Cîmpeanu: Din toamnă, toți elevii vor fi prezenți fizic la școală dacă nu va fi al patrulea val al pandemiei

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat marți seară că din septembrie școala se va relua cu prezența fizică a tuturor elevilor, dacă România nu se va confrunta cu al patrulea val al pandemiei de COVID-19.

Potrivit lui Sorin Cîmpeanu, rata mică de infectare, de sub 0,2 la mie, precum și numărul de peste patru milioane de vaccinați dau o perspectivă bună pentru începerea noului an școlar în condiții normale.

”Sperând cu toții că nu vom avea un al patrulea val, sigur că, pe 13 septembrie, toată lumea va reveni la școală cu prezență fizică”, a spus ministrul Educației marți seară la un post de televiziune.

El a mai arătat că profesorii sunt categoria profesională cu cea mai ridicată rată de vaccinare, de 60%, și că și elevii au încept să se vaccineze.

”Avem astăzi (marți – n.r.) 127.000 de tineri din categoria de vârstă 12-19 ani vaccinați, un procent important. La categoria 12-15 ani avem aproape 10.000 astăzi, dintr-un total de 829.000 de copii cu cârsta între 12 și 15 ani. Totalul celor care au vârsta între 16 și 19 ani este 820.000. (…) 117.000 din 820.000, deci aproape 15%, sunt vaccinați. Vor fi mai mulți. Deci, e un motiv de optimism pentru reluarea școlii cu prezență fizică în condiții de siguranță începând cu 13 septembrie”, a mai afirmat Sorin Cîmpeanu la Digi24.

 

SJU Slatina se confruntă cu o nevoie acută de sânge

Spitalele din România continuă să se confrunte cu o nevoie acută de sânge. Una dintre unitățile sanitare în cauză este Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Slatina. În acest context, echipa managerială şi corpul medical al unităţii au făcut un apel pentru donare de sânge, în condiţiile în care în ultima lună numeroşi pacienţi au avut nevoie de transfuzii.

”Echipa managerială şi corpul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina fac un apel către toţi cei care doresc să vină în ajutorul pacienţilor care au nevoie de transfuzii sanguine. În acest scop, cei interesaţi sunt rugaţi să se prezinte la Centrul de Transfuzii Sanguine Slatina din strada Ecaterina Teodoroiu nr.28, de luni până vineri, între orele 8,00-12,00. În ultima lună, Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina s-a confruntat cu o nevoie acută de sânge, numeroşi pacienţi internaţi în secţiile oncologie, ortopedie, terapie intensivă etc. necesitând transfuzii sanguine”, se arată într-un comunicat de presă al SJU Slatina transmis Agerpres.

Potrivit comunicatului, lipsa de sânge duce la temporizarea intervenţiilor chirurgicale la pacienţii cu afecţiuni oncologice, ortopedice şi hematologice, precum şi la temporizarea tratamentului specific la pacienţii care au nevoie de transfuzii.

”Lipsa de sânge este unul dintre obstacolele pe care pacienţii oncologici, hematologici şi cei propuşi pentru intervenţii chirurgicale majore, în special ortopedice, le întâmpină, atunci când trebuie să continue tratamentul specific. De multe ori, managementul terapeutic al pacientului este temporizat datorită valorilor modificate ale analizelor sanguine, astfel că, nu de puţine ori, un pacient are nevoie de transfuzie de sânge pentru a putea iniţia sau continua tratamentul de specialitate”, se mai arată în comunicat.

Coronavirus: Aspirina nu îmbunătăţeşte rata de supravieţuire a pacienţilor spitalizaţi cu COVID-19

Aspirina nu îmbunătăţeşte rata de supravieţuire a pacienţilor spitalizaţi după ce au fost infectaţi cu noul coronavirus, potrivit unui studiu recent, relatează DPA.

Pacienţii cu COVID-19 prezintă un risc sporit de formare a unor cheaguri în interiorul vaselor sangvine, în special în cele de la nivelul plămânilor.

Între noiembrie 2020 şi martie 2021, studiul Recovery a inclus aproape 15.000 de pacienţi internaţi în spitale cu noul coronavirus şi a analizat efectele aspirinei, care este administrată pe scară largă pentru a reduce riscul de cheaguri sangvine la pacienţi cu diverse patologii.

În total, 7.351 de pacienţi au primit 150 de mg de aspirină în fiecare zi şi au fost comparaţi cu alţi 7.541 de pacienţi care primeau doar tratament clasic, fără aspirină.

Autorii studiului spun că nu au găsit dovezi care să ateste faptul că acest medicament ar reduce rata de mortalitate.

Totuşi, ei au descoperit că pacienţii care au primit aspirină au beneficiat de durate de spitalizare puţin mai scurte, opt zile faţă de nouă zile, şi că un procent uşor mai mare dintre ei au părăsit spitalul în viaţă după 28 de zile (75% comparativ cu 74%).

La fiecare 1.000 de pacienţi trataţi cu aspirină, cu şase pacienţi mai mult decât cei din grupul de control au experimentat evenimente hemoragice majore şi cu şase pacienţi mai puţin (decât cei din grupul de control, n.r.) au experimentat evenimente tromboembolice, au precizat autorii studiului.

Peter Horby, profesor de boli infecţioase emergente la Facultatea de Medicină a Universităţii Oxford şi coinvestigator-şef al studiului Recovery, a declarat: „Datele arată că în cazul pacienţilor spitalizaţi cu COVID-19, aspirina nu a fost asociată cu o reducere importantă a mortalităţii la 28 de zile, a riscului de conectare la sisteme de ventilaţie mecanică şi a riscului de deces”.

„Deşi aspirina a fost asociată cu o creştere uşoară a probabilităţii de a ieşi din spital în viaţă, acest lucru nu pare să fie suficient pentru a justifica administrarea ei pe scară largă la pacienţii spitalizaţi cu COVID-19”, a adăugat profesorul britanic.

Martin Landray, profesor de medicină şi epidemiologie la Facultatea de Sănătate Publică a Universităţii Oxford şi coinvestigator-şef al studiului Recovery, a adăugat: „Au existat sugestii solide conform cărora cheagurile sangvine ar putea fi responsabile pentru deteriorarea funcţiei pulmonare şi deces în cazul pacienţilor cu forme severe de COVID-19”.

„Aspirina nu este scumpă şi este folosită pe scară largă în alte boli pentru a reduce riscul de cheaguri sangvine, aşadar este dezamăgitor faptul că ea nu are un impact major asupra acestor pacienţi. De aceea studiile ample randomizate sunt atât de importante – pentru a stabili care tratament funcţionează şi care nu”, a adăugat el.

Studiul Recovery a fost organizat pentru a testa o serie de tratamente potenţiale pentru pacienţii spitalizaţi cu COVID-19.

Coronavirus: Pfizer va începe testarea vaccinului său anti-COVID pe un grup mai mare de copii sub 12 ani

Compania farmaceutică Pfizer Inc a anunţat, marţi, că va începe testarea vaccinului anti-COVID-19 într-un grup mai mare de copii sub 12 ani, după ce a folosit o doză mai mică din serul său într-o etapă anterioară a studiilor clinice, informează Reuters.

În cadrul studiului vor fi înscrişi până la 4.500 de copii în peste 90 de unităţi medicale din Statele Unite, Finlanda, Polonia şi Spania, a precizat compania.

Pe baza siguranţei, toleranţei şi a răspunsului imunitar generat la cei 144 de copii cuprinşi în studiile de Fază 1 ale vaccinului său administrat în două doze, Pfizer a spus că va testa o doză de 10 micrograme la copiii cu vârste între 5 şi 11 ani şi 3 micrograme pentru grupa de vârstă 6 luni până la 5 ani.

Vaccinul – produs de compania americană Pfizer şi partenerul german BioNTech SA – a fost autorizat pentru utilizarea la copii cu vârsta peste 12 ani în Europa, Statele Unite şi Canada. Doza administrată este aceeaşi ca şi în cazul adulţilor: 30 de micrograme.

Aproape 7 milioane de adolescenţi au primit cel puţin o doză din vaccin în Statele Unite, potrivit Centrelor pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC).

Vaccinarea copiilor şi a tinerilor este considerată un pas important în vederea atingerii ”imunităţii de turmă” şi încetinirea pandemiei de COVID-19.

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă din Statele Unite şi nu numai studiază posibilitatea unei legături între cazuri de inflamaţie cardiacă şi vaccinuri pe baza ARN mesager, în special în rândul bărbaţilor tineri. Atât serul Pfizer, cât şi cel Moderna folosesc tehnologia ARN mesager.

Ministerul Sănătăţii din Israel a precizat săptămâna trecută că a descoperit o posibilă legătură între cazuri rare de miocardită, depistate în principal la tineri bărbaţi cărora le-a fost administrat serul Pfizer, şi vaccinare. Cazurile au fost în general uşoare şi de scurtă durată.

Pfizer a precizat că a aflat despre cazurile de miocardită raportate în Israel şi că nu a fost stabilită nicio legătură cauzală cu serul produs de companie.

OMS cere laboratoarelor să împartă 50% din vaccinurile lor anti-COVID cu programul Covax

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a cerut  producătorilor de vaccinuri împotriva COVID-19 să pună la dispoziţia programului internaţional Covax jumătate din producţia de doze din acest an, relatează AFP.

În timp ce ţările bogate au luat cu asalt vaccinurile, Covax, care oferă gratuit doze ţărilor defavorizate şi doreşte să asigure o distribuţie echitabilă între cei care nu îşi pot permite să le plătească, nu funcţionează la capacitate maximă.

Începând cu 4 iunie, Covax a administrat peste 80 de milioane de doze în 129 de ţări şi teritorii. Mult mai puţin decât era prevăzut.

Confruntată cu această situaţie, OMS a cerut din nou ţărilor bogate, care au vaccinat deja o parte din populaţia lor, să împartă vaccinurile. Dar organizaţia a cerut, de asemenea, companiilor farmaceutice să dea dovadă de solidaritate.

”Fac apel la (…) toţi producătorii să acorde Covax dreptul de prim refuz (adică să li se ofere dozele cu prioritate, nota editorului) pentru noile doze de vaccinuri sau să se angajeze să pună la dispoziţia Covax 50% din dozele lor anul acesta”, a declarat, luni, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în cadrul unei conferinţe de presă.

”Vaccinarea inechitabilă este o ameninţare pentru toate naţiunile, nu doar pentru cei cu cele mai puţine vaccinuri”, a spus el.

”Distribuţia inechitabilă a vaccinurilor a permis ca virusul să se răspândească în continuare, sporind şansele apariţiei unei variante care face vaccinurile mai puţin eficiente”, a menţionat directorul OMS.

Programul Covax a fost creat de Alianţa Vaccinului (Gavi), OMS şi Coaliţia pentru inovaţii în materie de pregătire pentru epidemii (Cepi) pentru a combate inegalităţile privind accesul la imunizarea anti-Covid, în special prin furnizarea de doze gratuite pentru 92 de ţări şi teritorii defavorizate.

Câte persoane s-au vaccinat anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV)  împotriva COVID-19 a informat că un număr de 49.467 de doze de vaccin anti-COVID au fost administrate în ultimele 24 de ore, dintre care 36.312 – Pfizer, 8.728 – Johnson&Johnson, 2.891 – Moderna şi 1.536 – AstraZeneca, potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

CNCAV precizează că 19.248 de persoane au fost vaccinate cu prima doză şi 30.219 de persoane, cu cea de-a doua.

Din 27 decembrie 2020 au fost administrate 8.337.812 de doze de vaccin anti-COVID unui număr de 4.476.936 de persoane, dintre care 440.237 au primit o doză şi 4.036.699 şi pe cea de-a doua.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 27 de reacţii adverse – una de tip local şi 26 de tip general.

De la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 16.291 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID – 1.753 de tip local şi 14.538 de tip general.

Conform CNCAV, 145 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

Legea 55/2020 privind instituirea stării de alertă este constituţională. Decizia CCR

Curtea Constituţională a României a decis, marţi, că este constituţională, cu excepţia unui articol, Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, prin care a fost instituită în anul 2020 starea de alertă.

Judecătorii constituţionali au luat în discuţie cinci sesizări referitoare la acest act normativ.

Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituţionali au respins, ca neîntemeiată, o excepţie de neconstituţionalitate şi au constatat că dispoziţiile art.3 alin.(2) şi art.4 alin.(1) teza a doua din Legea nr. 55/2020 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

De asemenea, a fost respinsă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor OUG nr.192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea lit.a) a art.7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă.

Pe de altă parte, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că art.72 alin.(2) din Legea nr.55/2020, cu referire la art.42 alin.(3) din OUG nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, precum şi soluţia legislativă din art.72 alin.(1) din Legea nr.55/2020, potrivit căreia dispoziţiile acestei legi se completează cu reglementările de drept comun aplicabile în materie în ceea ce priveşte soluţionarea acţiunilor formulate împotriva hotărârilor Guvernului prin care se instituie, se prelungeşte sau se încetează starea de alertă, precum şi a ordinelor şi instrucţiunilor prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă sunt neconstituţionale.

Art. 72 prevede: „(1) Dispoziţiile prezentei legi se completează cu reglementările de drept comun aplicabile în materie, în măsura în care acestea din urmă nu contravin prevederilor prezentei legi. (2) Pentru starea de alertă instituită pentru prevenirea şi combaterea unei pandemii COVID-19, dispoziţiile art.2 lit. f) şi m), art.4 alin. (1) lit. b), alin. (2), (5) şi (6), art.20 lit. c) şi d), art.21 lit. c), art.22 lit. c), art.23 lit. c), art.24 lit. c) şi art.42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile”.

Gheorghiță, despre campania de imunizare anti-COVID: Doar cine nu vrea nu se vaccinează

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că este mulţumit de modul în care este organizată campania de imunizare, în condiţiile în care a fost asigurată infrastructura necesară, iar România are, probabil, „cel mai simplu acces” dintre ţările europene.

„Sunt mulţumit şi chiar le mulţumesc colegilor, şi din CNCAV, şi de la nivelul instituţiilor, dar şi personalului din centrele de vaccinare. Noi am depus un efort important în toată această perioadă, în primul rând, să creăm o infrastructură care nu exista anterior, cu centre de vaccinare, cu centre mobile, am deschis toate tipurile de activităţi – vaccinare în cabinete de medicină de familie, în unităţile sanitare, la operatorii privaţi, evenimente de tip maraton de vaccinare. În momentul de faţă, doar cine nu vrea nu se vaccinează”, a afirmat Gheorghiță, în cadrul unei conferinţe de presă, la Palatul Victoria.

Valeriu Gheorghiţă a admis că există o scădere a ritmului de imunizare, dar a pus acest lucru pe o scădere a intenţiei de vaccinare a populaţiei, care nu are legătură cu organizarea propriu-zisă.

„Cred că dorinţa de vaccinare, de fapt, a scăzut şi nu are legătură cu organizarea efectivă, logistică, dacă vreţi. Cred că nici cu campaniile de comunicare, aş îndrăzni să spun. Probabil că aici, sigur, pentru anumite segmente populaţionale mai sunt foarte multe lucruri de făcut, însă problema fundamentală este în ceea ce priveşte încrederea oamenilor, care este diminuată mult, în toţi aceşti zeci de ani, în autoritate, în general. Şi acest lucru nu se câştigă peste noapte. E o problemă în ceea ce priveşte, în general, intenţia de vaccinare în România pe toate tipurile de vaccinuri, nu doar pe vaccinarea împotriva COVID-19”, a explicat Gheorghiță.

Potrivit preşedintelui CNCAV, România se numără printre statele care asigură cel mai simplu acces la vaccinarea anti-COVID, subliniind că este necesară însă voinţa beneficiarilor.

„Sigur că se poate mult mai bine, dar nu ţine neapărat de modul în care se organizează activitatea de vaccinare, este un acces – cred că este cel mai simplu acces din toate ţările europene. Oamenii pot să îşi aleagă tipul de vaccin, pot să se prezinte direct la centrele de vaccinare, se organizează evenimente de tip maraton, care, în general, sunt pe perioada de weekend, când timpul liber al oamenilor este mai crescut, operatorii economici privaţi au posibilitatea să se vaccineze chiar la locul de muncă, cu echipe mobile”, a indicat Valeriu Gheorghiţă.

În opinia sa, în România există un bun control epidemiologic, în condiţiile în care se înregistrează câteva sute de cazuri zilnice de infectare cu SARS-CoV-2 şi rata de incidenţă medie cumulată la nivel naţional este de circa 0,2 la mie.

„Avem un procent de pozitivare a testelor de sub 0,6%, ceea ce înseamnă 6 teste din 1.000 care ies pozitive, ceea ce cred că ne situează bine din punct de vedere epidemiologic. Important este să nu lăsăm garda jos. Este un efort al tuturor, inclusiv al celor de acasă, al oamenilor care au înţeles, pe de o parte, să respecte măsurile de prevenţie, pe de altă parte, să se vaccineze. Ne apropiem totuşi de 4,5 milioane de persoane vaccinate cu cel puţin o doză, 4 milioane sunt aproape vaccinate cu schemă completă. E un număr important, ţinând cont de faptul că în vaccinare, dacă vorbim de vaccinarea antigripală sezonieră, vorbim de circa 2,2 milioane de persoane pe un sezon”, a menţionat președintele CNCAV.

Gheorghiță a informat că, în această săptămână, va începe activitatea de vaccinare în alte 35 de spitale publice şi şase spitale private. Până în prezent, în 122 de spitale publice au fost vaccinate peste 2.100 de pacienţi cronici eligibili, din 31 de judeţe. De asemenea, în 24 de spitale private au fost vaccinaţi 282 de pacienţi, la nivelul a 13 judeţe.

China se pregăteşte să vaccineze împotriva COVID-19 copiii de peste trei ani

China se pregăteşte să vaccineze împotriva coronavirusului copiii de peste trei ani, a anunţat, marţi, o companie farmaceutică, ceea ce ar face din această ţară prima din lume care va distribui vaccinuri copiilor mici, informează AFP.

Gigantul asiatic, unde COVID-19 a apărut pentru prima dată la sfârşitul anului 2019, a administrat deja circa 800 de milioane de doze de vaccin, până acum doar adulţilor în vârstă de 18 ani sau peste.

Beijingul, care a eradicat practic epidemia de pe solul său din mai 2020, speră să vaccineze cel puţin 70% din populaţia sa până la sfârşitul anului, sau aproximativ un miliard de locuitori.

În acest context, un purtător de cuvânt al laboratorului Sinovac, care produce unul dintre cele trei vaccinuri autorizate în momentul de faţă în China, a declarat pentru AFP că serul său Coronavac, care necesită două doze, ar putea fi distribuit minorilor.

„Vaccinul Sinovac a fost aprobat în ultimele zile pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 17 ani”, a declarat el pentru AFP.

Purtătorul de cuvânt nu a precizat şi când ar putea fi administrate copiilor primele doze, de calendarul de vaccinare fiind responsabil Ministerul Sănătăţii.

Laboratorul şi-a finalizat studiile clinice pe copii şi adolescenţi, iar rezultatele acestora vor fi publicate în revista britanică The Lancet, a adăugat el.

Pe lângă Sinovac, China a aprobat până acum administrarea la adulţi a vaccinurilor produse de laboratoarele Sinopharm (două doze) şi Cansino Biologics (o doză).

Aceste laboratoare au iniţiat, de asemenea, studii clinice pe minori. În total, circa 20 de candidaţi chinezi la vaccin sunt în faza studiilor clinice, a declarat duminică un responsabil din cadrul Ministerului Sănătăţii, Zheng Zhongwei.

Serurile produse de Sinovac şi Sinopharm au fost aprobate pentru utilizare la adulţi de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Ambele sunt utilizate în mai multe ţări din întreaga lume.

În alte părţi ale lumii, Uniunea Europeană, Statele Unite şi Regatul Unit au aprobat utilizarea vaccinului Pfizer/BioNTech la copii începând cu vârsta de 12 ani.

UE: Peste un milion de persoane au primit deja certificate digitale privind COVID-19

Peste un milion de persoane au primit deja certificate digitale UE privind COVID-19, ceea ce ar trebui să faciliteze călătoriile în această vară în cadrul Uniunii Europene, a anunţat, marţi, comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, într-o intervenţie în Parlamentul European, potrivit AFP.

Aceste certificate, care atestă că o persoană a fost vaccinată împotriva COVID-19, că a primit un rezultat negativ la testul de depistare a bolii sau că este imună după o infecţie, au început să fie emise în nouă ţări, a precizat executivul european.

Este vorba de Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Grecia, Polonia, Lituania şi Spania, potrivit sursei citate.

Aceste documente urmează să fie recunoscute de către toate ţările UE începând de la 1 iulie, în temeiul unei reglementări ce mai trebuie aprobată de Parlamentul European în cadrul unui vot al cărui rezultat va fi anunţat miercuri. Votul ar trebui să fie doar o formalitate, existând deja de acord în această privinţă între colegislatori.

Înainte de intrarea în vigoare a reglementării care stabileşte un cadru european comun, UE şi-a lansat platforma tehnică permiţând interoperabilitatea certificatelor, iar statele membre au început să emită aceste documente.

”Peste un milion de cetăţeni au primit deja aceste certificate şi mulţi alţii vor urma în săptămânile şi lunile următoare”, a spus Didier Reynders.

Aceste certificate trebuie să permită titularilor să evite carantina în ţara lor de destinaţie. Statele membre menţin totuşi posibilitatea de a impune măsuri restrictive suplimentare, de exemplu, în cazul apariţiei unei noi variante, dar acestea trebuie să fie ”necesare şi proporţionale pentru a proteja sănătatea publică”.

”Aceasta va uşura viaţa cetăţenilor europeni. Certificatul numeric privind COVID îi va ajuta să călătorească în UE, fie din motive profesionale, familiale sau pentru recreere”, a mai comentat comisarul european.

Pentru a relansa turismul, Comisia Europeană încearcă să armonizeze măsurile la care vor fi supuşi călătorii în UE, chiar dacă aceste decizii sunt în cele din urmă responsabilitatea statelor membre.

Comisia este de asemenea în discuţii cu ţări terţe, cum ar fi Regatul Unit şi SUA, în încercarea de a ajunge la recunoaşterea reciprocă a certificatelor privind COVID.