Statele care blochează suspendarea brevetelor pentru vaccinuri îngreunează lupta împotriva pandemiei (UNDP)

Germania şi alte state pun în dificultate lupta globală împotriva pandemiei de COVID-19 prin blocarea suspendării brevetelor pentru vaccinuri, consideră administratorul Programului pentru Dezvoltare al Naţiunilor Unite (UNDP), Achim Steiner.

Acesta consideră că drepturile de proprietate intelectuală sunt un impediment pentru producţia şi distribuţia accelerate de vaccinuri.

Deşi mereu au existat îngrijorări legate de astfel de eforturi, „faptul că există un risc nu constituie un motiv pentru a nu acționa chiar acum”, a mai spus diplomatul german.

Ridicarea brevetelor trebuie avută în vedere ca una din măsurile care să îndrepte inegalitatea flagrantă în ce priveşte distribuţia de vaccinuri, a subliniat el.

Preşedintele american Joe Biden a avansat recent ideea suspendării brevetelor.

Germania şi Marea Britanie şi-au unit recent forţele la summitul G7 din Cornwall pentru a-şi arăta din nou opoziţia faţă de ridicarea brevetelor.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat în opinia sa, companiile au nevoie de creativitate şi inovaţie, iar protejarea brevetelor este o precondiţie pentru aceasta.

Germania şi Marea Britanie găzduiesc pe teritoriile lor companiile BioNTech şi AstraZeneca, doi producători de succes de vaccinuri împotriva coronavirusului.

Potrivit lui Achim Steiner, comunitatea internaţională nu a reuşit anul trecut să pună la dispoziţie fonduri suficiente pentru programul COVAX, iar ţările cele mai sărace sunt acum dependente de statele care produc vaccinuri şi deţin patentele pentru ele.

‘Aceasta nu este o situaţie bună în care să ne aflăm ca familie globală şi comunitate de naţiuni’, a mai afirmat responsabilul ONU.

Promisiunea asumată de statele G7 de a oferi cel puţin un miliard de doze până la mijlocul lui 2022 înseamnă probabil ‘prea puţin şi prea tardiv’ din perspectiva celor în nevoie, dar pare de asemenea greşit să fie condamnate guvernele pentru faptul că acordă prioritate propriilor populaţii, a mai afirmat Steiner.

Ministerul Sănătății modifică Ordinul privind autorizarea şi funcţionarea centrelor de vaccinare

Ministerul Sănătății a lansat în transparență decizională Ordinul pentru modificarea Anexei la Ordinul pentru stabilirea Normelor privind autorizarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de vaccinare împotriva COVID-19.

„În vederea facilitării accesului populației generale la acțiunea de vaccinare împotriva COVID-19, prin prevederile Ordinului comun nr. 2171/181/M 223/4380/2020 se dispune organizarea centrelor de vaccinare mobile: caravane sau alte formaţiuni mobile, aparţinând Ministerului Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi/sau Ministerului Apărării Naţionale sau structurilor subordonate acestora. Astfel, pentru înlesnirea înființării centrelor de vaccinare mobile, în mod deosebit în zonele greu accesibile și distribuite pe arii mari geografice, se elimină apartența exclusivă a acestora Ministerului Afacerilor Interne și/sau Ministerului Apărării Naționale, în vedere încurajării înființării și autorizării acestora de către furnizori de servicii medicale, indiferent de subordonare, pentru crearea accesului nediscriminatoriu al populației generale la vaccinarea împotriva COVID-19. De asemenea se instituie, la solicitarea expresă a coordonatorului centrului de vaccinare, protecția centrelor de vaccinare de către echipe pentru protecţie şi îndrumare, dimensionate la capacitatea de procesare a centrului de vaccinare”, se arată în referatul de aprobare al proiectului de Ordin.

„ORDIN:
Art. I –  Anexa la Ordinul MS/MAI/MAN/MLPDA nr. 2171/181/M 223/4380/2020 pentru stabilirea Normelor privind autorizarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de vaccinare împotriva COVID-19, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1289/24.12.2021, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
La secțiunea II ”Structura generală a centrelor de vaccinare”, punctul 2 litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

”b) centre de vaccinare mobile: caravane sau alte formaţiuni mobile, pentru vaccinarea populației generale.”
La secțiunea II ”Structura generală a centrelor de vaccinare”, punctul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:

4. În fiecare centru de vaccinare se asigură:

echipa pentru protecţie şi îndrumare/orientare: jandarmi, poliţie locală, poliţie, personal al Ministerului Apărării Naţionale, dimensionată la capacitatea de procesare a centrului de vaccinare, în cazul în care aceasta a fost solicitată de către coordonatorul centrului de vaccinare;
echipa de suport logistic care poate fi compusă din personal din cadrul unităţilor aflate în subordinea şi în coordonarea Ministerului Sănătăţii, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale.”

La secțiunea II ”Structura generală a centrelor de vaccinare”, punctul 8 litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
”e) echipă pentru protecţie şi îndrumare/orientare: jandarmi, poliţie locală, poliţie, personal al Ministerului Apărării Naţionale, dimensionate la capacitatea de procesare a centrului de vaccinare, în situația în care a fost solicitată de către coordonatorul centrului de vaccinare.”
Art. II – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în proiectul de ordin lansat în transparență decizională.

Protest la Ministerul Sănătății: Cât o mai lungiți cu nosocomialele?

Reprezentanți ai comunității Declic vor protesta, joi, la Ministerul Sănătății, față de problema subraportării infecțiilor intraspitalicești.

„Joi mergem la Ministerul Sănătății să tragem la răspundere ministrul pentru dezinteresul în problema subraportării infecțiilor intraspitalicești. Ne vor însoți doi acrobați pe picioroange, ca să ajungă până la geamurile înalte ale clădirii. Ei vor purta mesajul comunității Declic pentru ministrul Ioana Mihăilă: Cât o mai lungiți cu nosocomialele?”, au anunțat reprezentanții Declic.

Aceștia protestează față de faptul că după aproape șase ani de la decesele înregistrate în urma incendiului de la Colectiv, infecțiile nosocomiale sunt în continuare subraportate.

„Nu ne vine să credem că, după aproape 6 ani de la Colectiv, infecțiile nosocomiale sunt în continuare subraportate și lăsate să-și facă de cap prin spitale. Ba, mai mult, piața este din nou invadată de dezinfectanți diluați sau în care substanța activă declarată pe etichetă lipsește cu totul. Asta ne dă fiori pe șira spinării pentru că aceste produse ajung în spitale, sunt folosite de cadrele medicale pentru igiena mâinilor, în dezinfectarea instrumentarului pentru operații sau pentru curățenie”, atenționează reprezentanții Declic.

Potrivit acestora, cei care au cel mai mult de suferit din cauza infecțiilor din spitale sunt pacienții, care „mor cu zile”, în timp ce în alte țări bacteriile sunt controlate, monitorizate, combătute cu tehnologie modernă de dezinfectare.

„Niciunuia dintre ultimii trei miniștri ai Sănătății nu i-a păsat de problema nosocomialelor suficient de mult cât s-o rezolve. Nici măcar n-au catadicsit să răspundă petiției ‘Raportați infecțiile intraspitalicești!’, semnată de aproape 20 000 de membri Declic. Asta deși legea obligă ca unei petiții să i se răspundă în 30 de zile”, potrivit celor de la Declic.

 

Vaccinuri împotriva COVID-19, achiziționate prin Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății va încheia contracte de vânzare, conform prevederilor specifice din Acordurile de Cumpărare în Avans încheiate între Comisia Europeană și producători, în vederea achiziționării de vaccinuri împotriva COVID-19. Condițiile privind tipul de vaccin, cantitățile, detaliile de livrare, cerințele de reglementare sunt stabilite în contractele încheiate între cele două părți, potrivit unui comunicat al MS.

„La solicitarea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat în ședința de astăzi, 16 iunie a.c., Ordonanța de urgență privind reglementarea unor măsuri pentru valorificarea dozelor de vaccin împotriva COVID-19 achiziționate de Ministerul Sănătății. Actul normativ stabilește cadrul legal pentru revânzarea unor cantități de doze de vaccin împotriva COVID-19 care nu mai pot fi valorificate și abilitează Ministerul Sănătății să încheie în numele statului român contracte cu alte state”, se arată într-un comunicat al MS.

Ministerul Sănătății: Ajutor umanitar constând în doze de vaccin anti-COVID pentru Serbia și Ucraina

Guvernul a adoptat, la solicitarea Ministerului Sănătății, Hotărârea privind acordarea unor ajutoare umanitare din rezerva Ministerului Sănătății, cu titlu gratuit, pentru Ucraina și Republica Serbia, precum și acordarea unor servicii medicale, în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Prin acest act normativ se aprobă acordarea unor ajutoare umanitare, cu titlu gratuit, pentru Ucraina, respectiv pentru Republica Serbia în vederea gestionării epidemiei de COVID-19. Ajutorul umanitar pentru Ucraina constă în acordarea a 100.800 de doze de vaccin împotriva COVID-19, iar pentru Republica Serbia în acordarea a 50.400 de doze de vaccin împotriva COVID-19 din numărul de doze achiziționate de Ministerul Sănătății și livrate de către compania AstraZeneca, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.

Asigurarea transportului dozelor de vaccin se va realiza prin structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, respectiv prin Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) – structurile de specialitate aflate în coordonarea acestuia, iar DSU, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, va întreprinde demersurile necesare pentru rambursarea cheltuielilor eligibile ocazionate de transport din bugetul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii, conform prevederilor legale, se arată în același comunicat.

Totodată, potrivit aceleiași surse, a fost aprobată acordarea unor servicii medicale necesare pentru administrarea unui număr de 30 de doze de vaccin împotriva COVID-19, din numărul de doze achiziționate de Ministerul Sănătății și livrate de către compania Johnson&Johnson, pentru ambasada Republicii Argentina din București în vederea vaccinării a 30 de sportivi din echipa de rugby a Argentinei.

Evaluare funcțională a sportivilor,la Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice UMFST Târgu Mureș

Filip Ugran, singurul pilot român din Formula 3, a optat pentru testarea capacității fizice la Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice UMFST, în cadrul Laboratorului de Explorări Funcționale, de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, se arată într-un comunicat al instituției de învățământ.

„Filip Ugran, originar din Târgu Mureș, în vârstă de 18 ani, a debutat recent în noul sezon competițional de Formula 3 la bordul monopostului echipei Jenzer Motorsport. Acesta visează să ajungă în Formula 1 și astfel, este dispus să parcurgă motivat toți pașii în pregătirea lui.Explorările funcționale din Laborator au fost realizate de specialiști, cu ajutorul echipamentelor de ultimă generație și au fost adaptate disciplinei sportive de automobilism practicate. Această inițiativă a vizat identificarea celor mai bune soluții posibile în dezvoltarea segmentului de pregătire fizică individuală, indispensabilă pentru un sportiv de performanță, la acest nivel. Testele și analizele rezultate sunt menite să ofere informații personalului specializat implicat în pregătirea fizică a pilotului din România”, se arată într-un comunicat al UMF.

Reprezentanții Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș au precizat că activitatea laboratorului este axată pe sportivi și grupuri sportive care necesită sau își doresc în mod sistematic o evaluare funcțională și adaptare a variabilelor de moment din antrenamentul sportiv, cu scopul de a crește potențialul funcțional și performanța sportivă.

Industria farmaceutică în cifre: România, investițiile în Cercetare și Dezvoltare, de 75 de milioane de euro

România se află pe locuri codașe în Europa în ceea ce privește investițiile în Cercetare și Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 de milioane de euro, în comparație cu țări precum Germania care a atras investiții de 8,4 miliarde euro, Polonia 339 milioane euro, Ungaria 242 milioane euro sau Bulgaria 91 milioane euro, atenționează Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), citând datele celui mai recent raport „Industria farmaceutică în cifre”, publicat de Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA).

Cel mai recent raport “The Pharmaceutical Industry in Figures”(„Industria farmaceutică în cifre”), publicat marți de EFPIA (Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice), arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde EUR în cercetare și dezvoltare în Europa. Companiile farmaceutice inovatoare însumează aproximativ 830.000 de angajați direcți în Europa. Pentru fiecare persoană angajată în industria farmaceutică inovatoare, alte trei persoane sunt angajate în sectoarele de suport (materii prime, distribuție, logistică etc). Industria farmaceutică inovatoare contribuie cu aproape 122 miliarde EUR la balanța comercială a UE-27, cea mai mare contribuție, cu o marjă considerabilă, a sectoarelor bazate pe cercetare.

„Datele arată că Europa are o bază solidă pe care să își construiască poziția de centru global de cercetare și inovare. Dar datele evidențiază, de asemenea, migrația treptată a activității economice și de cercetare către alte regiuni ale lumii. Pentru a ne realiza ambiția comună, aceea ca Europa să fie lider global în inovație medicală, este esențial să utilizăm strategiile Industriale și Farmaceutice pentru a menține și dezvolta un cadru de reglementare previzibil și robust, să folosim puterea digitalizării și să asigurăm un ecosistem care să susțină stimulentele pentru inovație și IP (drepturi de proprietate intelectuală)”, a declarat Hubertus von Baumbach, președinte EFPIA.

Potrivit aceleiași surse, România se află pe locuri codașe în Europa în ceea ce privește investițiile în Cercetare și Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 mililoane EUR, în comparație cu Germania care a atras investiții de 8,4 miliarde EUR, Franța 4,4 miliarde EUR, Italia 1,6 miliarde EUR, Polonia 339 milioane EUR, Ungaria 242 milioane EUR, Bulgaria 91 milioane EUR. Dacă ne referim la studiile clinice, un raport lansat de ARPIM și IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat la nivel de țară cu cele mai performante țări din regiune, piața studiilor clinice din România, de doar 72 milioane EUR, ar putea atinge 802 milioane EUR și chiar 1,4 miliarde EUR. Cu toate acestea, numărul de persoane angajate în sector, aproximativ 35.000 de angajați, este similar cu cel din țări cu investiții majore în domeniu.

“Industria farmaceutică inovatoare a fost aici oricând și mai ales atunci când a fost mai greu. Pentru ca România să beneficieze de investiții reale în cercetare și dezvoltare, pentru a reduce decalajul față de standardele europene de tratament, cu scopul de a reda șansele pacienților români la o viață mai bună, este nevoie ca industria farmaceutică inovatoare să fie privită ca un partener strategic. Printre măsurile prioritare propuse de ARPIM în cadrul acestui parteneriat se numără un acces predictibil și regulat la inovația salvatoare de vieți, o legislație predictibilă de contractare, o politică sustenabilă de prețuri; consolidarea parteneriatului pe tot traseul pacientului – măsuri de prevenție și diagnosticare precoce, măsurarea rezultatelor pentru pacienți și sistem, acces la servicii dincolo de tratamente; stimularea investițiilor locale în cercetare și dezvoltare”, a declarat Alina Culcea, președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM – membră EFPIA).

Concluzii ale raportului

Potrivit raportului, industria farmaceutică inovatoare urmărește continuu progresul medical. Aceasta își propune să transforme cercetarea fundamentală în tratamente inovatoare, disponibile la scară largă și accesibile pacienților.

De asemenea, industria farmaceutică bazată pe inovație a contribuit semnificativ la îmbunătățirea vieții pacienților și la creșterea speranței de viață. Astăzi, cetățenii europeni se pot aștepta să trăiască mai mult cu până la 30 de ani decât au făcut-o acum un secol.

În concluziile raportului se mai arată că dincolo de rolul determinant în progresul medical prin cercetare, dezvoltare și aducerea pe piață de noi medicamente care îmbunătățesc sănătatea și calitatea vieții pacienților, industria farmaceutică inovatoare este un sector cheie al economiei europene, fiind unul dintre cele mai performante sectoare de înaltă tehnologie din Europa. Industria farmaceutică bazată pe cercetare și dezvoltare poate juca un rol critic în readucerea Europei în zona de creștere economică și în asigurarea competitivităț În 2020, această industrie a investit aproximativ 39 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare în Europa, însumează aproximativ 830.000 de angajați în mod direct și generează de trei ori mai multe locuri de muncă indirecte.

„Cu toate acestea, sectorul farmaceutic inovator întâmpină reale provocări. Pe lângă obstacolele de reglementare suplimentare și creșterea costurilor de cercetare și dezvoltare, sectorul a fost grav afectat de impactul măsurilor de austeritate fiscală introduse de guverne în toată Europa, începând cu 2010. Printre provocări: există o creștere rapidă pe piața de cercetare în economiile emergente precum Brazilia, China și India, ducând gradual la migrația activităților economice și de cercetare din Europa către aceste piețe; în 2020, SUA a reprezentat 49,0% din vânzările farmaceutice mondiale comparativ cu 23,9% pentru Europa. Conform IQVIA (MIDAS April 2021), 63,7% din vânzările de medicamente noi lansate în perioada 2015-2020 au fost pe piața SUA, comparativ cu 17,4% pe piața europeană; fragmentarea pieței farmaceutice din UE a generat un comerț paralel ce nu aduce beneficii nici securității sociale, nici pacienților și privează industria de resurse suplimentare pentru finanțarea cercetării și dezvoltării de noi medicamente.Toate medicamentele noi introduse pe piață sunt rezultatul unui proces lung, riscant și costisitor de cercetare și dezvoltare, realizat de companiile farmaceutice (la data la care un medicament nou ajunge pe piață, vor fi trecut în medie de 12-13 ani de la prima sinteză a substanței active; costul cercetării și dezvoltării unui nou compus chimic sau biologic a fost estimat la 1,9 miliarde EUR în 2014; în medie, doar una-două din 10.000 de substanțe sintetizate în laboratoare vor trece cu succes toate etapele de dezvoltare necesare pentru a deveni un medicament comercializabil)”, se arată în comunicatul ARPIM care citează concluzii ale raportului.

Conform datelor EUROSTAT, industria farmaceutică este sectorul cu cea mai mare valoarea adăugată pe persoană angajată, semnificativ mai mare decât valoarea medie în industria High-Tech sau cea de producț Industria farmaceutică este, de asemenea, sectorul cu cele mai mari investiții în cercetare și dezvoltare, raportate la vânzările nete. Potrivit 2020 EU Industrial R&D Investment, industria farmaceutică inovatoare și cea de biotehnologie însumează 18,4% din totalul cheltuielilor de cercetăre și dezvoltăre private, la nivel mondial.

Potrivit aceleiași surse, medicamentele constituie cea mai mică parte a costurilor cu asistența medicală, reprezentând în medie 19,1% din aceste cheltuieli la nivelul Europei. În bolile costisitoare precum cancerul și poliartrita reumatoidă, medicamentele reprezintă chiar mai puțin de 10% din costurile totale ale bolii. Medicamentele inovatoare pot genera, de asemenea, economii suplimentare, prin reducerea substanțială a costurilor în alte domenii ale asistenței medicale, precum spitalizarea, costurile complicațiilor asociate, costurile de îngrijire pe termen lung.

 

 

România primește, joi, o nouă tranșă de vaccin anti-COVID Johnson&Johnson

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) informează că un număr de 48.000 doze de vaccin Janssen, de la compania farmaceutică Johnson&Johnson, vor ajunge, joi, la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.

Potrivit sursei citate, transportul este asigurat de firma producătoare, iar dozele de vaccin vor fi aduse în Bucureşti pe cale terestră.

Ulterior, dozele de vaccin vor fi distribuite, după cum urmează:

  • Centrul Regional de Depozitare Braşov: 8.000 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Cluj: 8.000 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Constanţa: 8.000 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Craiova: 8.000 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Iaşi: 8.000 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Timişoara: 8.000 doze.

Până în prezent, România a recepţionat 577.300 doze de vaccin produse de compania Johnson&Johnson, iar 225.331 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.

Johnson&Johnson ar putea să nu-și îndeplinească targetul la livrările de vaccin anti-COVID-19 în UE

Este de aşteptat ca grupul Johnson&Johnson să nu-şi îndeplinească targetul la livrările de vaccin anti-COVID-19 în Uniunea Europeană pe trimestrul al doilea, după ce milioane de doze au fost interzise în Europa, din considerente de siguranţă, a indicat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, transmite Reuters.

Acest eşec ar putea determina noi întârzieri în campania de vaccinare din blocul comunitar, cu toate că UE se bazează acum în principal pe vaccinul Pfizer/BioNTech pentru imunizarea populaţiei. Peste jumătate dintre adulţii din UE au primit până acum cel puţin o doză, menţionează Reuters.

Săptămâna trecută, organismul european de reglementare a medicamentelor EMA a anunţat că mai multe loturi de vaccin J&J trimise în Europa de o fabrică Emergent din SUA nu vor fi administrate, ca măsură de precauţie, după un caz de contaminare cu substanţe folosite pentru vaccinul AstraZeneca, produse la aceeaşi fabrică.

Un comunicat al EMA remis Reuters a precizat că în urma acestei decizii 17 milioane de doze au fost interzise în blocul comunitar.

„În urma opririi acestor loturi, este de aşteptat ca J&J să nu poată livra 55 de milioane de doze până la sfârşitul acestui trimestru”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Comisiei.

UE a comandat în total 200 de milioane de doze de la J&J, din care 55 milioane ar trebui livrate până la sfârşitul lui iunie. Până acum, compania a livrat circa 12 milioane de doze din vaccinul său, care se administrează într-o singură doză.

Purtătorul de cuvânt citat miercuri nu a precizat câte doze este de aşteptat să livreze J&J de fapt până la sfârşitul lunii, asigurând însă într-o conferinţă de presă că „statele membre şi Comisia au exprimat puternice preocupări cu privire la acest decalaj”. El a adăugat că UE continuă să lucreze cu J&J „în vederea livrării dozelor convenite în general în acest trimestru şi în cele următoare”.

Purtătorul de cuvânt a mai subliniat că UE este „în grafic” în îndeplinirea obiectivului de imunizare a 70% din populaţia adultă în această vară.

La rândul său, o purtătoare de cuvânt a companiei J&J a afirmat că aceasta îşi menţine angajamentului de a livra 200 de milioane de doze din vaccinul său anti-COVID-19 Uniunii Europene, Norvegiei şi Islandei şi va continua să ţină la curent Comisia Europeană şi statele membre, pe măsura clarificării termenelor de livrare”

EXCLUSIV Viorel Huşanu, despre reținerea celor doi angajați de la Spitalul “Victor Babeş”

Viorel Huşanu, preşedintele Sanitas Bucureşti, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, referitor la reţinerea celor doi angajați ai Serviciului tehnic, de la Spitalul “Victor Babeş”, că ei nu au fost singurii vinovați.

„Nu știu exact cum a decurs ancheta sau ce date sunt în acea anchetă (…). De regulă, se pare că cel mai mic plătește, în sănătate cel puțin, la fiecare incident de genul acesta. Nu știu care sunt datele anchetei, dar nu cred că sunt singurii vinovați. Presa relata la acel moment că reprezentantul firmei care asigura mentenanța a refuzat să intre (n.r. în TIR-ul ATI), ori mai bine decât el nu cred că se pricepea nimeni la instalațiile din acel TIR”, a declarat preşedintele Sanitas Bucureşti.

Viorel Huşanu a mai spus că nu știe cine sunt cei doi angajați, dacă sunt membri de sindicat sau nu, îndemnând totodată să se apeleze, gratuit, la avocații SANITAS.

La rândul lor, reprezentanții Spitalului “Victor Babeş” au afirmat că angajații Serviciului tehnic din cadrul unității medicale, reținuți în cursul zilei de miercuri, îndeplinesc toate condițiile legale și de pregătire profesională pentru ocuparea posturilor pe care au fost angajați.

“Ca urmare a interesului manifestat de mass-media referitor la informațiile privind reținerea de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în cursul zilei de miercuri, 16.05.2021, a doi angajați ai Spitalului de Boli Infecţioase şi Tropicale ‘Dr. Victor Babeş’, facem următoarele precizări: Imediat după producerea evenimentului tragic din ziua de 12.04.2021 – când trei pacienți au decedat în Unitatea mobilă de Terapie intensivă amplasată de DSU în curtea spitalului, ca urmare a blocării ventilatoarelor la care erau conectați bolnavii de COVID 19 -, conducerea și personalul unității sanitare au acordat întregul sprijin organelor de anchetă pentru stabilirea cu exactitate a circumstanțelor producerii tragediei. Precizăm faptul că angajații Serviciului tehnic din cadrul spitalului, reținuți în cursul zilei de astăzi, îndeplinesc toate condițiile legale și de pregătire profesională pentru ocuparea posturilor pe care au fost angajați. Ancheta fiind în derulare, conducerea spitalului și întreg personalul medical şi auxiliar din cadrul unităţii sanitare vor continua să sprijine autoritățile competente în vederea aflării depline a adevărului. Conducerea şi întreg personalul Spitalului de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” transmit încă o dată cele mai sincere condoleanţe şi sunt alături de familiile celor decedaţi în tragicul eveniment”, au transmis reprezentanții Spitalului „Dr. Victor Babeş”.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a dispus miercuri reţinerea a două persoane pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, în cazul tragediei de la Institutul “Victor Babeş”, în care trei pacienţi au decedat.

Potrivit unor surse judiciare este vorba despre doi angajaţi de la serviciul tehnic al spitalului.

Trei pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 au murit în luna aprilie după o defecţiune la TIR-ul ATI – unitatea mobilă de Terapie Intensivă – de la Institutul “Victor Babeş” din Bucureşti, care a dus la oprirea alimentării cu oxigen a pacienţilor.

Informaţiile au arătat că tragedia ar fi avut loc după o creştere bruscă a presiunii în instalaţia de oxigen la care era conectat TIR-ul, care a dus la blocarea completă a ventilatoarelor la care erau conectaţi cei opt pacienţi aflaţi în acel moment în TIR-ul ATI.