Marea Britanie solicită UE să permită livrarea vaccinurilor anti-COVID-19 pe care le-a comandat

Marea Britanie a cerut luni ca Uniunea Europeană (UE) să permită livrarea vaccinurilor împotriva COVID-19 pe care le-a comandat, însă Bruxelles-ul dă vina pe AstraZeneca.

”Marea Britanie nu este de vină. UE nu este de vină”, a declarat un oficial al UE, citat de Reuters.

”Este vorba despre faptul că toți găsesc un acord cu o companie care și-a vândut în exces capacitatea de producție. AstraZeneca trebuie să livreze doze clienților săi din UE”, a mai spus oficialul UE.

Liderii UE vor discuta despre impunerea interzicerii exporturilor de vaccinuri în Marea Britanie la un summit ce va avea loc joi. Se așteaptă ca premierul britanic Boris Johnson să vorbească cu cei mai puternici lideri ai UE, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, în încercarea de a determina blocul să se îndepărteze de interdicții, mai scrie Reuters.

”Vor continua să existe câteva conversații solide cu Uniunea Europeană despre importanța faptului că nu se vor produce astfel de blocaje”, a declarat Helen Whately, pentru radioul LBC. „Este foarte important ca companiile să își poată îndeplini obligațiile contractuale”, a mai spus aceasta.

Marea Britanie, care a ieșit din UE la 31 decembrie 2020, a avertizat în repetate rânduri UE că încălcarea legislației contractuale ar putea avea consecințe grave, dar nu a precizat încă care ar fi aceste consecințe.

AstraZeneca a declarat pentru Bruxelles că Marea Britanie folosește o clauză în contractul său de furnizare care împiedică exportul vaccinurilor sale până când piața britanică este complet deservită, au spus oficialii UE, potrivit Reuters.

UE a blocat până acum un transport de vaccinuri către Australia.

Un oficial al UE a declarat duminică pentru Reuters că blocul European respinge apelurile guvernului britanic de a expedia vaccinurile AstraZeneca COVID-19 produse într-o fabrică din Olanda.

”Britanicii insistă asupra faptului că uzina Halix din Olanda trebuie să le livreze substanța medicamentoasă produsă acolo. Asta nu funcționează”, a declarat oficialul pentru Reuters.

Fabrica din Leiden, condusă de sub-contractorul Halix, este listată ca furnizor de vaccinuri atât în ​​contractele semnate de AstraZeneca cu Marea Britanie, cât și cu Uniunea Europeană.

”Ceea ce se produce în Halix trebuie să meargă în UE”, a adăugat oficialul.

AstraZeneca nu a solicitat încă aprobarea în UE pentru Halix, dar oficialul și o a doua sursă din UE au declarat că cererea este pe cale. Fără aprobarea de reglementare, vaccinurile produse la Halix nu pot fi utilizate în UE, mai scrie Reuters.

DSP București va realiza o analiză referitoare la rata de incidență și presiunea asupra spitalelor

Prefectul Capitalei, Alin Stoica, a declarat că a solicitat Direcţiei de Sănătate Publică o analiză în ce priveşte rata de incidenţă, presiunea asupra spitalelor sau rata de vaccinare, pentru a fi luate cele mai bune măsuri de contracarare e pandemiei în Bucureşti.

Declaraţiile au fost făcute la finalul unei şedinţe desfăşurate la Prefectura Capitalei, cu participarea reprezentanţilor DSP şi INSP.

Prefectul a declarat că în cadrul întâlnirii nu au fost formulate propuneri concrete, dar că s-a discutat despre o serie de date privind pandemia, precum rata de infectare, de mortalitate, traficul între Bucureşti şi localităţile sau judeţele limitrofe, gradul de conformare în transportul comun sau în restaurante.

„Am discutat atât cu specialiştii de pe zona de sănătate publică – epidemiologi şi medici de la DSP şi INSP – cât şi cu Poliţia Capitalei, Jandarmeria pe tot ce înseamnă măsuri de prevenire a răspândirii virusului. Voi comunica, evident, şi cu prefectul de Ilfov, cu prim-ministrul, cu ministrul de Interne, iar mâine aştept o analiză pe toate elementele – pentru că nu e vorba doar de rata de incidenţă. Medicii se uită la presiunea care este asupra spitalelor, la numărul de medici, de vaccinări, incidenţa infectărilor în general pe populaţie şi mâine vor veni cu o analiză, cu date concrete şi pe baza analizei respective sper eu să putem să luăm cele mai bune măsuri. (…) O analiză pe toate elementele pe care le presupune legea am cerut-o de la DSP pentru mâine”, a precizat prefectul, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, carantinarea este una dintre măsurile posibile, având în vedere că aceasta este prevăzută de lege. El a menţionat însă că depăşirea incidenţei de 6 cazuri la mia de locuitori nu înseamnă că Bucureştiul va intra în mod automat în carantină.

„Sunt mai multe măsuri – asta am discutat şi cu colegii specialişti. Trebuie să aşteptăm ca specialiştii să se pronunţe, în funcţie de situaţie şi în funcţie de analiza pe care o vor face. (…) Nu înseamnă că intră automat, legea nu prevede un astfel de mecanism. Legea spune că orice fel de măsură trebuie luată odată la propunerea specialiştilor – DSP sau INSP, depinde de gradul de acoperire al măsurii (…) – după care intervine o şedinţă de comitet de situaţii de urgenţă, care este un organ colegial, se discută acolo şi se ia o decizie. Dacă măsura este mai severă, gen carantină, atunci intervine DSU şi dă un ordin prin care se confirmă. Dacă măsura priveşte două judeţe, atunci trebuie să ajungem şi în CNSU”, a explicat el.

Reacția CJ Timiș la ordinul dat de dr. Raed Arafat de a prelungi carantinarea zonală a Timișoarei

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, Alin Nica, consideră că ordinul şefului Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), dr. Raed Arafat, de a prelungi carantinarea zonală a Timişoarei, a fost unul ”abuziv”. Mai mult, se analizează posibilitatea atacării lui în instanţă.

”O decizie democratică a unui Comitet Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Timiş este subminată sau redusă la tăcere printr-o decizie abuzivă de la nivel central. (…). Raed Arafat ar trebui să ne explice care este temeiul juridic legal în baza căruia a dat Ordinul (de prelungire a carantinei cu 72 de ore, n.r.). (…). Una din pârghiile pentru oprirea acestor abuzuri ar putea fi, probabil, acţionarea în instanţă a ordinului”, a afirmat Alin Nica, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

Potrivit liderului administraţiei judeţene, dr. Raed Arafat ar trebui, ca în loc de restricții, să reoperaţionalizeze unităţile mobile de ATI din curtea Spitalului Municipal Timişoara, un TIR care stă nefolosit de patru luni.

”Când va face acest lucru, atunci îi mai permit (lui Raed Arafat, n.r.) să vină şi să treacă peste ceea ce noi hotărâm la nivel judeţean, pentru că pentru domnia sa noi nu suntem decât cifre, acei indici şi numere pe care îşi justifică aceste măsuri abuzive. Să facă ceva concret pentru Timişoara. Ţine de domnia sa să operaţionalizeze unitatea mobilă de ATI care ar suplimenta cu 10 paturi sectorul ATI”, a mai adăugat Nica.

Preşedintele CJ Timiş a subliniat că nici carantina de 14 zile, care urma să expire în noaptea de duminică spre luni, nu a fost pregătită corespunzător, dovedindu-se a fi ineficientă.

”Măcar să fi făcut carantina aşa cum trebuie, să avem rezultate, dar cele două săptămâni au chinuit nejustificat şi inutil peste 400.000 de timişoreni, mii de firme care fie şi-au închis activitatea, fie şi-au redus-o. Presiunea pe spitale şi pe secţiile ATI nu a scăzut, ci a crescut”, a spus Alin Nica.

Alin Nica a mai punctat şi faptul că populaţia reală a Timişoarei este mult mai mare decât cea luată în calcul la stabilirea indicelui de infectare cu SARS-CoV-2. Potrivit acestuia, sunt luate în calcul date demografice de acum 10 ani, de 300.000 de locuitori, între timp populaţia din municipiu depăşind 400.000 de cetăţeni.

În același timp, Alin Nica a reiterat trei direcţii de acţiune urgente, care pot fi benefice pentru reducerea ratei de infectare şi înlăturarea carantinei: intensificarea campaniei de vaccinare a populaţiei care doreşte să se imunizeze, creşterea cu 50% a numărului de vaccinuri alocate şi mărirea capacităţii ATI.

Pentru intensificarea campaniei de vaccinare, Nica a dat exemplul Spitalului Judeţean Timişoara, care are program de vaccinare nonstop, cu opt fluxuri, model care ar trebui și la celelalte centre de vaccinare.

”S-ar putea deschide centre de vaccinare şi la medicii de familie, unde să fie implicaţi inclusiv studenţi din anii terminali în procesul de vaccinare a populaţiei care doreşte să se imunizeze”, a punctat Nica în cadrul conferinței de presă, potrivit Agerpres.

Pe de altă parte, Nica a recomandat ca forţele de ordine să nu mai stea la intrarea/ ieşirea din localităţi să verifice declaraţiile pe propria răspundere, ci să fie pe străzi, în locuri aglomerate, unde nu se respectă legea şi să aplice legea în mod corespunzător.

”Nu neapărat dând amenzi, în prima fază, ci să aibă aplecare spre cetăţean şi să atragă atenţia şi să îndemne populaţia la respectarea acestor norme. Cred că făcând acest lucru cu vorba bună, vom avea rezultate mai bune decât în faţa unor restricţii suplimentare. Dacă nu se respectă legea, atunci să se dea amenzi”, a mai explicat liderul CJ Timiş.

Alin Nica a mai subliniat că propunerile au fost transmise la Cancelaria premierului, care şi-a arătat deschiderea pentru aplicarea tuturor propunerilor care pot fi implementate ţinând cont de constrângerile bugetare actuale, dar şi de reducerea birocraţiei în sectoarele afectate, respectiv, rambursarea TVA, a concediilor medicale.

Decesul a altor două persoane după vaccinarea cu serul AstraZeneca, investigate în Norvegia

Autorităţile norvegiene au informat că investighează moartea a două persoane după inocularea cu vaccinul anticoronavirus produs de AstraZeneca şi care au prezentat un tablou clinic neobişnuit de tromboembolism, transmite EFE.

Patru persoane au murit până acum în Norvegia în ultimele două săptămâni, cu un tablou clinic care include o cantitate scăzută de plachete, coagulare a vaselor sangvine şi hemoragii, similar celui detectat în mai multe ţări.

Alţi doi pacienţi continuă să fie internaţi în Spitalul Universitar din Oslo (OAS) cu simptome similare, au semnalat autorităţile, care au confirmat informaţia potrivit căreia mai mulţi dintre cei decedaţi aveau sub 50 de ani şi făceau parte din personalul medical.

„Agenţia Medicamentului nu poate exclude faptul că aceste cazuri ar putea avea legătură cu vaccinul”, a transmis instituţia într-un comunicat, care subliniază că aceste simptome nu au fost înregistrate la pacienţi care au primit alte vaccinuri anticoronavirus folosite în Norvegia, precum Pfizer-BioNTech şi Moderna.

Atât această agenţie, cât şi Institutul de Sănătate Publică şi OAS colaborează în anchetarea acestor cazuri în Norvegia, care – împreună cu Danemarca şi Suedia – menţine suspendarea vaccinării cu AstraZeneca decisă în urmă cu mai bine de o săptămână până la o decizie finală, ce va fi anunţată în următoarele zile, potrivit Agerpres.

Alte ţări europene precum Italia, Spania sau Germania au reluat sau intenţionează să reia vaccinarea cu AstraZeneca după ce Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a dat asigurări joi că nu există dovezi ale unei legături directe între cazuri, cu toate că nici nu a exclus total o astfel de legătură.

Unitatea de medici ai OAS care anchetează cazurile semnalate a notificat încă de acum patru zile că reacţia imunologică la vaccinul AstraZeneca este cea care a provocat trombozele pe care le-au suferit cele trei cadre medicale internate în acest centru, dintre care una a decedat acum o săptămână.

„Am făcut câteva descoperiri care pot explica evoluţia clinică a pacienţilor. Aceste descoperiri sprijină ipoteza conform căreia au avut o reacţie imunologică puternică ce a provocat formarea de anticorpi, care au putut activa la rândul lor plachetele şi au provocat tromboze”, a declarat Pal Andre Holme, şeful echipei medicale, care a dat asigurări că, în afară de vaccin, nu vede „altă explicaţie posibilă” pentru apariţia acestei reacţii.

A fost lansat primul registru din sfera bolilor endocrine din România

Registrul Național de Acromegalie, primul registru din zona bolilor endocrine din România, a fost lansat luni de Societatea Română de Endocrinologie.

Astfel, a fost creată o platformă informatică  unde se vor putea încărca principalele date clinice și de laborator, în dinamică, ale pacienților români cu acromegalie. În felul acesta, România se alătură celorlalte țari europene cu registre de acromegalie.

Pentru acoperirea eficientă a întregului teritoriu al țării, Registrul Național de Acromegalie este structurat sub forma unor centre regionale (București, Iași, Cluj, Târgu Mureș, Timișoara, Sibiu, Constanța, Craiova), fiecare cu un coordonator regional, care la rândul său, își desemnează un coordonator tehnic.

În centrul universitar București, dată fiind prezența a trei baze clinice universitare (Institutul Național de Endocrinologie C.I. Parhon, Spitalul Clinic de Urgență Elias, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila), fiecare dintre aceste centre va avea un coordonator de centru.

”Înființarea Registrului Național de Acromegalie reprezintă un demers important deoarece privește în mod direct inclusiv managementul acestei afecțiuni rare – totul în beneficiul pacientului. Din păcate în România, după cum știm cu toții, nu există foarte multe registre și este o bucurie pentru mine, ca președinte al Societății Române de Endocrinologie, că am putut organiza și pune în fapt această inițiativă – Registrul Național de Acromegalie. Acest registru va reprezenta un instrument adecvat de lucru pentru colegii mei medici endocrinologi, dar și o bază de date importantă pentru autoritățile din sănătate. Pentru a lua cele mai bune și eficiente decizii în privința unei afecțiuni este nevoie să ai date, pe care le poți analiza, corobora și compara”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie.

Acromegalia este o tulburare hormonală care afectează 60 dintr-un milion de persoane, potrivit datelor internaționale, tulburare caracterizată prin producția crescută de hormon de creștere (hormon somatotrop) apărută după închiderea cartilajelor de creștere.

Excesul de producție de hormon de creștere este în general rezultatul unor tumori benigne, numite adenoame, ale glandei hipofize. Excesul hormonului somatotrop crește producția factorului de creștere de tip insulinic-I (IGF-I) în ficat și împreună determină creșterea diverselor țesuturi ale organismului.

În cazuri extrem de rare, tumori non-hipofizare din alte părți ale organismului pot produce GHRH (hormonul de stimulare al hormonului de creștere) care stimulează glanda hipofiză să producă mai mult hormon de creștere.

La începutul bolii apar stări de oboseală, dureri articulare, dureri de cap (cefalee), tulburări ale somnului cu sforăit excesiv. Nu se modifică înălțimea pacientului dar apare creșterea în dimensiuni a oaselor feței (oasele nasului, frunții, bărbiei), mâinilor și picioarelor. Degetele devin mai groase, pacienții sunt nevoiți să își schimbe numărul la pantofi, inelele, verigheta etc. Tegumentele sunt mai groase, pacienții transpiră mai mult decât de obicei. Urechile, limba, buzele cresc în dimensiuni, vocea devine mai îngroșată. Pot apărea tulburări de vedere, dereglări ale ciclului menstrual la femeie și tulburări de erecție la bărbați.

Pacientul cu simptomele menționate anterior trebuie să se adreseze specialistului endocrinolog.

Pentru diagnostic, pacientului i se vor recolta probe de sânge din care se determină hormonul de creștere și proteina IGF1. Valorile lor crescute permit stabilirea diagnosticului de acromegalie. În acest caz se efectuează un examen RMN al hipofizei.

După diagnostic, tratamentul se concentrează pe reducerea producției de hormon de creștere, chirurgia fiind de cele mai multe ori prima opțiune.

GCS: Alte 3.743 cazuri noi de persoane infectate cu SARS -CoV- 2, de la ultima raportare

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.743 cazuri noi de persoane infectate cu SARS -CoV- 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până pe 22 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 900.858 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 808.754 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 589 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până luni, 22.268 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 21.03.2021 (10:00) – 22.03.2021 (10:00) au fost raportate 60 de decese (26 bărbați și 34 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 2 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 2 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 16 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 15 decese la categoria de peste 80 de ani.

53 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.215. Dintre acestea, 1.339 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.494.782 de teste RT-PCR și 507.035 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 7.902 teste RT-PCR (6.249 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.653 la cerere) și 5.650 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 62.720 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 15.592 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 53.920 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 115 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.519 apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 21 martie, 8.760 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 2.045.470 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 4 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, în care sunt cercetate 4 persoane, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

 

Vaccinul anti-COVID-19 AstraZeneca ar putea fi autorizat de urgență și în SUA

Vaccinul anti-COVID-19 produs de AstraZeneca ar putea fi autorizat de urgență și în SUA. Calea spre autorizarea sa de urgență ar putea fi deschisă ca urmare a concluziilor unui studiu amplu care au arătat că vaccinul este unul sigur și eficient, scrie Reuters.

Studiile din Statele Unite, Chile și Peru au arătat că vaccinul a fost, în cadrul studiului, eficient într-o proporție de 79% în prevenirea COVID-19 simptomatică. Acest aspect ar putea consolida încrederea în produs după confuziile create cu privire la datele sale de eficacitate, regimul de dozare și posibilele efecte secundare.

Multe țări europene au oprit utilizarea vaccinului AstraZeneca la începutul acestei luni după unele raportări de efecte secundare ce au constat în formarea de cheaguri de sânge. Însă vaccinările cu acest ser au fost reluate după ce autoritate de reglementare regională a declarat că este sigur. Cu toate acestea, un sondaj efectuat luni a arătat că europenii au rămas sceptici cu privire la siguranța sa, mai scrie Reuters.

Liderii din Asia au încercat să crească încrederea ppopulației în vaccinul AstraZeneca luând doze de vaccin.

”Tocmai am terminat de făcut injecția (AstraZeneca), nu există durere la locul injectării și nu există durere a corpului”, a declarat reporterilor premierul taiwanez Su Tseng-chang, citat de Reuters, în timp ce insula și-a lansat luni campania de vaccinare.

Prim-ministrul thailandez a devenit, de asemenea, prima persoană din țară care a fost vaccinată cu vaccinul AstraZeneca, după ce lansarea acestuia a fost suspendată temporar din cauza problemelor de siguranță.

Indonezia a reluat vaccinarea cu AstraZeneca luni, după ce a suspendat-o săptămâna trecută. Dar Indonesia’s Food and Drug Agency a avertizat împotriva utilizării acesteia asupra persoanelor cu tulburări de coagulare a sângelui.

Președintele sud-coreean, Moon Jae-in, în vârstă de 68 de ani, intenționează să fie vaccinat marți după ce guvernul a declarat că ar putea fi folosit pentru persoanele în vârstă.

”Prin vaccinare te protejezi nu doar pe tine, ci și societatea în ansamblu, prin crearea imunității turmei”, a spus Moon luni.

Coronavirus: Acuzaţii de corupţie în Germania, legate de contractele cu măşti de protecţie împotriva COVID-19

Ministrul german al Sănătăţii, Jens Spahn, a devenit cel mai recent politician din rândul conservatorilor conduşi de cancelarul Angela Merkel ajuns în centrul atenţiei în scandalul legat de contractele cu măşti de protecţie împotriva COVID-19, în contextul unor acuzaţii de corupţie împotriva mai multor membri ai partidului de guvernământ, relatează DPA.

Duminică, revista Spiegel a scris că o companie unde soţul lui Spahn are o poziţie de conducere a vândut jumătate de milion de măşti Ministerului Sănătăţii în timpul primului val de infectări cu coronavirus, în aprilie 2020.

Aproximativ 570.000 de măşti la un cost total de peste 900.000 de euro au fost livrate Ministerului Sănătăţii în aprilie 2020 – când Spahn era ministru -, a spus un purtător de cuvânt al companiei Burda, după apariţia detaliilor despre contract.

Soţul lui Spahn, Daniel Funke, care conduce biroul din Berlin al Burda, „nu a fost în niciun moment implicat sau informat despre tranzacţie”, conform companiei.

Burda a precizat că măştile au fost vândute la preţul de achiziţie şi că respectivul contract a fost un efort de a ajuta Ministerul Sănătăţii în contextul penuriei de măşti de la acel moment, potrivit Agerpres.

Dezvăluirea survine după ce doi parlamentari din rândul conservatorilor Angelei Merkel au fost forţaţi să demisioneze în urma acuzaţiilor că au profitat de pe urma vânzărilor de măşti sanitare împotriva coronavirusului.

Nikolas Loebel, membru al creştin-democraţilor (CDU), şi Georg Nuesslein, membru al aliaţilor din Uniunea Creştin Socială (CSU), au demisionat din parlament după ce au fost acuzaţi că au primit sute de mii de euro pentru a facilita negocierea de contracte pentru măşti sanitare.

Fostul ministru al Justiţiei din landul Bavaria, Alfred Sauter, a demisionat de asemenea duminică din poziţiile sale din CSU după ce anchetatorii i-au percheziţionat birourile în legătură cu afaceri cu măşti sanitare împotriva coronavirusului.

Scandalurile legate de măşti sunt considerate a fi una dintre cauzele înfrângerii suferite de partidul lui Merkel în alegerile din două landuri-cheie la 14 martie, înaintea scrutinului legislativ naţional din septembrie.

Premierul Cîțu, despre carantinarea Bucureștiului: Îmi doresc să nu ajungem la o astfel de situaţie

Premierul Florin Cîțu a declarat că își dorește să nu se ajungă la o situație în care Capitala să intre în carantină și a subliniat că așteaptă soluții de la primarii de sectoare, cu care se va întâlni la prânz, adăugând totodată că opiniile de la Ministerul Sănătății sunt importante, dar că o decizie se va lua după ce vor fi ascultate toate punctele de vedere.

„Îmi doresc să nu ajungem la o situație de carantinare a Bucureștiului. Ascult toate opiniile specialiștilor, deciziile le luăm după aceea. Opiniile de la Ministerul Sănătății sunt importante, dar vom lua decizia după ce ascultăm toate opiniile, de la prefect și primarii de sectoare. Aștept întâlnirea cu primarii de sectoare”, a declarat prim-ministrul Florin Cîţu.

Premierul se întâlneşte în această după-amiază cu primarul general Nicușor Dan și cu primarii de sectoare, iar ulterior va avea o videoconferință cu prefecții.

Col. dr. Gheorghiță, despre când va începe vaccinarea antiCOVID în cabinetele medicilor de familie

Col. dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID, a anunţat că spre sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai va începe vaccinarea și în cabinetele medicilor de familie, fără programarea în platformă.

„Cred că spre sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai, vom începe vaccinarea și în cabinetele medicilor de familie, în mod deosbit cu vaccin de la Johnson&Johnson și foarte probabil și AstraZeneca, fără să mai existe posibilitatea de programare în platformă. Medicii de familie își vor evalua persoanele pe care le au în evidență și le vor programa”, a spus Valeriu Gheorghiță, la un post de televiziune.

În ceea ce priveşte vaccinul Johnson&Johnson, dr. Valeriu Gheorghiță a spus că din punct de vedere organizatoric, acesta este un vaccin care se pretează mai bine pentru a merge în centrele de tip drive-through sau pentru echipe mobile, în localități din mediul rural.