30.6 C
București
marți, iulie 7, 2026
More

    Testarea genetică schimbă diagnosticul și tratamentul cancerului endometrial cu componentă ereditară

    Cancerul endometrial, o formă comună de cancer ginecologic la nivel global, afectează anual sute de mii de femei. În aproximativ 10-15% din aceste cazuri, boala este provocată de o mutație genetică transmisă ereditar, ce poate fi detectată și urmărită prin teste genetice specializate.

    Cancerul endometrial, cunoscut și sub denumirea de cancer al mucoasei uterine, apare atunci când celulele mucoasei interne a uterului încep să se înmulțească necontrolat. În cadrul rubricii „Pastila de Genetică”, Spitalul Victor Babeș Timișoara aduce în prim-plan cauzele genetice ale acestei afecțiuni.

    Una dintre cele mai frecvente cauze genetice este sindromul Lynch, o boală ereditară provocată de mutații ale genelor implicate în repararea ADN-ului. Femeile care moștenesc aceste mutații au un risc crescut de a dezvolta cancer endometrial.

    Pentru diagnosticarea corectă a formelor cu componentă genetică, la paciente se efectuează analize histopatologice care urmăresc prezența instabilității microsatelitare sau a deficienței MMR – markeri moleculari analizați în laboratorul de anatomie patologică. Identificarea acestor markeri indică o posibilă predispoziție ereditară, legată de sindromul Lynch.

    Testarea acestor markeri ar trebui să fie efectuată în mod universal pentru toate paciente diagnosticate cu cancer endometrial. Prezența deficienței MMR schimbă fundamental modul de abordare a tratamentului și monitorizării bolii.

    Astfel, pacienta cu acest tip de marker este îndrumată către testarea genetică germinală pentru diverse mutații, în special cele asociate sindromului Lynch. În cazul unui rezultat pozitiv, se recomandă testarea „în cascada” a rudelor pacientei pentru prevenirea altor tipuri de cancer asociate acestui sindrom.

    Mai mult, prezența markerului MMR poate indica o eligibilitate crescută pentru imunoterapie, o opțiune de tratament ce poate fi adaptată în funcție de profilul genetic al tumorii.

    La Spitalul Victor Babeș Timișoara funcționează un Cabinet de Genetică, unde consultul este asigurat de prof. dr. Adrian Pavel Trifa, medic primar genetică medicală. Consultul este gratuit, fiind disponibil pe bază de trimitere de la medicul de familie sau medicul oncolog.

    Creșterea bugetului sănătății din 2025 nu se regăsește în finanțarea spitalelor publice, avertizează FSSR

    Federația „Solidaritatea Sanitară” din România semnalează un dezechilibru important în distribuția fondurilor din sistemul de sănătate, subliniind că personalul din spitalele publice este dezavantajat în actualul context al bugetului.

    Potrivit datelor prezentate de Federație:

    • Cheltuielile totale pentru sănătate (CNASS + MS – inclusiv finanțarea spitalelor):

      • Cca. 76 miliarde lei în 2024

      • Cca. 83 miliarde lei în 2025 (dacă se păstrează ritmul din primele 6 luni)

    • Cheltuieli alocate spitalelor publice:

      • Cca. 43,98 miliarde lei în 2024

      • Cca. 44,61 miliarde lei în 2025

    Federația subliniază că diferența de +5,51 miliarde lei în bugetul sănătății între 2024 și 2025 NU se reflectă în finanțarea spitalelor, unde creșterea este de doar +0,63 miliarde lei.

    „Așadar, peste 4,88 miliarde lei ar urma să fie direcționați în alte zone ale sistemului sanitar, în timp ce Guvernul reduce cheltuielile cu spitalele publice… prin diminuarea sporurilor acordate angajaților pentru condiții de muncă periculoase și dificile!”

    Federația ridică întrebări esențiale privind direcționarea fondurilor suplimentare și tratamentul aplicat personalului medical:

    „Cine beneficiază de aceste cheltuieli suplimentare? De ce se face «economie» din buzunarul celor care lucrează în prima linie?”

    Organizația sindicală anunță că va continua demersurile de monitorizare și informare a publicului:

    „Vom continua să monitorizăm și să prezentăm datele reale. Reformele nu pot fi construite pe spinarea angajaților din spitalele publice!”

    Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită transparență din partea autorităților și o reformă echitabilă care să nu penalizeze personalul medical din spitalele publice, aflat constant în prima linie a sistemului sanitar.

    Consumul de alimente ultraprocesate crește riscul de obezitate, diabet, boli cardiovasculare și cancer

    Dr. Alexandru Calancea, medic specialist cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, avertizează cu privire la efectele nocive ale alimentelor ultraprocesate asupra sănătății și propune sfaturi practice pentru reducerea acestora în dieta zilnică.

    Potrivit acestuia, alimentele procesate sunt definite ca orice produs modificat față de forma sa naturală. În timp ce unele produse procesate ușor – precum iaurtul simplu, brânza, pâinea integrală sau legumele congelate – pot fi tolerate în dietă, alimentele ultraprocesate, cum ar fi snack-urile, mezelurile, dulciurile ambalate sau produsele de tip fast-food, au efecte dovedit negative asupra sănătății.

    Dr. Calancea menționează o serie de riscuri asociate consumului constant de alimente ultraprocesate, printre care:

    • Creșterea în greutate și obezitate, din cauza densității calorice și lipsei nutrienților;

    • Apariția rezistenței la insulină și riscul de diabet de tip 2, cauzate de zaharuri ascunse;

    • Dezvoltarea bolilor cardiovasculare, prin consumul de grăsimi trans și exces de sare;

    • Creșterea riscului de cancer colorectal, în special în cazul consumului de carne procesată;

    • Inflamația cronică determinată de aditivi și coloranți artificiali;

    • Tulburări digestive provocate de lipsa fibrelor și prezența emulgatorilor;

    • Probleme de sănătate mintală, precum depresia și anxietatea, legate de diete dezechilibrate;

    • Steatoza hepatică (ficat gras non-alcoolic), asociată consumului de sirop de porumb;

    • Dependență alimentară, ca urmare a gustului intens creat artificial;

    • Slăbirea sistemului imunitar, cauzată de lipsa micronutrienților esențiali.

    Pentru prevenirea acestor probleme, medicul oferă o serie de sfaturi concrete:

    • Evitarea produselor cu liste lungi de ingrediente sau termeni greu de înțeles;

    • Renunțarea la mezeluri, pateuri, crenvurști și alte alimente procesate în favoarea preparatelor din carne gătite acasă;

    • Limitarea consumului de biscuiți, napolitane și cereale îndulcite, preferând fulgi de ovăz combinați cu fructe și nuci;

    • Excluderea sucurilor carbogazoase sau colorate și înlocuirea lor cu apă, ceai sau sucuri naturale preparate acasă;

    • Atenție la produsele etichetate „light” sau „fitness”, care pot conține aditivi sau îndulcitori;

    • Prepararea dulciurilor în casă, pentru un control mai bun al ingredientelor;

    • Reducerea consumului de fast-food și a produselor gata congelate;

    • Utilizarea ingredientelor naturale și gătirea meselor în mod simplu, din alimente brute precum legume, cereale integrale, ouă, pește și carne curată.

    Sporurile din spitalele publice sunt deja sub limita minimă legală, avertizează FSSR

    Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) contrazice declarațiile recente ale Premierului referitoare la reducerea sporurilor pentru condiții de muncă din spitalele publice. Organizația atrage atenția că, în realitate, problema nu constă în cuantumul acestor sporuri, ci în faptul că, în numeroase unități medicale, nivelul lor este deja sub limita minimă prevăzută de lege.

    Premierul a susținut că „sporurile ar trebui corelate cu numărul de pacienți” și a sugerat o reducere a acestora către nivelul minim legal. Federația atrage însă atenția că o astfel de abordare pornește de la o confuzie gravă între performanță și condițiile de muncă.

    „Sporurile pentru condiții de muncă sunt acordate pentru condițiile de muncă în care își desfășoară activitatea angajații, nu pentru numărul de pacienți existenți. Riscurile asumate de angajați nu corelează semnificativ cu numărul de pacienți, ci cu specificul locurilor de muncă. Premierul României confundă protecția sănătății și securității angajaților cu performanța.”

    Organizația sindicală precizează că nu mai există în prezent niciun angajat care să beneficieze de sporuri la nivelul maxim legal și că, în medie, procentul de sporuri din totalul salariilor de bază nu depășește pragul legal de 30%.

    Totodată, Federația atrage atenția că:

    • „Sporurile pentru condiții de muncă sunt deja coborâte în cea mai mare parte a spitalelor publice de sănătate sub nivelul minim prevăzut de lege. Nu poate fi avută în vedere o reducere suplimentară a acestora, ci este obligatorie acordarea lor cel puțin la nivelul minim prevăzut de lege.”

    MS: România adoptă prima Strategie Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare

    La propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul României a adoptat Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030, primul plan de acest tip la nivel național. Documentul reprezintă un pas esențial în procesul de reformă a sistemului sanitar, vizând diminuarea impactului major pe care aceste boli, aflate în topul cauzelor de mortalitate și dizabilitate, îl au asupra populației.

    Noua strategie propune un plan de acțiune coerent, axat pe prevenție, diagnostic precoce, tratament integrat și reabilitarea pacienților.

    Măsuri concrete prevăzute de strategie:

    • creșterea cu 10% a capacității de diagnostic precoce;

    • înființarea a 20 de centre comunitare pentru îngrijirea pacienților cu boli cardio- și cerebrovasculare cronice;

    • creșterea cu 20% a numărului de unități ATI și a finanțării pentru proceduri complexe;

    • dezvoltarea rețelei de centre de reabilitare cardiovasculară și neurologică (+15%);

    • constituirea unui Registru Național al Pacienților cu Risc Vascular Înalt;

    • implementarea de aplicații mobile și platforme online pentru pacienți;

    • atragerea de personal specializat, inclusiv cardiologi, fizioterapeuți, psihologi și asistente specializate.

    Documentul se bazează pe cinci direcții strategice fundamentale:

    1. crearea unui sistem integrat de date;

    2. creșterea accesului la diagnostic și tratament;

    3. dezvoltarea reabilitării medicale;

    4. consolidarea resursei umane;

    5. stimularea cercetării și inovării în domeniu.

    Această strategie este parte a Strategiei Naționale de Sănătate și rezultatul colaborării între experți din domeniul medical, coordonați de Comisiile de specialitate de Cardiologie și Neurologie ale Ministerului Sănătății.

    Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a transmis un mesaj de recunoștință pentru echipa implicată în elaborarea documentului:
    „Mulțumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea acestui document esențial pentru sănătatea românilor: Prof. Dr. Dragoș Vinereanu, Prof. Dr. Dafin Mureșanu, CS II Dr. Ștefan Strilciuc, sub coordonarea domnului Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila.
    Mulțumesc grupurilor de lucru ale Societății Române de Cardiologie și Societății de Neurologie din România.”

    Guvernul României a aprobat Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030

    Guvernul României a aprobat Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030, „un document strategic esențial care marchează un pas major în reforma sistemului sanitar românesc”, anunță Ministerul Sănătății.

    Potrivit sursei citate, bolile cardiovasculare și cerebrovasculare sunt principala cauză de deces și dizabilitate în România.

    Noua strategie urmărește reducerea impactului acestor afecțiuni printr-un plan coerent care vizează prevenția, diagnosticul precoce, tratamentul integrat și reabilitarea pacienților.

    Printre măsurile prevăzute se numără:

    • creșterea cu 10% a capacității de diagnostic precoce;
    • înființarea a 20 de centre comunitare pentru îngrijirea pacienților cu boli cardio- și cerebrovasculare cronice;
    • creșterea cu 20% a numărului de unități ATI și a finanțării pentru proceduri complexe;
    • dezvoltarea rețelei de centre de reabilitare cardiovasculară și neurologică (+15%);
    • constituirea unui Registru Național al Pacienților cu Risc Vascular Înalt;
    • implementarea de aplicații mobile și platforme online pentru pacienți;
    • atragerea de personal specializat, inclusiv cardiologi, fizioterapeuți, psihologi și asistente specializate.

    „Documentul are la bază cinci direcții strategice: crearea unui sistem integrat de date, creșterea accesului la diagnostic și tratament, dezvoltarea reabilitării medicale, consolidarea resursei umane și stimularea cercetării și inovării în domeniu. Această strategie este parte integrantă a Strategiei Naționale de Sănătate și reprezintă un efort comun al profesioniștilor din domeniu, coordonat de Comisiile de specialitate de Cardiologie și Neurologie ale Ministerului Sănătății”, arată sursa citată.

     

    FSSR: Reforma propusă în sănătate favorizează afacerile private și ascunde noi reduceri salariale în sectorul public

    Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) avertizează asupra traiectoriei pe care o poate lua reforma sistemului public de sănătate, așa cum reiese din recentele declarații ale Premierului României.

    Potrivit FSSR, modificările anunțate riscă să devină „instrumente de favorizare a intereselor de afaceri private în dauna sistemului public și a angajaților care asigură peste 80% din serviciile medicale acordate populației”. Totodată, organizația atrage atenția că aceste măsuri tind „să camufleze intenția altor reduceri ale veniturilor salariale”.

    Cheltuielile salariale – în limite normale europene

    Federația contrazice afirmațiile Premierului cu privire la nivelul cheltuielilor cu salariile în spitalele publice, susținând că acestea sunt conforme cu practica din Uniunea Europeană. Conform datelor oficiale citate de FSSR:

    • salariile reprezintă 67,83% din cheltuielile totale ale spitalelor publice;

    • doar 56,63% din fondurile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) ajung în spitale publice, restul fiind direcționat către alte entități, în special private;

    • cheltuielile salariale din spitalele publice reprezintă 38,41% din totalul cheltuielilor publice de sănătate;

    • sporurile sunt sub plafonul legal de 30%, situându-se la o medie de 27,15%.

    Reducerea sporurilor prin OUG, în contradicție cu declarațiile publice

    FSSR semnalează o discrepanță gravă între declarațiile oficiale și realitatea legislativă. Deși Premierul a negat existența reducerilor de sporuri, „în realitate prin OUG nr. 36/2025 a redus toate sporurile din Anexa nr. 3 a Regulamentului de sporuri aplicabil sănătății și drepturile de concediu de odihnă suplimentar aferente acestor condiții de muncă”.

    Federația susține că sporurile sunt acordate pentru riscuri reale din activitatea medicală, nu pentru volumul de pacienți, iar diminuarea lor „ar fi un atac direct asupra protecției sănătății angajaților”.

    Lipsa de echitate între public și privat

    O altă critică vizează faptul că reforma preconizată se aplică exclusiv spitalelor publice, în timp ce unitățile private rămân neafectate de aceleași standarde. Federația afirmă că „spitalele private externalizează costurile către stat, selecționând doar pacienții «rentabili»”, în timp ce publicului îi sunt impuse limite și obligații suplimentare.

    Privatizarea tăcută a sistemului public de sănătate

    FSSR denunță fenomenul tot mai prezent de alocare a fondurilor publice către furnizori privați „fără control, fără transparență și fără o corelare cu nevoile reale ale populației”. Organizația califică această tendință drept o „privatizare a banilor publici” ce periclitează rolul social al spitalelor de stat.

    Cine decide cum se cheltuie banii contribuabililor?

    Federația subliniază că „salariații sunt cei care contribuie exclusiv la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate” și solicită reprezentare directă în structurile de decizie ale CNAS, considerând că acest drept „nu este o favoare, ci o necesitate democratică”.

    Solicitări adresate Guvernului

    În final, FSSR formulează un apel direct către Prim-ministru, cerând:

    • organizarea unei întâlniri urgente cu reprezentanții federației;

    • includerea experților FSSR în grupurile de lucru privind reforma sănătății;

    • respectarea reală a principiului dialogului social în procesul decizional.

    Federația anunță că va continua să monitorizeze evoluția reformei din sănătate și să apere drepturile lucrătorilor din sistemul public, avertizând că orice măsuri adoptate fără consultare riscă să afecteze grav echilibrul funcțional al întregului sistem sanitar.

    Cheltuielile cu salariile din spitalele publice sunt conforme cu media UE și nu reprezintă o risipă bugetară, afirmă FSSR

    Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a transmis un punct de vedere oficial ca reacție la declarațiile recente ale premierului referitoare la costurile salariale din spitalele publice. Potrivit organizației, datele oficiale arată că acest segment nu poate fi considerat responsabil pentru posibilele dezechilibre financiare din sistemul de sănătate.

    „NU, în sistemul public ponderea cheltuielilor cu salariile nu este prea mare!”, transmite federația. De asemenea, sindicaliștii susțin că „NU, sistemul public de sănătate nu este cel care risipește banii. Cu 56,6% din banii Sănătății asigură peste 80% din serviciile medicale pentru populație!”

    Datele prezentate de Federația „Solidaritatea Sanitară” sunt extrase din Platforma de monitorizare a cheltuielilor publice de sănătate, realizată în cadrul CCDSS, care prelucrează informații oficiale. Potrivit acestora:

    • „Premierul României a sugerat că spitalele publice au o pondere prea mare a cheltuielilor cu salariile. În realitate, cheltuiala cu salariile în spitalele publice reprezintă, în medie, 67,83% din totalul cheltuielilor acestor spitale. Acest raport este situat la nivelul intervalului de referință pentru alte state UE.”

    • „Câteva date adiționale demonstrează că adevărata problemă a sistemului public de sănătate nu o constituie de fapt cheltuielile cu salariile ale spitalelor publice:”

    • „Spitalelor publice le sunt alocate cca. 56,63% din totalul banilor cheltuiți pe sănătate. (Cea mai mare parte a risipei – în măsura în care există – este în zona celor peste 43,3% care nu sunt alocați spitalelor publice.)”

    • „Cheltuiala cu salariile din spitalele publice este de cca. 38,41% din totalul cheltuielilor publică pentru sănătate.”

    Federația precizează și că „Premierul României a afirmat că, cheltuiala cu salariile nu este corelată cu realizările spitalelor. Aceasta este o informație incompletă: o parte a cheltuielilor salariale este acoperită de spitalele publice în baza decontărilor primite de la Casă pentru serviciile mediale furnizate. Doar creșterea salarială începând cu toamna anului 2015 este decontată în mod direct spitalelor publice.”

    Ion Iliescu este conștient și stabil, internat în secția de terapie intensivă cu suport respirator la Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”

    Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” a oferit astăzi o actualizare oficială referitoare la starea de sănătate a fostului președinte al României, Ion Iliescu, care se află în continuare sub supraveghere medicală în cadrul instituției.

    Potrivit informațiilor oficiale, pacientul este conștient și stabil din punct de vedere cardiovascular, însă necesită în continuare oxigen suplimentar și asistare respiratorie pentru menținerea unei ventilații eficiente.

    Fostul președinte este internat în secția de terapie intensivă, unde beneficiază de îngrijire medicală avansată și tratament specific pentru afecțiunea de bază, sub monitorizarea atentă a unei echipe medicale multidisciplinare.

    Spitalul precizează că va reveni cu informații suplimentare privind evoluția stării de sănătate a pacientului, ori de câte ori situația o va impune.

    16 pacienți salvați în doar 3 zile prin transplant de organe, conform ANT

    Între 10 și 13 iulie 2025, în patru centre medicale din București, Târgu Mureș, Craiova și Cluj-Napoca, au fost efectuate cinci proceduri de prelevare de organe și țesuturi de la pacienți aflați în moarte cerebrală. Prin decizia altruistă a familiilor acestora, 16 persoane aflate pe listele de așteptare au putut fi supuse unor intervenții de transplant, primind astfel o șansă reală la viață.

    București – Spitalul Universitar de Urgență

    Joi, 10 iulie, la Spitalul Universitar de Urgență București a avut loc prelevarea de la un donator în vârstă de 44 de ani, aflat în moarte cerebrală. Intervenția a permis efectuarea mai multor transplanturi:

    • transplant cardiac la Spitalul Clinic de Urgență București;

    • transplant hepatic și două transplanturi renale la Institutul Clinic Fundeni;

    • transplant de cornee la Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice București.

    Echipa ATI a fost formată din conf. dr. Mihai Popescu (șef secție ATI), dr. Mihaela Agapie (coordonator transplant) și dr. Andreea Birjaru (KDP).

    Târgu Mureș – Spitalul Clinic Județean de Urgență

    În zilele de 10 și 11 iulie, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș au avut loc două prelevări, de la donatori în vârstă de 36 și 44 de ani.

    În urma acestor intervenții au fost realizate:

    • două transplanturi hepatice (la Institutul Clinic Fundeni și la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie Cluj);

    • patru transplanturi renale la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca (ICUTR Cluj);

    • două transplanturi de cornee la Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice București;

    • prelevare de țesut osos pentru Banca de Țesut Colentina.

    Echipa de menținere a donatorilor a fost formată din conf. dr. Raluca Fodor, dr. Oana Pitea (coordonator regional), as. Dorin Boca (coordonator transplant) și dr. Mihai Morariu (KDP regional). Prelevarea de țesut osos a fost realizată de singura echipă suport din țară, formată din medici ai Secției Clinice Ortopedie și Traumatologie, în colaborare cu Banca de Țesut Colentina. Din echipă au făcut parte dr. Pal Fodor, dr. Solyom Arpad (șeful secției) și medicii rezidenți dr. Daniel Dacher, dr. Laszlo Orsolya și dr. Adrian Sălăgean.

    Craiova – Spitalul Clinic Județean de Urgență

    Tot în 10 iulie, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova a fost efectuată o prelevare de la un donator în vârstă de 36 de ani.

    Au fost realizate următoarele intervenții:

    • transplant hepatic la Spitalul Sf. Spiridon Iași;

    • două transplanturi renale la Institutul Clinic Fundeni;

    • transplant de cornee la Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice București.

    Din echipa de anestezie și coordonare au făcut parte dr. Vilcea Anca, dr. Mircea Ionescu (coordonator transplant) și dr. Zorilă Andreea (KDP).

    Cluj-Napoca – Spitalul Clinic Județean de Urgență

    Duminică, 13 iulie, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca a fost realizată o prelevare de la un donator în vârstă de 49 de ani, aflat în moarte cerebrală.

    Echipa ATI I Cluj a fost formată din dr. Dumitru Pătraș (coordonator transplant) și Elena Ștefănescu (KDP).

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.