Șef lucr. dr. Beatrice Mahler: În infecția cu SARS-CoV-2, necesarul de oxigen poate crește într-un ritm alert

0
65

”Jumătate din secția de Pneumologie este ocupată de pacienți cu fenomene de insuficiență respiratorie post COVID, cu necesar de oxigen mai mare de 10 litri”, a atras atenția Șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din Capitală. ”Este o situație extrem de serioasă, care ridică semne de întrebare despre gravitatea afectării în acest val patru și a acestei tulpini”, a subliniat Șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

”Long COVID-ul este o realitate despre care nu știm foarte multe încă, îl descoperim în fiecare săptămână și despre care cu siguranță vom avea încă multe de studiat. Față de valul anterior al pandemiei, în valul patru, pacienții care trec de perioada COVID și au mai mult de 14 zile de la internare, dacă în valul trei aveau nevoie de internare cam 10 la sută dintre ei, în acest moment jumătate din secția de Pneumologie este ocupată de pacienți cu fenomene de insuficiență respiratorie post COVID, cu necesar de oxigen mai mare de 10 litri, care nu pot fi lăsați acasă și necesită supraveghere în continuare Secția de Terapie Intensivă Respiratorie este și ea cu pacienți care necesită ventilație nin invazivă sai invazivă, ca urmare a trecerii prin COVID. Este o situație extrem de serioasă, care ridică semne de întrebare despre gravitatea afectării în acest val patru și a acestei tulpini”, a explicat managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”.

Șef lucr. dr. Beatrice Mahler a atras atenția asupra riscului administrării de către pacienții infectați cu SARS-CoV-2 a oxigenului medical la domiciliu.

”Reprezintă o problemă nu faptul că pacienții își administrează oxigenul la domiciliu, pentru că știm că oxigenul este un medicament și oriunde este administrat este bun, este terapeutic, face bine organismului. Problema în această infecție, care poate să aibă o evoluție severă și la domiciliu, mai ales la persoanele nevaccinate, este că necesarul de oxigen crește și poate să crească într-un ritm alert. Persoana care se îmbolnăvește este liniștită că, de fapt, are și acest medicament la domiciliu, dar cantitatea de oxigen pe care și-o administrează este mult prea scăzută față de necesarul pe care îl are, iar creierul, inima, organele vitale nu pot funcționa fără oxigen. Și atunci amână foarte mult prezentarea la medic, iar în momentul în care vin, posibilitățile noastre terapeutice sunt extrem de limitate”, a explicat Șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

Tratamentul antibiotic nu ajută într-o infecție virală

Managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” a avertizat asupra consumului de antibiotice.

”Tratamentul antibiotic nu ajută niciodată într-o infecție virală. Recomandarea antibioticului poate să fie asociată tratamentului antiviral, dacă pacientul o impune. Să nu uităm că, până la rezistența de antibiotice pe care o așteptăm, din păcate, peste câțiva ani, pacienții care iau antibiotice la domiciliu fără să fie supravegheați  pot să aibă efecte secundare directe. Antibioticul nu afectează doar flora patologică, ci și flora normală. Pot să apară infecții cu Clostridium, infecții cu ciuperci, pe care să nu le mai poată controla și să producă un dezechilibru important al stării lor de sănătate”, a subliniat Șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii pe tema vaccinării anti-COVID-19 și a importanței înțelegerii corecte la nivelul opiniei publice a informațiilor legate de pandemia de COVID-19, organizată de Colegiul Medicilor din România (CMR) şi Televiziunea Română.

Articolul precedentConf. dr. Simin Aysel Florescu: Tratamentul cu anticorpi monoclonali, mai eficient în primele zile de boală
Articolul următorDr. Gabriel Diaconu: Oamenii sunt receptivi, mai degrabă, la mesaje extreme