momentul de faţă, pot să vă spun că în ceea ce priveşte numărul dozelor administrate la suta de persoane, suntem pe locul trei, cu un procent de 7,26. În ceea ce priveşte numărul de persoane vaccinate cu cele două doze, practic cu schema completă de vaccinare, vorbim de o rată de acoperire vaccinală de 3% din populaţia eligibilă şi suntem pe locul al doilea, alături de Danemarca; pe prima poziţie este Malta. Raportat la nivel global, România este pe locul şase în ceea ce priveşte administrarea celei de-a doua doze, practic, ca număr total de persoane vaccinate cu schemă completă raportat la suta de locuitori”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, marţi, la Palatul Victoria.

Totodată, acesta a atras atenţia asupra faptului că, luni, au apărut date noi referitoare la eficienţa vaccinurilor Pfizer şi AstraZeneca, în urma unui studiu realizat în Scoţia pe aproximativ 5,4 milioane de persoane, dintre care peste 1,1 milioane au fost vaccinate cu prima doză, restul de 3,2 milioane fiind nevaccinate. Valeriu Gheorghiţă a declarat că datele sunt „cât se poate de bune” în ceea ce priveşte eficienţa raportat la numărul de persoane diagnosticate cu COVID-19 care au necesitat internare.

„Practic, ce s-a observat a fost că după un interval de aproximativ 28 de zile de la administrarea primei doze, eficienţa vaccinurilor a fost de peste 85% pentru vaccinul produs de la compania BioNTech-Pfizer şi peste 94% pentru vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca în ceea ce priveşte internarea pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19. Aceste date, repet, sunt comparative faţă de persoanele nevaccinate, ceea ce arată două lucruri importante. Pe de o parte, este important ca la vaccinul produs de compania BioNTech-Pfizer să efectuăm rapelul la timp. De ce? Pentru că datele din monitorizare au arătat că după cele 28 de zile, rata de eficienţă scădea progresiv, deci este important să facem rapelul şi, de asemenea, confirmă încă o dată eficienţa vaccinului de la AstraZeneca faţă de formele severe de îmbolnăvire, faţă de internare şi, implicit, faţă decese prin această boală şi, de asemenea, confirmă faptul că distanţa dintre cele două doze este importantă în ceea ce priveşte creşterea eficienţei acestui tip de vaccin”, a explicat președintele CNCAV.

Persoane programate pe platforma de programare

În ce priveşte platforma de programare, președintele CNCAV a precizat:

  • 476.528 de persoane sunt programate pentru prima doză cu vaccinul Pfizer şi 614.000 pentru doza de rapel, ultima zi de programare fiind 17 aprilie;
  • 118.000 de persoane sunt programate pentru prima doză cu vaccinul AstraZeneca şi 201.000 pentru doza de rapel, ultima zi de programare fiind la jumătatea lunii martie.

A fost înfiinţat Consiliul Naţional al Siguranţei Pacientului

Mateescu Cristi
-
0
A fost înfiinţat Consiliul Naţional al Siguranţei Pacientului

Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate anunţă înfiinţarea Consiliului Naţional al Siguranţei Pacientului (CNSP), printr-un ordin, care a fost publicat, marţi, în Monitorul Oficial.

Conform unui comunicat, Consiliul este un organism de specialitate consultativ, fără personalitate juridică, neremunerat, condus de un preşedinte şi de un Birou Executiv, aleşi în Adunarea Generală.

Din componenţa Consiliului Naţional al Siguranţei Pacientului fac parte reprezentanţi ai societăţilor ştiinţifice şi profesionale medicale, structuri asociative ale pacienţilor, membri ai Academiei Române, precum şi ai Academiei de Ştiinţe Medicale, alţi profesionişti din sănătate, cu aprobarea Adunării Generale.

Principalele obiective ale CNSP sunt:

  • formarea şi implementarea culturii siguranţei pacientului în rândul profesioniştilor din sănătate
  • formarea şi implementarea culturii calităţii şi siguranţei serviciilor de sănătate în rândul pacienţilor şi aparţinătorilor
  • activităţi de cercetare specifice asigurării calităţii serviciilor de sănătate şi siguranţei pacientului

Consiliul face propuneri de acţiuni şi proiecte pentru creşterea siguranţei asistenţei medicale, colaborează cu instituţiile de învăţământ superior şi cu alte instituţii de formare medicală în stabilirea nevoilor de formare a profesioniştilor din sănătate în domeniul asigurării şi îmbunătăţirii continue a calităţii serviciilor de sănătate şi a siguranţei pacientului. De asemenea,  constituie comisii de specialitate şi stabileşte atribuţiile acestora, în realizarea obiectivelor propuse.

Totodată, CNSP formulează propuneri de îmbunătăţire sau actualizare a ghidurilor, protocoalelor de practică medicală şi a procedurilor din care acestea fac parte, analizează nivelul de implementare de către profesionişti a bunelor practici diagnostice şi terapeutice pe specialităţi. De asemenea, elaborează recomandări de bune practici diagnostice şi terapeutice, în vederea stabilirii limitelor de competenţă, precizează comunicatul citat.

MS: Câte cazuri de infectare cu tulpina britanică a SARS-CoV-2 au fost confirmate, până acum, în România

Mateescu Cristi
-
0
MS: Câte cazuri de infectare cu tulpina britanică a SARS-CoV-2 au fost confirmate, până acum, în România

164 de cazuri de infectare cu varianta britanică a SARS-CoV-2 au fost confirmate, până în prezent, în România, anunță Ministerul Sănătății.

„Ministerul Sănătății a fost informat, marți, de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) – Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), că, în România, au fost confirmate, până în prezent, 164 de cazuri de infectare cu SARS-Cov-2, noua variantă UK – linia genetică B.1.1.7”, informează Ministerul Sănătății (MS).

Cazurile confirmate provin din București (92 de cazuri), județul Timiș (11 cazuri), județul Cluj (9 cazuri), județul Ilfov (6 cazuri), județul Suceava (8 cazuri), județul Botoșani (5 cazuri), județul Vâlcea (4 cazuri), județul Galați (4 cazuri), județul Caraș-Severin (2 cazuri), județul Argeș (2 cazuri), județul Gorj (2 cazuri), județul Covasna (9 cazuri) și din județele Giurgiu, Constanța, Mureș, Hunedoara, Vrancea, Vaslui, Prahova, Brăila, Bihor și Dolj (câte 1 caz).

„Cazurile confirmate provin dintr-un total de 499 de secvențieri care au fost raportate, până în prezent, Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile”, mai precizează sursa citată.

Gheorghiță, despre compensații pentru reacțiile adverse grave la vaccinul anti-COVID-19

Mateescu Cristi
-
0
Gheorghiță, despre compensații pentru reacțiile adverse grave la vaccinul anti-COVID-19

Persoanele care au suferit reacții adverse severe în urma vaccinării anti-COVID-19 nu vor primi compensații, în măsura în care acele persoane s-au recuperat, a declarat, marți, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă.

„O reacție alergică majoră care apare după administrarea unui tratament, indiferent de tratament, se prezumă această relație de cauzalitate. Deci, este mai mult decât evident că această reacție a survenit după administrarea acestui vaccin”, a spus Valeriu Gheorghiță.

„În ceea ce privește un mecanism de compensație, atâta timp cât evoluția pacientei este foarte bună, cu recuperare completă, nu cred că se pune cazul de acest gen de măsură”, a completat președintele CNCAV.

„Este important de precizat că reacția anafilactică poate să fie declanșată de orice trigger, indiferent că este asociat unui produs medicamentos, sau de altă natură sau de orice alt factor care poate se declanșeze acest timp de reacție anafilactică. Reacția anafilactică presupune preexistența unor anticorpi care generează această dezordine imunologică și care instalează, până la urmă, manifestările alergice severe. Deci este o reacție greu de anticipat, mai ales la o persoană care nu are istoric de reacții alergice”, a mai spus Valeriu Gheorghiță.

„Repet, este o reacție foarte rară, cu o frecvență de 2-5 cazuri la un milion de doze administrate. Dacă ne referim la vaccinurile împotriva COVID-19, este important să fie recunoscută la timp și să se procedeze corect din punct de vedere medical”, a subliniat președintele CNCAV.

Luni, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunțat un program de compensații acordate tuturor celor care au suferit reacții severe după vaccinurile împotriva coronavirusului. Astfel, orice persoană care a fost vaccinată, din grupul celor 92 de ţări cele mai sărace ale lumii, şi care a avut efecte adverse grave, va putea fi compensată.

Programul vizează persoanele care au primit un vaccin prin platforma COVAX, creată de OMS şi de alte entităţi, pentru a garanta un acces echitabil la aceste tratamente în ţările cu venituri medii şi mici.

Președintele CNCAV, despre reacţiile adverse la vaccinul AstraZeneca

Mateescu Cristi
-
0
Președintele CNCAV, despre reacţiile adverse la vaccinul AstraZeneca

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat marţi că reacţiile adverse la serul AstraZeneca pot fi mai frecvente după prima doză, comparativ cu alte vaccinuri, dar scad la a doua administrare.

„Explicaţia este legată de reactogenitatea acestui tip de vaccin. Este un alt tip de vaccin, foloseşte un vector viral. Pot să vă spun că nu sunt neapărat reacţii adverse mai grave, sunt, poate, mai frecvente decât vaccinurile care folosesc o altă tehnologie. Însă particularitatea este legată de faptul că, la cea de-a doua doză, rata de reacţii adverse este mult scăzută, comparativ, de pildă, cu vaccinurile care folosesc platforma de ARN mesager, unde am observat că la doza a doua frecvenţa reacţiilor adverse este mai mare decât după prima doză”, a precizat Valeriu Gheorghiţă.

Președintele CNCAV a menţionat că, în cazul vaccinului bazat pe vector viral, organismul reacţionează atât faţă de adenovirus, cât şi faţă de antigenul care rezultă ulterior din vaccin, adică proteina ”spike”.

„Ţine de reactogenitatea vaccinului şi ţine de modalitatea de răspuns a organismului nostru faţă de acest tip de antigen, care – în cazul vaccinului baza pe vector viral, organismul reacţionează atât faţă de vector, faţă de acel adenovirus, cât şi faţă de antigenul care rezultă ulterior din vaccin, adică proteina ”spike”. Acesta este motivul pentru care sunt mai frecvente. Dar ce este important de reţinut este beneficiul pe care îl obţinem după vaccinare. Iar la a doua doză, frecvenţa reacţiilor adverse este semnificativ mai redusă decât după prima doză”, a explicat Valeriu Gheorghiță.

Gheorghiță, despre șocul anafilactic: Deși e o reacție severă, nu a produs niciun deces la nivel mondial

Mateescu Cristi
-
0
Gheorghiță, despre șocul anafilactic: Deși e o reacție severă, nu a produs niciun deces la nivel mondial

De la începutul campaniei de  imunizare împotriva noului coronavirus, în România au fost înregistrate 4.184 de reacții adverse, cu o rată de 3 la mia de doze administrate, a declarat, marți, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activității privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță.

”De la debutul campaniei de vaccinare şi până în data de 21 februarie, au fost raportate un total de 4.184 de cazuri de reacţii adverse post-vaccinale indezirabile, cu o rată de circa trei cazuri la o mie de doze administrate, fiind considerate reacţii rare dacă ne uităm la modalitatea în care ele sunt prezentate în rezumatul caracteristicilor produsului, cu o frecvenţă de la unul pe o mie până la unul pe zece mii”, a declarat, marţi, Valeriu Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă.

În săptămâna 15 – 21 februarie, au fost raportate un număr de 1.288 de reacţii adverse post vaccinale indezirabile, dintre care 87% au fost raportate pe platforma ANMDMR, restul fiind raportate direct la Institutul Naţional de Sănătate Publică.

”Vârsta mediană a persoanelor care au raportat reacţii adverse post vaccinale a fost de 41 de ani cu extreme între 16 şi 85 de ani, dintre acestea 66% au fost persoane de sex feminin. În funcţie de severitatea manifestărilor, după cum ştim, 1.263 de reacţii au fost clasificate ca nesevere”, a mai precizat Gheorghiţă.

Valeriu Gheorghiță, despre cazul de reacție alergică severă de tip anafilactic

„Pe 21 februarie, a fost înregistrat un caz de reacție alergică majoră, un șoc anafilactic, la o persoană de sex feminin de 46 de ani care, după administrarea primei doze de vaccin de la AstaZeneca, la aproximativ 10 minute a dezvoltat fenomene alergice, care au evoluat către scăderea valorilor tensionale cu instalarea criteriilor de șoc anafilactic. S-a intervenit rapid conform procedurilor, evoluția fiind rapid ameliorată. În circa șapte minute, pacienta era cu stare generală mult ameliorată. A fost transportată pentru continuarea monitorizării în spitalul din Slatina. Are o stare generală foarte bună și urmează să fie externată. Nu se cunoștea cu reacții alergice persoana respectivă”, a explicat președintele CNCAV.

„Subliniez că și la debutul campanie chiar în Marea Britanie au fost două cazuri care aveau în antecedent. Reacția anafilactică e o reacție extrem de rară, vorbim de o frecvență de 2,5 până la 5 cazuri la un milion de doze administrate. Deși e o reacție severă, odată ce e recunoscută la timp și se intervine corect, evoluția e favorabilă. Nu au fost înregistrate la nivel mondial cazuri de decese produse de acest tip de reacție alergică”, a mai precizat Valeriu Gheorghiță.

Dr. Adriana Pistol: Avem criterii epidemiologice pentru a face secvențierea tulpinilor noi de SARS-CoV-2

Carmen Munteanu
-
0
Dr. Adriana Pistol: Avem criterii epidemiologice pentru a face secvențierea tulpinilor noi de SARS-CoV-2

Directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, dr. Adriana Pistol, a declarat marți că recomandarea secvențierii probelor pentru depistarea noilor tulpini de SARS-CoV-2 se face pe baza unor criterii epidemiologice stabilite. Călătoriile în zonele unde au fost identificate noi tulpini și contactul cu persoanele care au fost în acele zone sunt două dintre aceste criterii.

”Avem o serie de criterii epidemiologice care în mod evident înseamnă călătorii în zonă, legătură cu o persoană care a călătorit în zonă, dar nu numai acestea. Ne gândim pe viitor să secvențiem, și la persoanele care ar face totuși o infecție chiar și după două doze de vaccin, aceste tulpini care vor fi identificate tocmai pentru că ne dorim cu toții să și demonstrăm că există sau nu există eficacitatea indiferent a cărui vaccin este utilizat și asupra tulpinilor cu mutații. Și aici rămâne de văzut concomitent cu studiile pe care le vom avea de la companiile producătoare de vaccin”, a declarat marți dr. Adriana Pistol.

Specialistul a mai subliniat și faptul că aceste recomandări vor fi trecute și în metodologia de supraveghere.

”Această recomandare noi am adresat-o și către Ministerul Sănătății, unde au avut loc niște discuții. Vor fi trecute în metodologia noastră de supraveghere aceste criterii pentru că selecția pacienților pe baza unor informații care ar trebui să fie obținute încă de la momentul recoltării probei respective ar ajuta foarte mult în aflarea informației referitoare la depistarea unei tulpini, alta decât cea cunoscută, într-un timp mai scurt. Asta este ceea ce preconizăm ca și tactică, ca și strategie. Mai clar spus, în momentul în care am un pacient în fața mea și mă pregătesc să îi iau o probă și este simptomatic ar trebui să existe un set minim de întrebări care să mă facă să trimit acea probă către un laborator care are această capacitate să facă și secvențiere în situația în care se constată la primul test PCR  pe care îl face că există o suspiciune de tulpină posibil. Deci este un lanț al lucrurilor care ar trebui implementat. Am vorbit la Ministerul Sănătății acest lucru. La nivelul Ministerului Sănătății a fost creată o comisie de specialiști de laborator care se vor ocupa de implementarea a ceea ce v-am spus și sperăm ca foarte curând să vedem și în practică”, a mai precizat dr. Pistol.

Totodată, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică a mai spus că este clar că tulpina britanică există și că trebuie pus accent și pe celelalte tulpini.

”Interesul devine din ce în ce mai mare pentru tulpinile celelalte, sud-africană, braziliană, ori aici este ceva mai ușor să obținem niște informații pentru că nu toată lumea se duce în Africa de Sud sau în Brazilia sau să aibă contact prea mult cu astfel de persoane. Obiectivul, dincolo de depistarea tulpinii britanice care deja aș putea să spun că este realizat, de acum încolo trebuie să ne orientăm și către celelalte tulpini ca să putem fi în cunoștință de cauză cât mai repede posibil”, a mai spus dr. Adriana Pistol.

1...1.3101.3111.312...3.315Pagina 1.311 din 3.315