Mai mult de 1,4 milioane de oameni din intreaga lume sufera in acest moment de complicatii infectioase dobandite in spitale, arata cifrele facute publice de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Infectiile intraspitalicesti sau nosocomiale sunt o realitate, asa cum au recunoscut pe de o parte specialistii, pe de alta parte autoritatile responsabile de buna functioanare a sistemul sanitar.

Cauzele infectiilor intraspitalicesti

„Conceptul de infectie intraspitaliceasca in momentul de fata este mai extins, pentru ca se adreseaza infectiilor asociate ingrijirilor medicale. Practic, orice pacient care este ingrijit intr-o unitate medicala sau asupra caruia se intervine din punct de vedere medical poate ca in urma acestei interventii sa faca complicatii infectioase. Trebuie sa intelegem ca sunt pacienti care au patologii extrem de complexe si la care aparitia acestor infectii nu este neobisnuita”, a declarat pentru www.sanatateatv.ro prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Presedintele Societatii Romane de Microbiologie.

Infectiile nosocomiale sunt favorizate in primul rand de faptul ca apararea individuala a pacientilor este foarte scazuta. „Practic, ei nu reactioneaza atunci cand vin in contact cu aceste microorganisme care initial colonizeaza pacientul si ulterior produc infectia ce nu ramane cantonata doar la nivel tegumentar. Ea este invaziva, se poate insoti de septicemie sau alte manifestari care sunt foarte greu controlabile, pentru ca multe dintre ele sunt produse de microorganisme selectate, multirezistente la antibiotice si la care posibilitatile terapeutice sunt limitate”, a explicat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Un al doilea factor este ca din cauza utilizarii de antibiotice de rezerva, in spitale exista mult mai frecvent germeni cu rezistenta sporita la antibiotice, care determina infectii dificil de tratat la pacientii internati.

„Cu cat se folosesc cantitati mai mari de antibiotice si/sau acestea se administreaza incorect, cu cu atat acest risc sporeste. Iar circulatia germenilor intre pacienti, prin intermediul personalului medical si al vizitatorilor, al echipamentelor utilizate sau prin contactul cu obiectele din mediul spitalicesc contaminate, contribuie la cresterea numarului acestor infectii”, a declarat pentru www.sanatateatv.ro conf. univ. dr. Gabriel Popescu,medic primar boli infectioase la Institutul National de Boli Infectioase „Prof. dr. Matei Bals”.

Lipsa integritatii tegumentare, arsurile extensive si profunde impiedica apararea normala a organismului. Prin urmare, bacterii care exista de regula doar in spital si care de cele mai multe ori pentru un om cu imunitate normala nu produc niciun fel de infectie, precum Pseudomonas aeruginosa (piocianicul) sau Acinetobacter baumanii, gasesc un teren predilect pentru multiplicare si infectie la persoane la care imunitatea este compromisa.

Germenii „vinovati” pentru infectiile intraspitalicesti

Germenii care produc frecvent infectii intraspitalicesti rezista foarte bine si la dezinfectante, si la antiseptice, si rezista si la multe dintre antibioticele cunoscute, devenind multirezistenti, cu rezistenta extinsa sau chiar panrezistenti.

Pseudomonas aeruginosa sau bacilul piocianic se gaseste in mod normal in numar mic petegumente, pe mucoase, dar se poate gasi si in diverse alte zone in mediu, in zone umede, in zona instalatiilor sanitare, cateodata contamineaza apa, pentru ca este o bacterie rezistenta.

Potrivit prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Pseudomonas aeruginosa sau bacilul piocianic nu are semnificatie, atata timp cat nu gaseste conditii prielnice pentru multiplicare la un pacient. „Nicio persoana sanatoasa nu face sau face exterm de rar infectii si sunt infectii banale cu bacilul piocianic. Daca discutam insa de persoane la care se aplica proceduri de terapie intensiva, de sustinere a functiilor vitale, cu arsuri extensive, care sunt intubati de foarte mult timp, atunci la aceste persoane el poate gasi teren prielnic pentru multiplicare si pentru producerea unor infectii greu controlabile”, a mai precizat presedintele Societatii Romane de Microbiologie.

Bacilul piocianic se asociaza uneori si cu alte micro-organisme, mai ales gram negative, cum ar fi Acinetobacter, anumite specii de Klebsiella, care sunt rezistente la antibiotice, iar dintre bacteriile numite gram pozitive, stafilococul auriu, enterococul sunt implicate in producerea infectiilor intraspitalicesti.

„Sa nu uitam insa si de o infectie care poate fi cauzata de consumul excesiv, necontrolat de antibiotice, cea cu Clostridium difficile (CD). CD produce infectii digestive, uneori foarte grave, la pacienti la care se practica antibioterapia pre si post operatorie, cu atat mai frecvent cu cat se utilizeaza antibiotice cu risc sporit de a le induce (chinolone, cefalosporine, carbapenbeneme) si proportional cu durata administrarii lor”, a punctat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Infectiile intraspitalicesti in Romania, sub nivelul de raportare la nivel european

Asa cum au subliniat specialistii, infectiile intraspitalicesti sunt prezente in spitale din toate statele din lume, procentul fiind variabil insa, in functie de calitatea ingrijirii si a conditiilor oferite. Complicatia infectioasa nu poate fi insa exclusa, fiind uneori responsabila chiar si de decesul acestora.

Raportarea facuta de unitatile sanitare din Romania in privinta infectiilor nosocomiale se situeaza mult sub media Uniunii Europene, in contrast puternic cu realitatea din spitalele romanesti.

„in Romania nivelul de raportare al acestor infectii este de cel putin de 10-20 de ori mai mic decat in Uniunea Europeana, ceea ce nu pare credibil”, a declarat Presedintele Societatii Romane de Microbiologie.

Potrivit acestuia, raportarea eronata este cauzata de ideea ca infectiile intraspitalicesti sunt considerate o culpa medicala sau impiedica desfasurarea corespunzatoare a activitatii medicale.

„Ea nu este o culpa medicala de cele mai multe ori, pentru ca aceste infectii din pacate se inregistreaza in orice tara din lumea aceasta, unde procentele variaza intre 5 si 10% din totalul internarilor, pentru ca orice manevra medicala presupune un risc si de natura infectioasa pentru pacient”, sustine prof.univ. dr. Alexandru Rafila.

„Trebuie stimulata raportarea acestor infectii asociate ingrijirilor medicale de catre unitatile sanitare, pentru ca daca stii ce probleme ai, atunci poti sa le si limitezi aparitia. Daca nu le raportezi si le ascunzi sub pres, atunci nu poti sa faci nimic. Deci nu trebuie considerata o culpa medicala aparitia infectiilor asociate ingrijirilor medicale, este o realitate in toate tarile din aceasta lume”, a mai punctat Presedintele Societatii Romane de Microbiologie.

*Acest material a fost realizat cu sprijinul prof. univ. dr. Alexandru Rafila si al conf. univ. dr. Gabriel Popescu