Luni, cadrele medicale de la Spitalul „Dr. C.I. Parhon” din Iași au informat că, în decursul ultimei săptămâni, au fost realizate patru intervenții de transplant renal, dintre care una cu rinichi de la un donator în viață.

Coordonatorul Centrului Regional de Transplant Renal, prof.univ.dr. Adrian Covic, a oferit detalii într-o conferință de presă: „În cursul săptămânii trecute a fost făcut un transplant unui bărbat în vârstă de 37 ani, din Iași, care suferă de nefropatie cu IgA, donatorul fiind propria mamă.”, relatează Agerpres.

Pe lângă acest caz, alte trei transplanturi au fost realizate cu rinichi proveniți de la donatori aflați în moarte cerebrală – doi din Timișoara și unul din Oradea. Beneficiarii au fost un bărbat de 26 de ani din Bacău, o femeie de 57 de ani din Vrancea și o femeie de 56 de ani, tot din Bacău.

Despre complexitatea acestei săptămâni, dr. Covic a explicat: „A fost o săptămână maraton. Am mai avut doar o singură situaţie. Ultimii doi rinichi au venit odată. Asta înseamnă logistică, mobilizarea întregii echipe medicale de vreo 30 de oameni, o anumită temporizare. Noi aveam programat pentru marţi transplantul unui rinichi de la mamă la fiu, apoi am primit telefon de la coordonatorul Centrului Naţional de Transplant pentru a primi unul din cei doi rinichi recoltaţi la Oradea. (…) Când ne trăgeam puţin sufletul am mai primit un telefon. De data aceasta de la Timişoara, ambii rinichi fiind repartizaţi la Iaşi. În decurs de patru zile au fost făcute patru intervenţii de transplant renal, inclusiv toată logistica privind analizele de compatibilitate. Pentru fiecare intervenţie chemăm minim 5-6 pacienţi candidaţi, care sunt investigaţi complet. Ne-am descurcat cu bine. Intervenţiile au decurs ireproşabil.”, conform sursei citate.

Unul dintre principalele obstacole a fost transportul rinichiului prelevat la Oradea, din cauza unei furtuni care a împiedicat intervenția elicopterului SMURD. Rinichiul a fost astfel transportat cu ambulanța pe un traseu de 9 ore. Prof.univ.dr. Covic a subliniat: „A fost o cursă contracronometru. Vă daţi seama cât face o ambulanţă de la Oradea la Iaşi. Am reuşit să ne încadrăm într-un timp viabil şi să avem un rezultat bun.”

Potrivit medicului, rinichiul este viabil pentru transplant până la 24 de ore de la prelevare.

Dr. Adelina Miron, parte a echipei medicale care a realizat transplanturile, a menționat provocările întâlnite: „Una dintre cele mai mari provocări a fost timpul foarte scurt. Am fost pusă la încercare din acest punct de vedere. Desigur, fiecare dintre cei patru pacienţi operaţi în aceste zile a avut gradul lui de dificultate. Toţi pacienţii au beneficiat de atenţia noastră, iar intervenţiile au fost de câte 4-4,5 ore, aşa cum este normal, fără complicaţii intraoperatorii. Post-operator, toţi pacienţii transplantaţi sunt bine.”

În ceea ce privește lista de așteptare, purtătorul de cuvânt al spitalului, conf.univ.dr. Ionuţ Nistor, a transmis că „în prezent lista de aşteptare pentru un transplant renal este de aproape 400 de persoane.”

Siguranța sănătății publice și a animalelor din orașul Broșteni și zonele înconjurătoare, recent afectate de inundații, este asigurată printr-o acțiune promptă organizată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

După retragerea apelor, echipele Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Suceava au demarat acțiuni coordonate de dezinfecție, dezinsecție și neutralizare a subproduselor de origine animală, în scopul prevenirii riscurilor epidemiologice.

• Medicii veterinari au intervenit în zonele unde au fost colectate cadavre de animale, păsări și pești, pentru a preveni apariția și răspândirea bolilor infecto-contagioase.
• Neutralizarea deșeurilor animale se face prin îngropare imediată, în locuri stabilite de Primăria Broșteni și avizate de Agenția pentru Protecția Mediului și Apele Române.
• Pentru a limita proliferarea insectelor necrofage (muște) și hematofage (țânțari), cunoscute ca vectori de boli, se aplică tratamente de dezinsecție periodică, la fiecare 14 zile, în funcție de ciclul biologic al acestora.
• În același timp, specialiștii DSVSA și Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava monitorizează atent calitatea surselor de apă potabilă, precum și posibilele pericole biologice semnalate pe teren.

ANSVSA reamintește că măsurile adoptate urmăresc protejarea sănătății comunităților locale, a animalelor și a mediului, contribuind la menținerea unui status epidemiologic favorabil în urma evenimentelor extreme recente.

Luni, managerul Spitalului Floreasca din București a dispus înlăturarea din funcție a șefului Centrului de Arși, Tiberiu Paul Neagu, la câteva zile după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, solicitase demisia acestuia. În același timp, conducerea laboratorului spitalului a fost de asemenea revocată. Decizia a fost luată în urma unui scandal major generat de cazul unei paciente cu arsuri pe 70% din corp, care a dezvoltat infecții spitalicești multirezistente și a fost transferată în final în Belgia. Investigațiile declanșate de ministru au evidențiat multiple nereguli, iar peste 60 de medici implicați în tratamentul pacientei urmează să fie audiați de Colegiul Medicilor.

Spitalul Clinic de Urgență București exprimă, înainte de toate, profundă compasiune față de suferința pacientei și a familiei sale, în urma incidentului recent petrecut la Centrul de Mari Arși. Ca instituție medicală de elită, spitalul subliniază că fiecare viață contează, iar orice deficiență este tratată cu maximă seriozitate.

Spitalul Municipal Mangalia oferă pacienților un ghid util pentru pregătirea corectă înainte de ecografie, pentru a asigura calitatea imaginilor și acuratețea diagnosticului.

„1. Informează-te despre tipul ecografiei

Beneficii ale unei pregătiri corecte:

Imagini clare și detaliate

Diagnostic mai precis

Procedură rapidă și fără disconfort suplimentar”, potrivit informațiilor transmise de prof. dr. Sârbu Nicolae

Astăzi a fost lansat oficial proiectul „Sănătatea fără frontiere”, o colaborare între județul Galați și raionul Hîncești din Republica Moldova, prin care se investește în infrastructura medicală, echipamente moderne și formarea personalului medical pe ambele maluri ale Prutului.

Serviciile medicale din zona Târgu Bujor și comunele învecinate vor fi îmbunătățite semnificativ prin acest proiect cu finanțare europeană în valoare totală de 1,6 milioane de euro. Aproximativ 60.000 de locuitori vor beneficia direct de această investiție.

Din această sumă, peste 1,3 milioane de euro vor fi alocate construirii și dotării unui nou corp de clădire la Spitalul Orășenesc Târgu Bujor. Noua construcție (regim P+1), eficientă energetic și adaptată standardelor actuale, va găzdui Camera de Primiri Urgențe și Secția de Medicină Internă, cu saloane moderne (2-3 paturi, baie proprie), climatizare și cabinete medicale.

Noul corp, care va avea o suprafață de 600 mp, va fi dotat cu aparatură de ultimă generație: ecografe, paturi ATI, electrocardiografe, defibrilatoare, monitoare pentru funcții vitale, prize de oxigen și alte echipamente esențiale, menite să asigure îngrijiri medicale sigure și eficiente pentru pacienți.

De cealaltă parte a Prutului, în localitatea Drăgușenii Noi, autoritățile din Hîncești vor moderniza Oficiul medicilor de familie, în cadrul aceluiași proiect.

În plus, proiectul include schimburi de experiență între cadrele medicale și cursuri de prim-ajutor pentru 1.100 de elevi și profesori din județul Galați și raionul Hîncești.

Dr. Alexandru Calancea, medic cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, atrage atenția asupra frecvenței tot mai mari a atacurilor de panică, pe fondul stresului prelungit și al unui stil de viață dezechilibrat. Într-o postare informativă pe rețelele de socializare, medicul explică ce reprezintă atacul de panică, cum se manifestă, ce factori îl declanșează și, mai ales, cum poate fi prevenit și gestionat eficient.

Ce este atacul de panică?

Atacul de panică este definit ca o reacție acută, intensă, de frică copleșitoare, apărută brusc, în lipsa unui pericol real. Dr. Calancea explică faptul că este vorba despre o descărcare rapidă de adrenalină și alte substanțe de stres în corp, care activează răspunsul instinctiv de „luptă sau fugi” – dar fără un motiv evident.

Acesta poate apărea spontan sau pe fondul unor factori declanșatori precum:

• Emoții reprimate

• Traume psihologice

• Stres cronic sau oboseală accentuată

• Dezechilibre chimice în organism

Cauze și factori declanșatori

Dr. Calancea împarte cauzele în două categorii principale:

1. Factori psihologici:

• Experiențe traumatice (accidente, pierderi, abuz)

• Tulburări de anxietate netratate

• Perfecționism excesiv sau tendința de a controla totul

2. Factori de mediu și stil de viață:

• Stres permanent la locul de muncă sau acasă

• Privare de somn

• Consumul exagerat de cofeină, alcool sau zahăr

• Izolarea socială și lipsa sprijinului emoțional

Simptome frecvente

Atacul de panică poate fi confundat cu alte afecțiuni, motiv pentru care recunoașterea simptomelor este esențială:

• Tahicardie (bătăi rapide ale inimii)

• Senzație de sufocare sau lipsă de aer

• Transpirații, tremurături

• Amețeală, leșin

• Durere sau presiune în piept

• Greață, nod în gât sau în stomac

Măsuri de prevenție

Pentru a preveni apariția atacurilor de panică, medicul recomandă:

• Somn regulat, de minimum 7–8 ore pe noapte

• Activitate fizică moderată zilnic

• Reducerea consumului de cofeină și alcool

• Alimentație echilibrată și hidratare corectă

• Pauze regulate în timpul muncii

• Sprijin emoțional și comunicare deschisă cu persoane de încredere

Ce facem în timpul unei crize?

Dacă o persoană experimentează un atac de panică, Dr. Calancea oferă câteva tehnici utile pentru a recăpăta controlul:

• Respirație controlată: inspiră 4 secunde, ține aerul 4, expiră lent timp de 6–8 secunde

• Ancorare senzorială: atinge obiecte concrete (lemn, piele, pământ) pentru a te reconecta cu prezentul

• Autosugestie pozitivă: „Este doar un atac de panică. Va trece.”

• Odihnă: Așează-te, așteaptă 5–10 minute fără a fugi sau a te agita

“Atacul de panică NU te omoară, NU te face să înnebunești și este tratabil. Corpul tău dă un semnal că ai nevoie de echilibru și grijă de sine.”, informează  Dr. Alexandru Calancea.

Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” informează publicul despre starea de sănătate a domnului Ion Iliescu, care se află în prezent internat în cadrul instituției.

Potrivit comunicatului oficial, starea generală a pacientului rămâne gravă, cu afectare severă a funcției respiratorii și prezența disfuncțiilor multiple de organ. Domnul Iliescu beneficiază de îngrijiri medicale avansate, fiind internat în secția de Terapie Intensivă, unde este monitorizat atent de o echipă medicală multidisciplinară.

Reprezentanții spitalului au anunțat că vor furniza informații suplimentare în funcție de evoluția stării de sănătate a pacientului.

Dr. Daniel Alexandru Jipa, medic specialist în Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara, subliniază importanța crucială a markerilor biologici în gestionarea pacienților cu sepsis și șoc septic internați în secția de Terapie Intensivă.

El definește sepsisul ca o disfuncție de organe cauzată de un răspuns anormal al organismului la o infecție, caracterizată printr-un sindrom complex de anomalii fiziologice, fiziopatologice și biochimice. Potrivit dr. Jipa, această afecțiune reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel mondial, atribuindu-i-se anual peste 11 milioane de decese.

Medicul subliniază importanța recunoașterii timpurii a sepsisului și a tratamentului prompt, ceea ce crește considerabil șansele de supraviețuire ale pacientului.

Referitor la utilizarea biomarkerilor în diagnostic și monitorizare, dr. Jipa explică că, de-a lungul timpului, au fost evaluați numeroși markeri biologici pentru diagnostic, prognostic, urmărirea evoluției infecției și ghidarea tratamentelor antimicrobiene. Totuși, din cauza complexității fiziopatologice a sepsisului, niciun biomarker singur nu poate oferi toate informațiile necesare. Prin urmare, este nevoie de o integrare a mai multor markeri care să reflecte diferitele aspecte ale răspunsului imun, inflamației și disfuncțiilor organice, astfel încât să se poată evalua starea clinică și biologică a pacientului și să se ghideze terapia antimicrobiană și susținerea funcțiilor vitale în mod eficient.

În practica zilnică, dr. Jipa evidențiază trei markeri importanți în monitorizarea pacienților cu sepsis:

• Proteina C reactivă, un reactant de fază acută, care crește rapid în reacții inflamatorii, inclusiv în sepsis. Deși nu este specifică sepsisului, este folosită pe scară largă pentru a ghida răspunsul la tratament.

• Procalcitonina, care are o acuratețe diagnostică superioară Proteinei C reactive și este utilizată frecvent atât în practică, cât și în studii pentru diagnostic și prognostic. Dr. Jipa precizează că anumite condiții, precum traumatismele sau intervențiile chirurgicale majore, pot crește temporar nivelul procalcitoninei în primele 24 de ore, dar scăderea ulterioară a acesteia ajută la identificarea unei infecții. Alte situații care pot crește procalcitonina includ arsuri extinse, patologii oncologice sau disfuncții organice.

• Interleukina 6, care oferă un răspuns mai rapid la infecții decât Proteina C reactivă și procalcitonina, fiind considerată un marker precoce al sepsisului. Creșterile semnificative ale procalcitoninei și interleukinei 6 se corelează cu agravarea septicemiei, ajutând la estimarea severității bolii și la ghidarea terapiei antimicrobiene.

De asemenea, dr. Jipa explică rolul lactatului, o substanță produsă în organism în timpul metabolismului energetic, ca un marker prognostic important. Deși nu este specific sepsisului, nivelurile crescute de lactat indică stres metabolic crescut și livrare insuficientă de oxigen la nivelul organelor, fiind asociate cu disfuncții circulatorii și severitatea sepsisului. Monitorizarea lactatului ajută la identificarea și gestionarea șocului septic.

Prin aceste informații, dr. Daniel Alexandru Jipa subliniază că utilizarea integrată a acestor biomarkeri permite o evaluare complexă a pacientului și ajustarea rapidă a tratamentului în secția de Terapie Intensivă, contribuind la îmbunătățirea prognosticului și la creșterea șanselor de supraviețuire.