Spania: O persoană vaccinată cu AstraZeneca a decedat

Ministerul Sănătăţii din Spania a informat miercuri despre decesul unei persoane cu ictus ischemic care a fost vaccinată cu AstraZeneca în ultimele 16 zile şi despre un alt caz de tromboză la o persoană care a fost vaccinată în acelaşi interval de timp, relatează EFE, care adaugă că Spania înregistrează deja trei cazuri privind suspiciuni de reacţii adverse la acest vaccin.

Într-un comunicat de presă, Ministerul Sănătăţii spaniol a explicat că au fost înregistrate două noi notificări privind suspiciuni de reacţii adverse în baza de date FEDRA a Sistemului Spaniol de Supraveghere Farmaceutică, coordonat de Agenţia Spaniolă a Medicamentului şi a Produselor Sanitare (AEMPS): ”O persoană decedată şi o alta cu tromboză venoasă profundă”.

Aceste trei cazuri (primul a fost detectat la 15 martie) s-au înregistrat în contextul în care în Spania au fost vaccinate cu AstraZeneca 975.661 de persoane, aminteşte Ministerul Sănătăţii din această ţară.

”Este vorba despre trei cazuri de episoade de tromboză care în sine, deşi deloc frecvente, se pot produce la nivelul populaţiei generale. Cele trei cazuri au particularitatea că episoadele de tromboză au fost asociate cu o reducere a numărului de plachete sangvine” (trombocite – n.r.), a explicat Ministerul Sănătăţii.

AEMPS, împreună cu restul agenţiilor de reglementare, ”strâng informaţii şi efectuează o investigaţie exhaustivă” pentru a afla dacă există o posibilă relaţie cauzală, dincolo de relaţia temporală cu momentul administrării vaccinului, potrivit Agerpres.

Potrivit comunicatului citat, ”evaluarea acestui tip de semnale poate duce la găsirea unei cauze care să nu aibă legătură cu administrarea vaccinului sau, în situaţia în care (reacţia) poate fi pusă pe seama vaccinului, să se încerce reducerea la minimum a riscurilor, cum ar fi, de exemplu, identificarea factorilor care predispun la apariţia acestui tip de tromboză şi limitarea utilizării vaccinului atunci când este identificat acest factor de risc”.

Ministerul Sănătăţii a amintit că vaccinarea cu AstraZeneca a fost suspendată în Spania (ca şi în alte ţări europene) pentru cel puţin două săptămâni, în aşteptarea rezultatelor Agenţiei Europene pentru Medicamente şi a altor agenţii de resort.

Potrivit EFE, ministerul spaniol a publicat respectivul comunicat chiar în ziua în care s-a aflat despre moartea unei profesoare de 43 de ani, în Marbella (sud), de o hemoragie cerebrală, după ce a primit vaccinul AstraZeneca la 3 martie.

EXCLUSIV Valul trei al pandemiei: Ajung la spital persoane reinfectate și vaccinați cu prima doză

Prof. univ. dr. Cristian Băicuș, medic de Medicină Internă, Spitalul Clinic Colentina, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, că în valul trei al pandemiei ajung la spital atât persoane vaccinate cu prima doză de ser antiCOVID-19, cât și persoane reinfectate, vindecate în urmă cu o lună-două.

„Toată lumea spune că pacienții care ajung acum la spital sunt ceva mai tineri, eu încă nu mi-am dat seama de nicio diferență, văd doar că sunt din ce în ce mai mulți și că ne-am umplut. Vaccinați am avut doar doi, în schimb am al doilea pacient care pare să fi făcut a doua oară boala. Și asta este o întrebare: dacă te reinfectezi? Am avut un pacient care a a făcut a doua oară boala. Prima oară a fost asimptomatic, iar acum este cu afectare pulmonară severă, se sufocă, are insuficiență respiratorie. Este ventilat neinvaziv”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Băicuș.

Medicul a spus că pacienții care au ajuns la spital cu COVID-19 erau după prima doză de vaccin, nu făcuseră rapelul, iar boala a apărut imediat după imunizare.

„Posibil să fi fost deja infectați, în perioada de incubație, când au făcut vaccinul anti-COVID. Nu au ajuns la ATI, dar au afectare pulmonară. Una dintre persoane are 57 de ani, unul 72 de ani. Încă sunt internați”, a precizat prof. univ. dr. Cristian Băicuș.

Acesta a mai spus că important este ce se va întâmpla la nivel de populație cu cazurile de persoane vaccinate care ajung la spital, „nu poți să tragi o concluzie de la doi pacienți”.

În ceea ce privește pacienții reinfectați cu noul coronavirus, medicul de la Spitalul Colentina a spus că unul dintre ei avusese COVID-19 în luna ianuarie, când a fost testat prin RT-PCR, a ieșit pozitiv, dar a fost asimptomatic.

„Acum a avut simptomatologie, a făcut mai multe tipuri de teste, toate au fost pozitive, motiv pentru care el credea că este doar o răceală. Știind că a avut boala, credea că a răcit, dar până la urmă s-a dovedit a fi COVID-19. Am mai avut un pacient care a avut boala în formă ușoară, ca o răceală, a stat acasă, după care mama lui s-a infectat, s-a dus să o îngrijească liniștit știind că el nu poate face boala. A făcut boala purtând mască, stând cu mama lui. A făcut o formă gravă, fiind internat în ATI. A scăpat din fericire. Pacientul avea sub 60 de ani”, a spus prof. univ. dr. Cristian Băicuș.

Potrivit acestuia, cele două persoane vindecate de COVID-19 care au ajuns la spital s-au reinfectat  după o perioadă scurtă de timp, după o lună-două.

„Nu este vorba despre o reinfectare după diagnosticarea, de exemplu, de anul trecut în primăvară și acum, după aproape un an, au făcut iar boala. Unul dintre pacienți a făcut după o lună și jumătate-două, iar celălalt cam tot după aceeași perioadă. Explicația ar fi în nivelul imunității. Poate nu a avut destulă imunitate. Se spunea că cei asimptomatici nu prea fac anticorpi”, a explicat profesorul.

Acesta a dat exemplul personal, spunând că s-a vaccinat antiCOVID, deși a trecut prin boală anul trecut, în aprilie.

Întrebat dacă crede că valul trei al pandemiei va fi un val care să cuprindă mai multe persoane reinfectate, medicul a spus:

„Și eu mă întreb dacă mie mi se pare că au fost puțini cei care s-au reinfectat până acum, dar întrebarea este dacă nu s-au reinfectat pentru că sunt imuni sau nu s-au reinfectat pentru că nu au fost destul de mulți infectați ca să se îmbolnăvească din nou. Eu, de exemplu, am avut COVID-19 în aprilie anul trecut, și totuși m-am vaccinat”, a afirmat prof. univ. dr. Cristian Băicuș.

De asemenea, întrebat dacă reinfectarea ar putea fi și în formă mai ușoară decât infectarea inițială, medicul a răspuns că „așa era ideea. Și eu m-am interesat atunci când am făcut COVID-19 cât de liniștit pot să fiu. Fuseseră atunci, la început, vreo trei-patru cazuri care la reinfectare au fost asimptomatice. Într-adevăr, la ei, reinfectarea a fost mai ușoară, dar a fost și cazul asistentei medicale din Sibiu care a murit la reinfectare. Acum nu știm, este nevoie de mai mulți pacienți ca să putem trage o concluzie. În mod normal, ar trebui să fie mai ușoară boala la reinfectare dacă ți-ai păstrat imunitatea, ca și cu un vaccin”.

 

 

GCS: 6.186 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 89 decese

6.186 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, au fost înregistrate în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, anunță Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Astfel, până miercuri, pe teritoriul României, au fost confirmate 874.985 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 790.813  de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 21.787 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 16.03.2021 (10:00) – 17.03.2021 (10:00) au fost raportate 89 de decese (45 bărbați și 44 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Bihor, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vâlcea, Ilfov și București.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 8 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 26 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 37 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 13 decese la categoria de peste 80 de ani.

85 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.361. Dintre acestea, 1.266 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.389.800 de teste RT-PCR și 463.418  teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 27.983 de teste RT-PCR (18.881 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.102 la cerere) și 11.858 de teste rapide antigenice.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 61 de teste RT-PCR, prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 17 martie a.c.

Pe teritoriul României, 71.027 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 14.956 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 67.896 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 728 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 4.929 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 601 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 16 martie, 4.603 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 887.600 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Cum funcționează cele patru seruri anti-COVID aprobate de UE

Un număr de patru seruri pentru imunizarea împotriva noului coronavirus au fost aprobate până în prezent de Uniunea Europeană (UE), vaccinurile fiind dezvoltate de companiile farmaceutice Pfizer/ BioNTech, Moderna, AstraZeneca și Johnson & Johnson.

Vaccinurile Pfizer și Moderna au la bază ARN mesager, iar serurile de la AstraZeneca și Johnson&Johnson sunt dezvoltate pe baza unui vector viral nereplicativ.

Cea mai mare eficacitate o are vaccinul Pfizer, de 95%. O eficacitatea asemănătoare, de 94,1%, o are vaccinul produs de Moderna, potrivit informațiilor oficiale. În ceea ce privește eficacitatea vaccinurilor AstraZeneca și Johnson&Johnson, aceasta este de 60% respective 67%.

În cee ace privește protocolul de administrare, cu excepția vaccinului Johnson&Johnson, primele trei vaccinuri anti-COVID-19 aprobate în UE sunt adiministrate în două doze, la un interval diferit de timp.

Mai exact, rapelul pentru vaccinul Pfizer se face la o distanță de 21 de zile de la prima doză administrată, pentru vaccinul Moderna la un interval de timp de 28 de zile, iar pentru AstraZeneca la 56 de zile.

Și modalitatea de păstrare a vaccinurilor diferă. Astfel, serul Pfizer poate fi păstrat timp de șase luni la -80 de grade Celsius, Moderna la -20 de grade Celsius, iar AstraZeneca la 2-8 grade Celsius. Vaccinul Johnson&Johnson poate fi păstrat timp de 24 de luni la o temperatură de -20 de grade Celsius.

Pe termen scurt, stocarea la o temperatură cuprinsă între 2-8 grade Celsius, se poate face pentru cinci zile în cazul Pfizer, 30 de zile în cazul Moderna, șase și respective trei luni pentru AstraZeneca și Johnson&Johnson.

Vaccinul Johnson&Johnson urmează să ajungă în curând și în România și este recomandat, potrivit prospectului, persoanelor cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani. Protecția începe la aproximativ 14 zile după vaccinare. Durata protecției oferite de vaccin nu se cunoaște, studiile în acest sens fiind în curs de desfășurare.

În ceea ce privește reacțiile adverse ale vaccinului Johnson&Johnson, cea mai frecventă reacție adversă locală raportată în cadrul studiilor a fost durerea la nivelul locului de injectare (48,6%). Cele mai frecvente reacții adverse sistemice au fost cefalee a(38,9%), oboseala (38,2%), mialgia (33,2%) și greața (14,2%). Pirexia, temperatura corpului egală sau mai mare de 38 de grade Celsius, a fost observată la 9% dintre participanți. Majoritatea reacțiilor adverse a apărut în decurs de 1–2 zile de la vaccinare, având intensitate ușoară până la moderată și durată scurtă (1–2 zile).

 

Legea privind acordarea unor fonduri pentru un program de control al tuberculozei, promulgată de președinte

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, Legea privind aprobarea OUG nr.112/2020 pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului ROU-T-MOH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”.

Programul este finanţat de Fondul Global de Lupta Împotriva SIDA, Tuberculozei şi Malariei, prin Grantul de Tranziţie ROU-T-MOH, şi este implementat de către Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Fundaţia Romanian Angel Appeal şi Asociaţia Româna Anti-SIDA ARAS, pe perioada 1 octombrie 2018 – 31 martie 2021.

În cadrul programului sunt incluse o serie de activităţi dedicate întăririi capacităţii Ministerului Sănătăţii de a controla epidemia de tuberculoză.

Fostul director al Spitalului „Victor Babeș”: Bucureștiul se va închide mai mult ca sigur

Emilian Imbri, fostul director al Spitalului „Victor Babeș” din Capitală, a declarat că Bucureștiul se va închide mai mult ca sigur, afirmând că pandemia de coronavirus va dura și în 2022.

„Iarăși este foarte clar, dacă acum două luni în spitalul „Babeș” unde am lucrat eu erau peste 200 de locuri libere, în momentul de astăzi nu mai este niciun loc liber. Nu vorbim de ATI, ăsta este un subiect închis, pentru că nu cred că a fost o zi în care un pat de terapie intensivă să fi fost liber. Sau, dacă a fost liber, a fost câteva ore. La numărul mare de infectări, sigur că nu avem numărul pe care l-am avut în decembrie, când intrasem ușor într-o spaimă, aveam 10.000-12.000 de infectări pe zi. Firesc, lumea a intrat în panică. Doar ieri avem 5-6.000 de infectări și cu toate astea nu mai sunt paturi în spitale. De ce oare? Pentru că înainte erau cazuri ușoare, care puteau să stea și acasă. Acum se pare că vin la spital, fără nicio frică, cei care nu se mai simt bine acasă și sunt bolnavi, au teste pozitive, ei continuă să rămână acasă și stau până când realizează că sunt la o limită. Unii realizează la timp, alții încă nu realizează și ajung cu o zi, două peste această limită sensibilă și cine încearcă să-i recupereze face eforturi foarte mari”, a declarat medicul, la un post de televiziune.

Referitor la declarația conform căreia „Bucureștiul se va închide mai mult ca sigur”, medicul a precizat că „este foarte greu”.

„Ar trebui cineva deasupra să vadă mai multe punct de vedere, să vadă orizontul, dacă mai poate cineva. Cum poți să închizi un oraș? În momentul ăla s-a terminat, nu mai circulă nimeni, este cel mai tare punct economic din România, deci va fi foarte greu, însă, eu am spus că probabil se va închide – nu că va fi închis de cineva, că n-are nimeni curaj să facă treaba asta – se va închide probabil din cauza numărului foarte mare de persoane infectate. Cum am putea să evităm acest lucru? Eu aș avea o singură rugăminte: rog măcar persoanele bolnave, infectate, să stea în casă și să nu circule. Eu vă asigur că în momentul ăsta circulă foarte mulți oameni care sunt cu test pozitiv și foarte mulți care nu au testul, dar sunt infectați. Eu aș cere tuturor să transmită acest mesaj: măcar cei care știu că sunt infectați să șadă locului. Într-o astfel de situație virusul circulă cu mască și cu adeverință. Virusul s-a mascat, s-a împrietenit cu niște persoane care îl transportă de colo, colo cu mască și cu adeverință”, a subliniat fostul director al Spitalului Victor Babeș.

Raport ONU: Pandemia de COVID-19, posibil să fi crescut mortalitatea infantilă în Asia de Sud în 2020

Un raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU), publicat miercuri, arată că cel mai probabil pandemia de COVID-19 a contribuit indirect la creşterea mortalităţii infantile în Asia de Sud în 2020.

Mai exact, se indică o creștere cu 228.000 a deceselor în rândul copiilor, cu 11.000 a deceselor maternale şi cu 3,5 milioane a sarcinilor nedorite, informează AFP, potrivit Agerpres.

Studiul a fost comandat de UNICEF și acuză ”o reducere drastică a accesului şi a recurgerii la serviciile de sănătate publice esenţiale” din cauza pandemiei, în India, Pakistan, Nepal, Bangladesh, Afganistan şi Sri Lanka, unde locuiesc 1,8 miliarde de oameni în total.

”Regresul acestor servicii esenţiale a avut un impact devastator asupra sănătăţii şi nutriţiei familiilor cele mai sărace”, a declarat George Laryea-Adjei, director regional al UNICEF.

Aceasta a mai declarat că ”este absolut vital ca aceste servicii să fie pe deplin restabilite pentru copiii şi mamele care au nevoie disperată de ele şi ca totul să fie făcut astfel încât oamenii să se simtă în siguranţă având acces la ele.”

În Bangladesh şi în Nepal, de exemplu, numărul de copii îngrijiţi pentru malnutriţie acută severă (MAS) a înregistrat o scădere de peste 80%, în timp ce vaccinarea DTP a scăzut cu 35% în India şi cu 65% în Pakistan.

Cifrele precizate se bazează pe schimbările reale observate şi comparate cu datele anterioare pandemiei în Asia de Sud, unde 1,4 milioane de copii de mai puţin de cinci ani au murit numai în anul 2019, dintre care 63% erau nou-născuţi, mai relatează Agerpres.

 

MAE: Noi condiții de intrare în Elveția și Liechtenstein: test PCR negativ și carantină zece zile

Autoritățile federale elvețiene au revizuit condițiile de intrare pe teritoriul Confederației Elvețiene, în contextul pandemiei de COVID-19, anunță, miercuri, Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Noile măsuri se aplică și pentru intrarea pe teritoriul Principatului Liechtenstein.

Potrivit informațiilor comunicate de către autoritățile elvețiene, începând cu data de 22 martie 2021, ora 00:00, România va fi inclusă pe lista statelor/regiunilor cu grad ridicat de risc epidemiologic. Astfel, toate persoanele (cu excepția copiilor sub 12 ani) care în ultimele 10 zile anterior intrării pe teritoriul Confederației Elvețiene s-au aflat, pentru mai mult de 24 de ore, pe teritoriul unor state/regiuni cu grad ridicat de risc epidemiologic, printre care și România, trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test molecular de tip PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior intrării pe teritoriul elvețian, preciează MAE.

Documentul care atestă rezultatul testării trebuie să includă următoarele informații: numele, prenumele și data nașterii persoanei testate; data și ora prelevării testului; tipul testului și rezultatul testării.

De asemenea, suplimentar măsurii prezentării unui test molecular cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, persoanele care sosesc în Confederația Elvețiană dintr-un alt stat/regiune cu grad ridicat de risc epidemiologic, printre care și România, vor efectua o perioadă de carantină de 10 zile. Persoanele supuse măsurii de carantină obligatorie trebuie să se înregistreze la autoritățile cantonale din localitatea de destinație în termen de maximum 48 de ore de la sosire.

Măsura carantinei poate fi redusă, cu aprobarea autorităților cantonale competente, dacă persoanele supuse acestei măsuri efectuează, în cea de-a 7-a zi de carantină, un test pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 (de tip antigen rapid sau PCR), pe cheltuială proprie, iar rezultatul acestuia este negativ.

Măsurile se aplică indiferent de mijlocul de transport folosit pentru călătoria în Confederația Elvețiană, mai precizează MAE.

Sunt exceptate de la măsura prezentării unui test molecular tip PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 și de la efectuarea măsurii de carantină următoarele categorii:

  • persoanele implicate în asigurarea bunei funcționări a sistemului medical și/sau de ordine și securitate publică și a sistemului administrativ federal;
  • transportatorii internaționali de bunuri și persoane;
  • persoanele care călătoresc în scop profesional sau medical, deplasarea fiind absolut necesară și neputând suferi amânare;
  • persoanele care revin pe teritoriul Confederației Elvețiene după ce au călătorit într-un stat/regiune cu risc epidemiologic ridicat din motive profesionale sau medicale absolut necesare și care nu puteau fi amânate;
  • persoanele care s-au aflat în tranzit direct (pentru mai puțin de 24 de ore) pe teritoriul unui stat/unei regiuni cu grad ridicat de risc epidemiologic;
  • persoanele care tranzitează direct teritoriul Confederației Elvețiene spre alte destinații. În acest caz, autoritățile locale pot solicita prezentarea unor documente justificative, care să dovedească necesitatea tranzitării teritoriului național (ex.: domiciliu / rezidență / drept de ședere / contract de muncă / orice altă dovadă a necesității intrării, precum adeverință de tratament medical imperios necesar, de studii etc.);
  • persoanele care revin pe teritoriul Confederației Elvețiene după participarea la un eveniment care a avut loc într-un stat/regiune cu risc epidemiologic ridicat, cu condiția să prezinte dovezi că participarea și șederea au avut loc în conformitate cu un plan de protecție specific. Excepția se referă, în special, la participarea în scop profesional la o competiție sportivă, la un eveniment cultural sau la un congres;
  • persoanele care pot atesta faptul că au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele trei luni anterior intrării în Confederația Elvețiană și s-au vindecat.

Primul vaccin anti-COVID-19 produs de Vietnam va fi disponibil până la sfârşitul lui 2021

Nanocovax, primul vaccin anti-COVID-19 dezvoltat de Vietnam, este aşteptat să fie gata pentru utilizarea pe plan intern până în al patrulea sfert al lui 2021, a informat miercuri Ministerul Sănătăţii din această ţară din sud-estul Asiei, potrivit dpa.

„Oprirea pandemiei depinde în mare măsură de dezvoltarea vaccinurilor”, a precizat Ministerul amintit într-o declaraţie.

În total, patru companii vietnameze lucrează pentru a produce vaccinuri, însă în cazul Nanocovax procesul de dezvoltare este într-o fază semnificativ mai avansată.

Vietnamul a primit primele sale vaccinuri anti-COVID-19 la sfârşitul lunii februarie, când 117.600 de doze din vaccinul produs de AstraZeneca, aprobat pentru utilizare în ţară la începutul lunii ianuarie, au ajuns pe aeroportul Tan Son Nhat din oraşul Ho Şi Min.

Vietnamul a început să ofere vaccinări anti-COVID-19 în luna martie, prioritatea fiind acordată lucrătorilor din sistemul medical, aflaţi în prima linie, şi cetăţenilor vulnerabili.

Autorităţile au declarat că se aşteaptă să primească cel puţin 60 milioane de doze de vaccin în 2021, dintre care 30 de milioane vor fi furnizate prin mecanismul COVAX. Alte 1,3 milioane de doze de vaccin AstraZeneca sunt aşteptate în aprilie prin această schemă.

Pe 26 februarie, Ministerul Sănătăţii din Vietnam a aprobat pentru utilizare de urgenţă vaccinul rusesc Sputnik V. Responsabilii din domeniul sanitar au aprobat, de asemenea, vaccinul produs de Moderna.

În august 2020, Vietnamul s-a înregistrat pentru a cumpăra între 50 şi 150 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 fabricat în Rusia, însă rămâne neclar exact câte doze intenţionează să cumpere ţara.

Până în prezent, Vietnamul a înregistrat oficial 2.560 de cazuri de COVID-19 şi 35 de decese provocate de această boală.

Brazilia: Un nou record, de aproape 3000 decese zilnice, cauzate de COVID-19

Brazilia a înregistrat în ultimele 24 de ore un nou record zilnic de decese cauzate de COVID-19, informează, miercuri, dpa.

Ministerul Sănătăţii al Braziliei a înregistrat 2.841 de decese cauzate de COVID-19 în ultimele 24 de ore. Săptămâna trecută, în aceeaşi perioadă de 24 de ore au fost înregistrate pentru prima dată peste 2.000 de decese de COVID-19.

În total, 282.127 de oameni au murit până acum de COVID-19 în Brazilia, ţară cu o populaţie de 210 milioane de locuitori, printre cele mai afectate de pandemie. Doar SUA au înregistrat mai multe victime.

Oficiali în domeniul sănătăţii şi oameni de ştiinţă se aşteaptă ca Brazilia să depăşească în curând 3.000 de decese pe zi cauzate de noul tip de coronavirus.

În total, Brazilia a raportat 83.962 de infectări cu noul tip de coronavirus în ultimele 24 de ore, majorând numărul total de infectări la peste 11,6 milioane.

Instituţia ştiinţifică Fundaţia Oswaldo Cruz (Fiocruz) susţine că Brazilia se confruntă în prezent cu cel mai grav colaps din istorie al sistemului său de sănătate şi al spitalelor sale, după ce sistemul de sănătate brazilian s-a prăbuşit în mai multe oraşe.

Potrivit Fiocruz, 80% şi chiar mai mult dintre paturile din spitale sunt în prezent folosite în unităţile de terapie intensivă din spitalele publice în 24 dintre cele 26 de state federale ale Braziliei şi în districtul capitalei.