Sindromul de Detresă Respiratorie Acută în context de COVID-19

0
50

Sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA) poate însoți în unele cazuri infecția cu virusul SARS-CoV-2 și poate pune în pericol viața pacientului.

”Pentru a înțelege mecanismele care stau la baza unei evoluții a COVID-19 ce duce la SDRA trebuie să înțelegem evoluției infecției cu virusul SARS-CoV-2 și fazele sale”, a declarat pentru Sănătatea.TV și Ro HealthReview.ro asist univ. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

Infecția cu virusul SARS-CoV-2 poate fi împărțită în două faze: una inițială, de agresiune virală, în care se produce multiplicarea virală și o fază hiperinflamatorie caracterizată prin eliberarea crescută de citokine, numită în literatură “furtuna de citokine”.

Ad in title

Citokinele sunt niște proteine sintetizate de organism în cadrul proceselor inflamatorii cu rol în comunicarea intercelulară, legându-se de celulele organismului. Ele pot fi secretate de toate celulele din organism, cu excepția globulelor roșii, fiind necesare cantități foarte mici pentru a produce un răspuns din partea organismului.

La nivelul organismului citokinele sunt responsabile în mare parte de simptomatologia asociată infecției. Ele produc o serie de reacții în cascadă, sunt responsabile de declanșarea mecanismului de apariție a febrei (IL1), a mecanismelor de stimulare a acțiunii distrugere a limfocitelor T, ș.a. De altfel, acesta din urmă este și unul dintre factorii care face ca o marte parte dintre pacienții infectați cu SARS-CoV-2 prezintă limfopenie (număr scăzut de leucocite).

Ce sunt etapa de multiplicare virală și faza hiperinflamatorie?

Etapa de multiplicare virală este caracterizată de o simptomatologie nespecifică: febră, astenie, dureri musculare, dureri articulare, dureri în gât, tulburări digestive.

Această etapă este urmată de faza hiperinflamatorie, în care o parte a citokinelor crește cantitativ semnificativ.

Apariția fazei hiperinflamatorii duce la două forme distincte de manifestare: boală severă și starea de boală critică.

În boala severă, care pare să afecteze 14% dintre cazuri, pacientul acuză dispnee, polipnee cu peste 30 respirații/min, o scădere a saturației oxigenului sub 93%, raportul PaO2/FiO2 (PaO2- presiunea parțial a oxigenului, FiO2- fracția de oxigen în aerul inspirit – n.r.) sub 300 și apariția de infiltrate inflamatorii (procese penumonice) la peste 50%  din suprafața plămânilor în 24 – 48 ore.

Faza critică apare la 5% din cazuri, situație în care pacientul prezintă insuficiență respiratorie, șoc septic, insuficiență multiplă de organe.

Implicarea pulmonară apare la finalul fazei de agresiune virală și continuă treptat în faza hiperinflamatorie.

De ce tinerii ajung să facă forme severe de boală?

Se pare că mecanismele de adaptare la hipoxemie sunt mult mai eficiente la tineri, astfel ei se prezintă la medic după ce etapa de agresiune virală s-a finalizat, iar faza hiperinflamatorie este evolutivă, astfel că de multe ori apare insuficiența multiplă de organe (renală, cardiac, etc.) și șocul septic.

Cum este afectat plămânul?

Pacienții pot dezvolta forme moderate de pneumonie, în acest caz simptomele fiind minime, de tip dispnee, tuse. Forme de pneumonie severă, când se asociază febra, dispneea, tahipneea, scăderea saturației oxigenului sub 90%. Totuși febra trebuie interpretată cu prudență deoarece sunt persoane care pot avea forme severe fără a prezenta febră.

În aceste condiții, pacienților le este benefic să practice exerciții de respirație într-un program minim de reabilitare respiratorie.

Sindromul de detresă respiratorie

Sindromul de detresă respiratorie apare atunci când funcția pulmonară nu mai poate fi susținută fără protezare respiratorie, adică fără aparate de ventilație.

În funcție de gradul de hipoxemie vorbim de tipuri diferite de  SDRA[1]:

SDRA ușor – când raportul PAO2/FiO2 este între 200 – 300 mmHg, în acestă etapă se poate utiliza ventilația non-invazivă

SRDA moderat – când raportul PAO2/FiO2 este între 100 – 200 mmHg

SRDA severă – când raportul PAO2/FiO2 este sub 100 mmHg

Dacă PaO2, care se face prim gazometrie din sânge arterial, nu e disponibilă, raportul SaO2/FiO2 sub 315 este sugestiv pentru SRDA.

Examenul radiologic evidențiază opacități pulmonare extinse, bilaterale, la mai mult de 50% din suprafața plămânilor, care asociază zone de atelectazie.

Sepsisul reprezintă o disfuncție de organ, care poate pune viața în pericol, cauzată de un răspuns al gazdei la o infecție.  Infecția cu SARS-CoV-2 care asociază sindromul de detresă respiratorie acută și sepsis este  deosebit de gravă, fiind caracterizată printr-o gamă largă de semne și simptome cu implicarea mai multor organe, care includ manifestări respiratorii cum ar fi dispnea severă, hipoxemia, insuficiența renală, tahicardia, alterarea stării mentale și modificări funcționale ale altor organe cum sunt ficatul și cordul, ceea ce ridică riscul de deces a persoanei infectate.

Factori de risc

Factorii de risc care pot favoriza apariția sindromului de detresă respiratorie sunt vârsta înaintată, consumul de alcool, cosumul de tutun și bolile cronice  asociate.

Tratamentul SDRA

În acest moment nu există un tratament specific. Obiectivul principal este asigurarea unei cantități crescute de oxigen care să asigure funcționarea organismului.

Suportul ventilator se asigură cu ajutorul aparatelor de ventilație, care asigură nu doar un flux mărit de oxigen, dar și o presiune de ventilare crescută care permit deschiderea de spații aeriene care nu sunt în mod uzual folosite.

De multe ori concentrația crescută de oxigen și presiune ridicată de ventilare nu reușesc să crească nivelul de oxigen în sânge, ceea ce face ca pacienții să fie așezați în poziție de decubit ventral (așezați cu fața în jos), pentru o ventilație cât mai eficientă a plămânului.

O altă variantă este ECMO – oxigenarea prin membrană extracorporeală este o metodă extrem de complicată de tratament cu multiple complicații care acționează ca o pompă și asigură oxigenarea sângelui, cu eliminarea dioxidului de carbon. Acestă metodă nu poate fi, însă, aplicată tuturor pacienților cu SDRA.

Articolul precedentÎncă 13 decese provocate de noul coronavirus
Articolul următorCOVID-19: Peste 8.740 de cazuri de cazuri confirmate în România