Guvern: România va trimite o primă tranşă de 20.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 către Republica Moldova

Guvernul a adoptat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă prin care România va trimite o primă tranşă de 20.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 către Republica Moldova, cu titlul de donaţie, a anunțat premierul Florin Cîţu. În total, vor fi trimise 200.000 de doze de vaccin împotriva COVID-19, a adăugat şeful Guvernului.

„În şedinţa de Guvern de astăzi au fost mai multe hotărâri, dar şi câteva ordonanţe. Cea mai importantă este ordonanţa de urgenţă prin care am reglementat ajutorul pe care îl vom da imediat Republicii Moldova, constând în 20.000 de doze de vaccinuri. Este o donaţie pe care o vom face. E prima tranşă din cele 200.000 de vaccinuri pe care le trimite în Republica Moldova. Astăzi a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă. După ce o să fie publicată ordonanţa de urgenţă în Monitorul Oficial, va fi nevoie de o hotărâre de Guvern pe care o vom lua, dacă este nevoie într-o şedinţă online, pentru a ne asigura că aceste doze ajung în Republica Moldova cât mai rapid”, a declarat Florin Cîţu, la finalul şedinţei de miercuri a Guvernului.

FDA: Vaccinul Johnson & Johnson, eficiență de 85% împotriva formelor grave ale COVID-19

Administrația Americană pentru siguranța Alimentelor și Medicamentelor (FDA) a emis, miercuri, documente care arată că vaccinul Johnson & Johnson împotriva COVID-19 este în general sigur și foarte eficient împotriva celor mai severe forme ale bolii, relatează AFP.

Eficacitatea vaccinului a fost de 85,9% împotriva formelor grave ale maladiei în SUA şi a fost de asemenea eficient împotriva formelor grave în proporţie de 81,7% în Africa de Sud şi 87,6% în Brazilia, unde există tulpini locale larg răspândite.

FDA a studiat independent rezultatele testelor clinice efectuate pe circa 40.000 de persoane în mai multe ţări.

„Analizele susţin un profil de securitate favorabil fără îngrijorări specifice de securitate identificate care ar putea împiedica emiterea unei autorizaţii pentru utilizare de urgenţă”, a scris agenţia. Această aprobare ar putea fi acordată încă de la sfârşitul acestei săptămâni în SUA.

În toate regiunile în care s-au efectuat testele clinice, eficacitatea vaccinului la 28 de zile după vaccinare a fost de 85,4% împotriva formelor severe ale maladiei.

În ceea ce priveşte formele moderate ale COVID-19, eficacitatea a fost de 66,1%.

Aceste date le confirmă pe cele comunicate anterior de compania farmaceutică, notează AFP.

Johnson&Johnson s-a angajat să transporte 100 de milioane de doze în SUA înainte de sfârşitul lunii iunie.

Acest vaccin este aşteptat în mod special întrucât prezintă două avantaje care nu sunt deloc de neglijat în materie de logistică: nu necesită decât o singură doză şi poate fi stocat la temperatura frigiderului, ceea ce va facilita considerabil distribuţia.

SJU Ploiești: Echipamente pentru prevenirea răspândirii SARS-CoV-2, într-un proiect de peste opt milioane lei

Un proiect de peste opt milioane de lei  va asigura dotarea Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Ploieşti cu echipamente medicale şi de protecţie medicală destinate prevenirii răspândirii noului coronavirus. Proiectul este  finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014- 2020.

Consilierii judeţeni au aprobat, miercuri, un proiect de hotărâre prin care se stabileşte valoarea totală a proiectului „Dotarea unităţilor sanitare aflate în subordinea Consiliului Judeţean Prahova cu echipamente medicale şi de protecţie medicală, în vederea prevenirii extinderii infectării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 şi tratarea pacienţilor contaminaţi” la cuantumul de 8.397.993,60 lei, dar şi încheierea unui acord de parteneriat între Consiliul Judeţean (CJ) Prahova, în calitate de solicitant al fondurilor, şi Spitalul judeţean de Urgenţă Ploieşti.

„Investiţia propusă are ca obiective: prevenirea şi limitarea extinderii infectării cu SARS-CoV-2; creşterea capacităţii de tratare a unităţilor spitaliceşti vizate; dotarea spaţiilor destinate tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirus cu echipamente medicale de specialitate; dotarea personalului medical cu echipamente medicale de protecţie”, se arată în documentele aferente proiectului.

Potrivit sursei citate, ar urma să fie achiziţionate în cadrul proiectului, printre altele, ventilatoare de înaltă performanţă, paturi de terapie intensivă, o unitate CT media scan inovativă de urgenţă, aparate Rx mobile, dar şi aparatură necesară în laboratorul de analize al Secţiei Boli Infecţioase.

Metodologia de supraveghere a COVID-19 a fost actualizată

Definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) au fost actualizate, miercuri, de Institutul Naţional de Sănătate Publică, alături de recomandările de prioritizare a testării pentru coronavirus.

Astfel:

  • Sunt exceptate de la testare persoanele asimptomatice vaccinate complet, cu 2 doze, la care au trecut minimum 10 zile de la doza a doua.
  • Sunt exceptate de la testare persoanele care accesează serviciile medicale pentru alte patologii.
  • Se recomandă, în continuare, testarea tuturor persoanelor simptomatice (care întrunesc criteriile din definiția de caz), inclusiv a celor vaccinate complet, cu două doze și la care au trecut minimum 10 zile de la a doua doză.

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puțin unul din următoarele semne și simptome:

– tuse

– febră

– scurtarea respirației

– debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei

Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.

Caz posibil

Orice persoană care întrunește criteriile clinice

Caz probabil

Orice persoană care întrunește criteriile clinice și care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat SAU Orice persoană care întrunește criteriile de diagnostic imagistic

Caz confirmat

Orice persoană care întrunește criteriile de laborator

Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile.

Contactul direct

  • Persoana care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
  • Persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
  • Persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
  • Persoana care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
  • Persoana care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
  • Persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.

Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.

Potrivit documentului, orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator și a respectat distantarea fizica nu este considerată contact direct.

Definițiile de caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)

Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecții asociate asistenței medicale trebuie să țină cont de perioadele de incubație cunoscute la acest moment, respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalența COVID-19 în instituție/secție, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum și orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecției.

Astfel pot exista următoarele situații:

Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:

– Simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;

– Debutul simptomelor în zilele 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere în comunitate

Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:

– Debutul simptomelor în ziua 3-7 după admitere, cu informații insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie

Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:

– Debutul simptomelor începând cu a 8-a -14-a zi de la internare

– Debutul simptomelor în ziua 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistența medicala acordată

Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital:

– Debutul simptomelor în ziua ≥14 după internare

Există și situația în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 14 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), situație în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În acestă situație evaluarea finală trebuie să țină cont de paticularitățile cazului.

Potrivit INSP, aceste definiții nu se pot aplica în situația COVID-19 la personalul medico-sanitar. Clasificarea sursei de virus în rândul personalului medico-sanitar recunoaște aceleași categorii, dar trebuie să se bazeze pe o evaluare individuală a fiecărui caz privind probabilitatea expunerii la cazurile de COVID-19 în cadrul asistenței medicale acordate în unitatea sanitara, respectiv în comunitate.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportat ca și cauză a decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19.

COVID-19 trebuie menționat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

”De asemenea, mentionam ca, potrivit Ordinului MS nr.961/2020 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2, cazurile confirmate COVID soldate cu deces la care testele RT-PCR în dinamică din spută/aspirat bronșic sunt negative (2 teste) pot fi considerate deces cauzat de infecția cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidențiază semne și simptome înalt sugestive și decesul este corelat cu evoluția clinică determinată de COVID-19. În situația în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din țesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia.”, se arată în document.

Criterii pentru initierea testarii pentru SARS-CoV-2

Confirmarea prompta a cazului suspect este necesara pentru a asigura, rapid si eficient, supravegherea epidemiologica a contactilor, implementarea masurilor de prevenire si control al infectiei, precum si colectarea informatiilor epidemiologice si clinice relevante.

Recomandări de prioritizare a testării prin RT-PCR și/sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2

1.Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz (RT-PCR sau test rapid antigenic)

  1. Persoane simptomatice cu rezultat negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, efectuat în unități sanitare (RT-PCT)
  2. Contacți direcți ai cazurilor confirmate

– RT-PCT pentru contacții asimptomatici

– test rapid antigenic în focarele de colectivitate (centre rezidențiale, secții de psihiatrie cronici, penitenciare) confirmate prin RT-PCR, pentru a facilita detectarea timpurie a altor cazuri, ca parte a supravegherii contacților și a investigării focarului

  1. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant – 2 teste la 24 de ore interval (RT-PCR)
  2. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplaseaza de la centrul de transplant in centrele de prelevare – la fiecare 2 saptamani (RT-PCR)
  3. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresivi în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital (RT-PCR)
  4. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie: -Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cura, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare; -Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei (RT-PCR)
  5. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei (RT-PCR)
  6. Însoțitorii pacienților copii de la punctele 6., 7. și 8., precum și însoțitorii copiilor cu COVID-19 (RT-PCR sau test rapid antigenic)
  7. Pacienti hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe luna; – Pacienti hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele (RT-PCR)
  8. Persoane instituționalizate asimptomatice, inclusiv pacienții cronici psihiatrici cu durata de internare care depășește o lună, la internare, persoane din penitenciare, la admiterea în unitate și ulterior cu frecvența menționată

– RT-PCR de 2 ori pe lună sau

– test rapid antigen de 4 ori pe lună

  1. Personalul de îngrijire din centre rezidențiale, secțiile de psihiatrie cronici și personalul din penitenciare (RT-PCR sau test rapid antigenic)
  2. Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice (RT-PCR sau test rapid antigenic)
  3. Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 5-7 zi de la ultimul contact posibil infectant (RT-PCR sau test rapid antigenic)

Persoanele care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile nu se mai testează la interval de 2 săptămâni, cu excepția celor cu imonosupresii severe și a celor care dezvoltă simptomatologie clar sugestivă.

Secvențierea

Criteriile epidemiologice și de laborator recomandate pentru selecția cazurilor pentru secvențiere sunt următoarele:

  • cazurile cu eșec la detecția, prin RT-PCR, a țintei genice S în cadrul pre-screening-ului;
  • cazuri confirmate cu istoric de călătorie în UK, Africa de Sud, Brazilia sau care au avut contact direct cu persoane revenite din aceste țări în perioada de 2-14 zile anterioară debutului sau în perioada de 14 zile anterioară confirmării (pentru asimptomatici);
  • cazuri confirmate provenind din zone în care este detectată creșterea rapidă a numărului de cazuri;
  • contacți direcți simptomatici/asimptomatici ai cazurilor confirmate cu una din noile variante;
  • contacți direcți (maximum 5) din focare în care a fost detectat un caz cu o nouă variantă;
  • cazuri reinfectate (la minimum 90 de zile de la vindecarea primei infecții);
  • cazuri simptomatice vaccinate complet, cu 2 doze, la care au trecut minimum 10 zile de la doza a doua

” Recomandăm ca dintre cazurile confirmate cu COVID-19 menționate mai sus să fie trimise pentru secvențiere doar cele având Cycle threshold (Ct) sub 30”, se mai arată în actualizarea făcută de INSP.

Coronavirus: Ungaria, prima țară din Uniunea Europeană care folosește vaccinul Sinopharm din China

Ungaria a început, miercuri, să folosească vaccinul împotriva COVID-19 produs de laboratorul chinez Sinopharm , devenind prima ţară din Uniunea Europeană care utilizează acest ser, după ce apelase deja şi la vaccinul rusesc Sputnik V, relatează AFP şi Reuters.

„Este o zi importantă, pentru că începem inocularea cu vaccinurile chineze”, a transmis premierul Viktor Orban într-un scurt mesaj postat pe o rețea de socializare.

„Asta îmi dă speranţă că cei responsabili cu apărarea vor putea fi vaccinaţi de săptămâna viitoare”, a mai spus premierul ungar.

În acelaşi timp, Orban a mai afirmat că Ungaria nu îşi poate relaxa deocamdată izolarea parţială, din cauza celui de-al treilea val de infectări şi pentru că doar o mică parte din populaţie a fost vaccinată până acum.

„Situaţia nu este uşoară, dar avem veşti bune, au ajuns multe vaccinuri şi numărul persoanelor vaccinate va creşte”, a spus premierul ungar.

„Cu toate acestea, Ungaria este ameninţată de un al treilea val” al pandemiei, a adăugat Orban.

Până miercuri, Ungaria a raportat 410.129 de cazuri de infectări, dintre care 14.552 decese. Aproximativ 471.000 de persoane au fost vaccinate, ceea ce reprezintă aproape 5% din populaţia Ungariei, conform unui bilanţ al guvernului.

„Nu putem vorbi despre vreo relaxare (a restricţiilor)”, a spus Orban, care pare astfel să renunţe la planul anunţat la începutul lunii, conform căruia până luni urma să fie anunţate decizii privind relaxarea, fiind luată în considerare o redeschidere a activităţilor în jurul Paştelui.

În urma restricţiilor introduse în noiembrie, circulaţia pe timpul nopţii şi adunările sunt interzise, iar barurile şi cluburile sunt închise.

Ungaria speră ca într-o săptămână să ajungă la un număr de 800.000 de persoane vaccinate cu prima doză, a spus, marţi, un oficial guvernamental.

INSP: Trei scenarii pentru evoluția COVID-19. Toate anunţă o creştere constantă a numărului de cazuri

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a realizat o analiză a evolţiei pandemiei COVID-19 și anunţă o creştere constantă a numărului de cazuri de infecție cu SARS-CoV-2 în perioada următoare. Specialiștii au în vedere trei scenarii, cel mai sumbru dintre acestea anunţând o creştere cu 4% pe zi a cazurilor, ajungându-se la 8.900 de îmbolnăviri zilnic, în 20 martie.

Pe baza datelor colectate de la reluarea cursurilor, Institutul Naţional de Sănătate Publică a stabilit trei scenarii de evoluţie a situaţiei epidemiologice:

  • 1. Creştere constantă cu 1%/zi ceea ce ar conduce la o medie de 3.300 de cazuri zilnice la data de 20 martie
  • 2. Creştere constantă cu 2%/zi ceea ce ar conduce la o medie de 4.600 de cazuri zilnice la data de 20 martie
  • 3. Creştere constantă cu 4%/zi ceea ce ar conduce la o medie de 8.900 de cazuri zilnice la data de 20 martie

Specialiştii precizează că scenariile nu constituie modele matematice de evoluţie, ci ipoteze de lucru.

”Începând cu data de 17 februarie (la o săptămână de la reluarea cursurilor) se înregistrează o creştere susţinută a mediei cazurilor confirmate pe parcursul ultimelor șapte zile consecutive, evoluţia îndreptându-se spre scenariul 2”, a transmis INSP.

INSP a precizat că s-a observat o creştere a numărului de cazuri COVID-19 în rândul grupei de vârstă 0-19 ani.

”În perioada următoare este posibil să se observe un impact indirect datorat faptului ca 97% din cazurile din grupa 0-19 ani sunt izolate la domiciliu. Este posibil ca aceste cazuri sa transmită infecţia la persoanele adulte din aceeaşi locuinţă, iar acestea, în funcţie de vârstă şi comorbidităţi, să prezinte forme de boala care să necesite spitalizare”, au mai precizat specialiştii.

”Observarea acestei creșteri a numărului de cazuri nu poate fi pusă pe seama răspândirii în comunitate a variantei de virus din Marea Britanie. Era de aşteptat că deschiderea şcolilor va introduce un nivel sporit de mobilitate şi interacţiune suplimentare în cadrul comunităţilor, ceea ce va afecta situaţia epidemiologică. La acestea se adaugă si redeschiderea în unele zone a activităţilor operatorilor economici din domeniul HoReCa, jocuri de noroc şi cultura, precum şi probabil o relaxare la nivel individual în ceea ce priveşte măsurile de protecţie si a interacţiunilor, datorată oboselii pandemice”, se mai arată în raportul INSP.

Germania: Trei kituri de testare COVID-19 la domiciliu, aprobate în cadrul strategiei de testare în masă

Trei kituri de testare la domiciliu pentru detectarea maladiei COVID-19 au fost aprobate în Germania, în cadrul strategiei de testare în masă concepută de ministrul Sănătăţii, Jens Spahn, informează Reuters.

Rata infectărilor cu noul coronavirus a scăzut constant în Germania în primele săptămâni ale anului 2021, dar a stagnat în ultimele zile, adăugându-se astfel acelor semnale care sugerează că Germaniei îi va fi dificil să relaxeze restricţiile antiepidemice atunci când lockdown-ul se va încheia pe 7 martie.

Institutul Federal pentru Medicamente şi Dispozitive Medicale, autoritatea cu rol de reglementare pe piaţa medicală din Germania, a aprobat miercuri testele antigen fabricate de companiile Healgen Scientific, Xiamen Boson Biotech şi Hangzhou Laihe Biotech pentru a fi utilizate de persoane care nu sunt profesionişti în sectorul sănătăţii, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul instituţiei.

Ministrul Jens Spahn declarase la un post de televiziune că şi alte kituri de testare COVID-19 la domiciliu vor fi aprobate săptămâna viitoare.

Alte ţări mizează la rândul lor pe testele la domiciliu pentru a contribui astfel la limitarea răspândirii virusului.

În Austria, autotestele sunt deja utilizate în şcoli şi vor deveni disponibile pentru publicul larg în farmacii, în regim de gratuitate, începând de săptămâna viitoare.

În Anglia, echipe de voluntari şi de poliţişti au început să sune la uşile rezidenţilor în această lună pentru a le înmâna kituri de testare COVID-19, încercând astfel să limiteze răspândirea unei variante mai contagioase a noului coronavirus, originară din Africa de Sud.

În Germania, numărul cazurilor confirmate de coronavirus a crescut în ultimele 24 de ore cu 8.007 şi a ajuns la un total de 2.402.818, potrivit datelor transmise miercuri de Institutul Robert Koch pentru boli infecţioase.

Rata infectărilor a fost în această ţară de 59,3 cazuri la 100.000 de persoane în ultimele şapte zile, în creştere uşoară în raport cu rata de 57 de cazuri la 100.000 de persoane raportată săptămâna precedentă.

O echipă de medici și asistenți medicali români a plecat miercuri în Bratislava într-o misiune de 21 de zile

O echipă formată din cinci medici și opt asistenți medicali, realizată prin implicarea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), și însoțită de doi reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se deplasează miercuri, 24 februarie, la Bratislava, în vederea sprijinirii personalului serviciilor medicale din Slovacia, în acordarea asistenței de specialitate.

”În contextul susținerii eforturilor de combatere a răspândirii virusului SARS-CoV-2 și urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă – solicitare primită de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, de la Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC) – Guvernul României a decis să sprijine Republica Slovacia prin trimiterea unei echipe medicale specializate în anestezie și terapie intensivă”, informează DSU.

Potrivit DSU, misiunea este prevăzută să dureze 21 de zile, acțiunea fiind finanțată de Uniunea Europeană, prin ESI (Instrumentul privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii).

Ce se întâmplă în cazul pierderii dovezii de vaccinare anti-COVID-19

Col. dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România, a declarat miercuri că dovezile de vaccinare nu se regăsesc în platforma de programare pentru vaccinarea împotriva noului coronavirus și că o altă dovadă poate fi luată, în cazul în care cea inițială este pierdută, fie de la centrul unde s-a făcut vaccinarea fie din Registrul electronic național al vaccinărilor.

”Platforma de programare este strict pentru a aloca un loc pentru prima doză și doza a doua. Dovada, adeverința de vaccinare se poate printa de la respectivul centru de vaccinare sau direct din Registrul electronic național al vaccinărilor care este gestionat la nivelul INSP”, a declarat Valeriu Gheorghiță miercuri în cadrul unei vizite de lucru la centrul de vaccinare de la Romexpo din Capitală.

3.337 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 3.337 de cazuri noi de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2 și alte 73 de decese asociate cu boala COVID-19. În unitățile de terapie intensivă sunt internați 969 de pacienți.

De asemenea, în ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.447 de teste RT-PCR (17.019 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.428 la cerere) și 7.917 teste rapide antigenice.

Până astăzi, 24 februarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 788.048 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 731.049 de pacienți au fost declarați vindecați.

De asemenea, de la începutul pandemiei și până astăzi, 20.086 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 23.02.2021 (10:00) – 24.02.2021 (10:00) au fost raportate 73 decese (41 bărbați și 32 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Bacău, Botoșani, Brașov, Brăila, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman și Timiș.

Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 22 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 20 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 23 decese la categoria de peste 80 de ani.

71 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 2 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.542. Dintre acestea, 969 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 5.961.208 teste RT-PCR și 270.740 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 38.875 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.818 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 52.770 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 141 de persoane.